INTERVIU Cât de mobilizată e diaspora pentru alegeri şi referendum. Condiţia ca românii să revină acasă. Cine e favorit peste graniţe: PNL sau USR-PLUS?

Viorel Badea

Viorel Badea, senator PNL de diaspora, vorbeşte, într-un interviu pentru Adevărul, despre interesul românilor din străinătate pentru europarlamentare şi referendumul pe Justiţie, despre piedicile puse de Guvern, dar şi despre lupta cu Alianţa USR-PLUS pentru voturile electoratului de peste graniţe. „Oamenii sunt foarte nervşi pe Dragnea“, spune Viorel Badea. Pe câţi bani s-ar întoarce un român acasă? Răspunsul, mai jos.

Adevărul: La alegerile parlamentare, au ieşit doar 100.00 de români din diaspora la vot. Acum mobilizarea va fi mai mare?
Viorel Badea: În primul rând, e o diferenţă de organizare. Data trecută, au fost de trei ori mai puţine secţii de vot, deci nu avea cum să fie o mobilizare mare dacă nu puteau oamenii să voteze. În al doilea rând, acest scrutin vine după o serie de gesturi politice nefireşti făcute de PSD la adresa diasporei. Românii de peste graniţe sunt foarte nervoşi pe actuala Putere, în special pe Liviu Dragnea.

Care sunt motivele? Ce-i deranjează pe oameni?
Oamenii sunt deranjaţi că administrarea României se face într-un mod defectuos. Apoi, deranjează foarte mult atitudinea liderilor PSD faţă de românii din diaspora, pe care îi consideră români de mâna a doua sau chiar străini. Ministerul de Finanţe a luat măsuri fiscale împotriva românilor din străinătate. În plus, statul român nu face nimic pentru a-i convinge pe români să se întoarcă în ţară.

Liviu Dragnea spune că a mărit salariile, deci românii se pot întoarce.
Problema nu e salariul. Un român din diaspora care câştigă în Italia sau în Spania 1.200 de euro pe lună ar munci în România şi pe 700 de euro. Un român s-ar întoarce acasă dacă are siguranţă, dacă are un spital la nivel european şi dacă are parte de respect din partea administraţiei. Asta e problema pe care nu o înţelege PSD. Din întâlnirile pe care le-am avut cu românii, 80% mi-au spus că vor să revină acasă.

Cam câţi români din străinătate vor ieşi la vot?
150.000- 200.000 de votanţi.

MAE a organizat secţii unde sunt comunităţi mari de români sau a procedat ca în 2014, când a deschis secţii unde nu era nici picior de român?
De data asta, mare parte din secţiile de votare sunt plantate în zone unde trăiesc mulţi români. Însă aş reproşa Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi Ministerului de Externe (MAE) că nu au promovat locaţia secţiilor de vot, astfel încât românii să ştie unde să meargă să voteze. E o mare problemă.

Deci oamenii nu prea ştiu unde să meargă să voteze.
Da, nu prea ştiu unde să meargă. Plus că nu s-a comunicat clar problema buletinelor de vot.

Avem trei buletine de vot.
Un alt lucru absurd. Pe un singur buletin de vot pentru referendum puteau fi trecute ambele întrebări. Nu văd de ce sunt două buletine de vot doar pentru referendum, la care se mai aduagă cel pentru alegerile europarlamentare. PSD a intenţionat să semene confuzie.

E diaspora interesată de referendumul pe Justiţie? Până la urmă, oamenii au plecat peste graniţe din raţiuni financiare, mai degrabă.
Sunt foarte interesaţi, pentru că în statele unde trăiesc ei Justiţia funcţionează ceas, există stat de drept. În Occident, dreptatea e valoare fundamentală. Românii şi-au dat seama că un stat măcinat de corupţie nu are viitor, şi nu vorbesc doar despre corupţie la nivel înalt, ci şi despre mica corupţie. Românii se tem că în cazul în care referendumul pe Justiţie declanşat de Iohannis nu va trece, nu numai că vor fi probleme în România, dar aceste probleme vor fi resimţite şi de ei. Dacă acest referendum nu trece, lupta PSD împotriva Justiţiei va continua, iar Europa nu va sta nepăsătoare. Şi măsurile pe care Europa le va lua împotriva României vor fi resimţite din plin de diaspora.

Vă referiţi la restrângerea unor drepturi, cum ar fi libera circulaţie?
Exact. Mă aştept ca, după referendum, în cazul în care PSD va continua atacul la Justiţie, Comisia Europeană să propună o sancţiune pentru cetăţenii români, cum ar fi dreptul de a se mişca doar cu vize.

Campania pentru referendum are impact în diaspora? În ţară, e cam letargică. 
Da, pentru că românii sunt centraţi pe tema luptei anti-corupţie. Repet, instituţiile statului nu fac o informare corectă şi eficientă despre referendum. Norocul nostru e că mare parte dintre români sunt prezenţi pe reţelele de socializare şi de acolo îşi culeg informaţiile. Deci statul român nu face nimic pentru infromarea oamenilor, însă românii se informează singuri.

Ce-ar fi trebuit să facă statul, mai exact?
Ministerul de Externe trebuie să finanţeze o campanie media în ţările cu comunităţi mari de români. Spre exemplu, trebuia să apară la televiziunile italiene un videoclip care să-i îndemne pe români să iasă la vot. Era un lucru la îndemână. Dacă tu, ca stat, eşti interesat să mobilizezi oamenii la un proces electoral, trebuie să le spui când, unde şi cum să voteze.

Electoratul din diaspora e revendicat de  Alianţa USR-PLUS. PNL ce relaţie are cu diaspora?
PNL are cea mai veche relaţie cu diaspora. Pe când PNL ara prin diaspora şi mergea în mijlocul românilor, USR şi PLUS nu existau. USR şi PLUS sunt foarte vizibili pentru că sunt foarte vocali.În schimb, electoratul PNL este instruit politic, nu explodează la suprafaţă, dar se prezintă foarte disciplinat la vot. USR şi PLUS vor scoate un rezultat bun peste graniţe, dar miza noastră e ca PSD să nu mai existe în diaspora. Nu am nimci personal cu social-democraţii, dar ei înşişi au ales să nu fie prezenţi în diaspora, să se depărteze de aceşti oameni. Niciodată nu s-au dus la oameni să-i întrebe de ce au nevoie. Am fost în 7 ţări în ultimele trei săptămâni şi n-am văzut politicieni PSD. Nu au curajul să vină aici. Cred că, în diaspora, Alianţa UR-PLUS va scoate un rezultat bun, PNL va scoate un rezultat şi mai bun, dar, repet, miza e lupta cu PSD.