INTERVIU Manfred Weber, lider PPE: În România, societatea civilă a arătat că nu mai permite acţiuni împotriva statului de drept. Societatea civilă e viitorul

INTERVIU Manfred Weber, lider PPE: În România, societatea civilă a arătat că nu mai permite acţiuni împotriva statului de drept. Societatea civilă e viitorul

Liderul eurodeputaţilor din grupul PPE, Manfred Weber. FOTO Arhivă Adevărul

Deşi imaginea României a fost „prejudiciată grav“ de încercarea PSD de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, societatea civilă a demonstrat că poate fi mult mai vocală şi eficientă decât partidele sau instituţiile europene, a explicat, într-un interviu acordat „Adevărul“, liderul eurodeputaţilor PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mandred Weber, unul dintre cei mai influenţi politicieni din Partidul Popular European (PPE), a făcut o vizită de două zile în România, timp în care s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, partidele româneşti din grupul popularilor, precum şi cu reprezenatnţi ai societăţii civile. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, liderul deputaţilor PPE a explicat modul cum s-a văzut la Bruxelles încercarea Guvernului de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, a prezentat viziunea PPE referitoare la viitorul Europei cu mai multe viteze arătând cum poate  România să ajungă în nucleul dur al ţărilor UE. 
 
Adevărul: V-aţi întâlnit ieri cu preşedintele Iohannis, pentru a discuta despre proteste din România. Unii spun că Iohannis a jucat corect, PSD, partidul aflat la putere, spune însă că tocmai Iohannis a fost cel care a dezbinat România. De la Bruxelles cum s-a văzut intervenţia preşedintelui?
 
Manfred Weber: Klaus Iohannis a apărat statul de drept, iar acest lucru este fundamental în acţiunea sa. Ca preşedinte, el a făcut ceea ce trebuie: să apere valori fundamentale în contextul care a avut acea ordonanţă a Guvernului prin care erau schimbate regulile în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. A făcut acest lucru pentru viitorul ţării sale, pentru viitorul Uniunii Europene. Corupţia nu este o chestiune controversată doar aici, ci şi în alte ţări ale UE, unde e o mare problemă. De aceea, ar trebui să garantăm respectarea statului de drept şi să susţinem lupta împotriva corupţiei.
 
Este România un stat problemă pentru Europa în acest moment?
 
Nu, dacă vorbim la modul general. România, în primul rând, e un membru cu drepturi egale în Uniunea Europeană. Suntem parteneri, suntem prieteni. Vrem să rămânem în continuare împreună, să continuăm proiectul european, să ajungem la un compromis. Pe de altă parte, vedem anumite atitudini critice la adresa României. În primul rând, este această temă a corupţiei. În al doilea rând, sunt anumite îngrijorări în ceea e priveşte bugetul, după cum am văzut şi poziţiile exprimate de Comisia Europeană. Cheltuielile Guvernului cresc. Ei au promis numeroase lucruri în campania electorală: creşteri ale salariului minim, precum şi ale altor beneficii sociale. Suntem îngrijoraţi de depăşirea acelui deficit de 3%. Comisia Europeană chiar a spus public că urmăreşte îndeaproape acest subiect pentru că Guvernul merge în direcţia greşită.
 
Câtă credibilitate mai are acest Guvern pe plan extern după OUG 13?
Social-democraţii au prejudiciat grav imaginea României la nivel european. Spun asta pentru că România era văzută ca o ţară care susţinuse dezvoltarea independentă a unei instituţii anticorupţie, cum e DNA,  şi avea un progres constant în ultimii ani. Ori, pe de altă parte, privind din afara ţării, această ordonanţă a fost dată pentru a proteja anumiţi indivizi, chiar persoane din interiorul PSD. Acest lucru a dus la prejudicierea gravă a imaginii României la nivel european. Însă, trebuie să spun, această prejudiciere a fost îndreptată de atitudinea oamenilor, de societatea civilă. Nimeni nu a reacţionat mai bine ca oamenii din stradă. Au fost mai activi decât partidele, decât instituţiile europene. Am putut observa această dezvoltare a societăţii civile de la protestul faţă de împiedicarea românilor din diaspora care doreau să voteze la prezidenţiale, apoi catastrofa din acel club (n.r.-Colectiv). Acum, avem această lege. Societatea civilă a arătat că nu mai permite acţiuni împotriva statului de drept. Societatea civilă a arătat că e puternică. Ea e viitorul, nu PSD care se află la Putere. PPE susţine România şi facem tot ce putem pentru acest lucru.
 
Aţi auzit de expresia «altă întrebare»?
Nu, deşi m-am întâlnit ieri cu nişte protestatari.
 
Sunteţi liderul grupului PPE. Principalele partide ale PPE din România sunt în Opoziţie, dar mai ales au probleme interne. Ce sfaturi le-aţi dat?
 
Au pierdut ultimele alegeri, iar acum sunt într-un proces de găsire a unei noi conduceri. Cred că este important ca alegerile interne să meargă de jos în sus. PNL, cel mai mare partid românesc din EPP, caută un lider şi e important ca acesta să fie ales după alegeri făcute de jos în sus. Participarea a aproximativ 5.000 de membri la Congresul din vară arată că PNL vrea să includă în procesul de decizie cât mai mulţi membri.
 
V-aţi întâlnit cu Raluca Turcan, Traian Băsescu, Kelemen Hunor? Aţi vorbit de o posibilă coagulare a dreptei?
 
Partidele afiliate EPP trebuie să garanteze menţinerea unei linii politice de centru dreaptă. Acest lucru l-au făcut până acum şi la fel trebuie să facă în continuare. Trebuie o unitate pe partea de centru dreapta şi evitarea diviziunilor. Ceea ce simt eu de la Bruxelles e că România trebuie să formeze o opoziţie puternică de centru dreapta. Mi-a plăcut mult programul electoral al PNL, cu toate că ei au pierdut. Programul a fost foarte modern, reformator. Această abordare trebuie să o aibă în continuare.
 
Aşadar, o soluţie ar fi o alianţă între partidele de dreapta?
 
Nu ştiu ce să spun. Nu sunt la curent cu toate detaliile interne ale politicii româneşti. Însă, ceea ce pot spune din afară e că ar fi recomandată o cooperare a tuturor acestor partide. Când sunt mai mulţi, există o poziţie mai puternică.
 
Urmează summitul UE de la Roma. Cele mai puternice state sunt pentru o Europă cu două viteze. În România, există frica că am putea rămâne în afara nucleului dur al UE.
 
Am vorbit cu numeroşi lideri ai PPE despre acest summit. Am vorbit cu Angela Merkel şi alţi lideri europeni. Concluzia este că noi, cei din PPE, nu vom permite divizarea Europei. Nu acceptăm o Europă cu state de catogoria I şi o Europă cu state de categoria a II-a. Suntem ţări cu statut egal şi aşa vom rămâne. România este una din ţările mari şi cu influenţă, iar din acest motiv nu cred că ar putea fi vorba de o divizare a UE. Dar, când vorbim de viitorul UE, trebuie să vorbim de diferite forme de implicare. Fiecare trebuie să aibă dreptul să se implice cât mai mult în agricultură, infrastructură,  economie. Dacă ne uităm, de exemplu, la apărarea comună, în prezent avem nevoie de o decizie unanimă când se votează. Deci toţi trebuie să fie de acord. Ideea noastră e că nu ar trebui să putem fi blocaţi de un singur stat, în cazul în care 26 de state sunt de acord pe un subiect. Dacă România vrea să fie în prima linie a statelor, ţine doar de decizia ei. Aceasta e atitudinea potrivită pentru noua situaţie. România a arătat, prin ultimele decizii pe pachete de legi, că vrea să facă parte din prima linie a statelor europene.
 
Spuneţi că suntem o ţară mare, cu influenţă. Însă, România nu este nici acum în zona Schengen, deşi am îndeplinit criteriile cerute.
 
Înţeleg pe deplin faptul că acest lucru e văzut într-un mod negativ în România. Această viziune negativă  e dată de faptul că România a îndeplinit criteriile pentru primirea în Schengen. Noi, Parlamentul European, ne-am dat acordul pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Însă, acest proces e blocat la nivel de negociere cu statele. Trebuie acum convinşi şi miniştrii din Consiliu (n.r.-Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne). Noi ne-am făcut treaba, acum rămâne decizia statelor membre.
 


Preşedintele Klaus Iohannis şi Manfred Weber. FOTO Facebook Manfred Weber
 
Dacă aţi fi acum premierul sau preşedintele României cum aţi abordată toată această problematică a viitorului UE?
 
Trebuie să răspundem la o întrebare fundamentală, mai ales că în câteva zile este Summitul de la Roma. Această întrebare se referă la anul 2060 care, deşi e departe, tot va veni. Atunci, doar 4% din populaţia globului va fi în Europa. Chiar şi Germania şi Franţa vor fi ţări mici. Răspunsul PPE e că noi putem supravieţui şi fi mai mulţi dacă ne menţinem stilul nostru de viaţă: valori comune împreună cu respectarea multitudinii de limbi, tradiţii culturale, a numeroaselor feluri de vin chiar. Europa este frumoasă pentru că are diversitate. Această Europă poate fi apărată doar dacă noi rămânem împreună, uniţi. În ultimele decenii ne-am concentrat pe menţinerea păcii şi pe asigurarea libertăţilor noastre. Sunt 27 de ani de când şi România a redevenit liberă. Aşadar, haideţi să păstrăm pacea şi să ne bucurăm de libertate. Cu aceste lucruri aş veni în centru dezbaterilor şi aş explica faptul că Bruxelles-ul nu este o putere din afară. Bruxelles-ul nu impune legi după cum vrea pentru că şi acolo sunt oameni aleşi din rândul cetăţenilor europeni. La Bruxelles decid europarlamentari români, miniştri români. Este Europa pe care noi trebuie să o înţelegem. 
 
Ce se va întâmpla la Congresul PPE din Malta de săptămâna viitoare?
 
Subiectul la zi este viitorul Europei. Aşa că în PPE se va discuta despre viitorul Europei: chestiuni referitoare la teme interne, dar şi teme referitoare la probleme care vin din afara Europei, cum este cea a refugiaţilor. Un al doilea punct interesant va fi legat de Brexit. Theresa May, premierul britanic, va declanşa articolul 50 săptămâna viitoare. Aşadar, pe masa noastră va ajunge subiectul Brexit-ului şi vom ajunge la o poziţie comună a PPE pe această temă. După terminarea negocierilor, doar două Parlamente vor vota: Camera Comunelor, din partea Marii Britanii, şi Parlamentul European din partea UE.
 
Din momentul declanşării articolului 50, vom avea în vedere doar interesul cetăţenilor europeni din cele 27 de state rămase. Aşadar, trebuie să avem grijă de statutul cetăţenilor UE care lucrează şi studiază în Marea Britanie. De asemenea, vom susţine independenţa UE. Eu nu pot accepta că întreaga problematică a banilor să fie dirijată de Marea Britanie. Londra nu mai este UE.
citeste totul despre: