Interviu. Cum îşi împart marile puteri instituţiile europene. Siegfried Mureşan: Macron vrea şefia Băncii Europene. Ponta va fi coleg cu Cioloş şi Barna

Siegfried Mureşan

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine, într-un interviu pentru Adevărul, că Manfred Weber, candidatul PPE, rămâne favorit pentru şefia Comisiei Europene, deşi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, se opune. Liderul francez ţinteşte, de fapt, Banca Europeană, calcul care o avantajează pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european. Mureşan taxează propunerea României pentru funcţia de comisar european.

Adevărul: Deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, presa europeană nu-i acordă mari şanse lui Manfred Weber, candidatul PPE, să ajungă în fruntea Comisiei Europene. De unde această îndoială?
Siegfried Mureşan: Este cârcoteala firească a celor care au pierdut alegerile. PPE a alaes, în cadrul unui Congres, în mod transparent şi democratic, candidatul nostru pentru şefia Comisiei Europene: Manfred Weber, actualul lider al grupului PPE din Parlamentul European (PE), bun cunoscător al României. Am fost singurul partid care a avut această procedură transparentă. Socialiştii europeni nu au ales un candidat prin vot, ci doar l-au aclamat pe Frans Timmermans. S-au întâlnit socialiştii europeni şi au spus:  ”Dragă, tovarăş!”, ”Dragă, tovarăşă!”. Aşa a fost desemnat Timmermans. Grupul ALDE a fost un mare susţinător al democraţiei, până a venit preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care le-a spus că nu doreşte să susţină această procedură democratică – spitzenkandidat. PPE, familie din care face parte şi PNL, a fost singura forţă politică care le-a spus oamenilor înainte de alegeri pentru ce le cerem votul: să-l susţinem pe Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Am câştigat alegerile europene şi considerăm că este firesc ca PPE să dea viitorul preşedinte al Comisiei, mai ales că nu se poate forma o majoritate pro-europeană în Parlamentul European fără PPE.

După foarte mulţi ani, PPE şi socialiştii nu mai au împreună o majoritate în PE. Cu ce grupuri politice mai negociaţi pentru a avea o majoritate? E musai să faceţi alianţă cu noul grup al preşedintelui Macron?
Vom avea nevoie de al treilea partener de coaliţie. Săptămâna trecută, cele mai importante patru forţe din PE – PPE, Socialiştii, Verzii şi grupul fără nume al preşedintelui Macron - am decis să ne aşezăm la o masă şi să negociem un acord de coaliţie şi un program de guvernare al UE pentru următorii cinci ani. Vom încerca să formăm o majoritate largă, predictibilă, pro-europeană. Putem forma o majoritate doar cu grupul preşedintelui Macron, dar preferăm să avem şi Verzii lângă noi. 

E posibil să lăsaţi grupul preşedintelui Macron în afara majorităţii?
Nu ne dorim acest lucru. Majoritatea ar fi la limită. Ne dorim ca acest grup să respecte principiul democratic potrivit căruia candidatul anunţat de PPE trebuie să devină preşedintele Comisiei. Declaraţia preşedintelui Macron, potrivt căreia acceptă orice preşedinte al Comisiei venit de la PPE, dar nu pe Manfred Weber, este o afirmaţie inacceptabilă. O candidatură asumată înainte de alegeri nu poate fi un dezavantaj. Poziţia preşedintelui Macron, care le spune oamenilor: ”daţi-ne votul, că apoi scoatem noi un candidat din joben”, nu poate fi acceptată.

De unde această ostilitata arătată de Macron?
Macron manifestă ostilitate faţă de procedura democratică de desemnare a preşedintelui Comisiei, pentru că îl dezavantajează. Macron face parte dintr-o familie politică mică, care are influenţă mică în PE. Corect ar fi ca preşedinte al Comisiei să devină candidatul care le-a fost prezentat oamenilor înainte de vot: Manfred Weber. Macron mai are un motiv: cred că-şi doreşte să obţină conducerea unei instituţii europene puternice.

Care?
Îndrăznesc să afirm că Emmanuel Macron îşi doreşte preşedinţia Băncii Central-Europene pentru Franţa, mai exact pentru actualul guvernator al Băncii Naţionale a Franţei, domnul Villeroy de Galhau. Dacă mă uit la politicile fiscal-bugetare ale Franţei, la pomenile electorale pe care Macron le-a oferit Vestelor Galbene în ultimele luni, e clar că deficitul în Franţa creşte. Franţa e la limita de 3% deficit bugetar. Macron nu a reuşit să facă reformele structurale de care Franţa avea nevoie, deci e clar că va dori o politică monetară mai laxă din partea Băncii Europene în viitorul apropiat, aşadar îndrăznesc să cred că Macron îşi doreşte să obţină această instituţie. Corect ar fi ca şi partenerii domnului Macron din România să spună de ce preşedintele Franţei îşi doreşte torpilarea acestei proceduri democratice în care candidatul forţei câştigătoare să devină şeful Comisiei Europene. În timp ce noi, PPE, am spus oamenilor în mod corect şi transparent înainte de alegerile europarlamentare ce vom face cu voturile lor după alegeri, şi anume, că îl vom vota pe Manfred Weber drept preşedinte al Comisiei Europene, Emmanuel Macron şi partenerii săi din România au cerut votul oamenilor fără a le spune ce vor face cu votul lor apoi. Au spus „daţi-ne votul şi vom scoate noi după aceea din joben un nou preşedinte de Comisie, dar nu vă spunem înainte de alegeri pe cine vom propune după alegeri”. Este nedemocratic, este lipsit de transparenţă şi este profund incorect.

Partenerii domnului Macron în România, adică liderii Alianţei USR-PLUS Dan Barna şi Dacian Cioloş.
Exact. Şi Victor Ponta.

Ponta s-a înscris în alt grup politic european.
Partidul lui Victor Ponta tocmai s-a înscris în Partidul Democratic European. Europarlamentarii acestui partid european fac parte încă de la înfiinţarea partidului, în 2004, din Grupul ALDE în Parlamentul European, alături de europarlamentarii partidul european ALDE. În plus, reprezentanţii din Franţa ai acestei familii politice au fost întotdeauna de partea lui Emmanuel Macron. L-au susţinut chiar de la începutul campaniei sale pentru a ajunge preşedinte al Franţei. Aşadar, Victor Ponta s-a înscris într-un partid european care va merge în noul grup al lui Macron, alături de partidul ALDE şi de europarlamentarii USR-PLUS. În concluzie, Victor Ponta va face parte din aceeaşi familie politică europeană cu Dan Barna şi Dacian Cioloş.

Emmanuel Macron a spus că ar susţine-o pe Angela Merkel pentru şefia Comisiei Europene. Are şanse doamna Merkel sau e doar un răspuns diplomatic al preşedintelui Franţei?
Afirmaţia aceasta este nedemnă pentru un preşedinte al Franţei. Angela Merkel a spus cu subiect şi predicat în repetate rânduri următorul lucru: îşi va duce la bun final acest mandat de cancelar, nu va candida pentru un nou mandat de cancelar în 2021 şi nu vizează nicio altă funcţie politică, nici în Germania, nici în Europa. A spus-o foarte clar şi a repetat-o de mai multe ori. Emmanuel Macron ştie acest lucru, ca atare această afirmaţie nu are nicio bază şi nu vă pot recomanda decât să ignoraţi.

Aţi paria un salariu de europarlamentar pe Manfred Weber pentru şefia Comisiei Europene?
În general nu pariez. Dar şansa lui Manfred Weber este mare, oricum, are de departe lanse mai mari decât orice alt candidat. Frans Timmermans are 0% şanse, pentru că a fost candidatul familiei politice care a ieşit pe locul doi. Şi nu ar fi corect să avem un viitor prşedinte scos din joben, care nu le-a fost prezentat oamenilor înainte de alegeri.

Care ar putea fi Michel Barnier, francez, deci pe placul lui Macron, şi din PPE.
Ar păutea fi mulţi, dar, repet, singurul candidat pe care PPE, PNL şi preşedintele Klaus Iohannis îl susţin este Manfred Weber.

Alegerile europarlamentare au fost câştigate de PNL, însă tot PSD va face propunerea pentru viitorul comisar europen din partea României. Favorit e domnul Teodorovici, pentru portofoliul Transporturilor.
Voi milita ca înainte de alegerile europarlamentare partidele să spună pe cine vor propune candidat pentru funcţia de comisar european. Propunerea lui Teodorovici  ar adăugă automat un mare insucces pe lista Guvernului. E o candidatură cu care te faci garantat de râs pe plan european.

De ce? E ministru de Finanţe.
E un ministru care a modificat intempestiv, fără consultarea mediului de afaceri, legislaţia în domeniul fiscal. Au fost peste 230 de modificări anul trecut la Codul fiscal. În Europa, e cunoscut pentru două lucruri: 1. Dorinţa sa de a limita libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni, care e un lucru sfânt, ancorat în Tratatele UE. 2. Dorinţa domniei sale de a bloca adăugarea a 10 paradisuri fiscale şi zone unde se practică spălarea de bani pe lista de interdicţie a UE. În prima parte a acestui an, când toate statele membre UE îşi doreau să extindă această listă a statelor care să fie sancţionate de UE pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, ministrul Teodorovici a vrut să împiedice acest lucru şi a fost izolat în şedinţa miniştrilor de Finanţe din UE.

Pe Dan Nica la Energie îl vedeţi cu mai multe şanse?
E domnul care în discursul din PE vorbea despre o rată de achitare de 90% în cazurile anchetate de DNA? A spune lucruri incorecte despre România este inacceptabil.

Laura Codruţa Kovesi are şanse mai mari pentru şefia Parchetului European, dacă Franţa va obţine şefia Băncii Europene?
Şansele doamnei Kovesi sunt mai mari ca niciodată. Poziţia PE în negocierile cu Consiliul UE este identică cu cea dinainte de alegerile europarlamentare. Poziţia noastră e că singurul candidat pentru şefia Parchetului European este doamna Kovesi, care a câştigat cele două voturi în Comisiile de Specialitate (LIBE şi CONT).

Şi poziţia Guvernului României a rămas neschimbată: nu o susţine pe Kovesi.
Da, doar că succesul Guvernului Dăncilă de a-i pune beţe în roate va fi mult mai mic după ce se încheie preşedinţia română a Consiliului UE. Capacitatea Guvernului României de a împiedica succesul Laurei Codruţa Kovesi va fi redusă la zero începând cu 1 iulie. Mi-aş fi dorit un guvern care să suţină un canidat român.

Când ar putea fi încheiată această procedură?
Dificultăţile Laurei Codruţa Kovesi au fost doar în Consiliul UE, prezidat în ultimele 6 luni de România, unde Guvernul Dăncilă nu a catadicsit să o susţină, în timp ce Guvernul Franţei şi-a susţinut cu toată forţa candidatul francez. Predicţia mea: în negocierile pentru şefia instituţiilor europene, Franţa va avea alte priorităţi: va fi dispusă să cedeze Parchetul Europen pentru conducerea Băncii Europene sau a unei alte instituţii europene prestigioase. Aşadar, susţinerea pentru candidatul Franţei în Consiliul UE va scădea. Calendarul: la începutul lunii iulie, se va constitui în mod oficial Parlamentul European. În cursul lunii iulie vom alege noua echipă de negociatori, care va fi formată din viitorul preşedinte al Comisiei LIBE, viitorul preşedinte al Comisiei CONT şi, probabil, un viitor vicepreşedinte al PE.