INTERVIU Marine Le Pen. Liderul FN salută intrarea lui Marian Munteanu în lupta pentru Capitală. „E bine să fie şi astfel de oameni în politică“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laurenţiu Rebega (stânga), organizatorul conferinţei de la Sinaia, şi Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional. FOTO Adevărul
Laurenţiu Rebega (stânga), organizatorul conferinţei de la Sinaia, şi Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional. FOTO Adevărul

Preşedintele partidului Frontului Naţional, Marine Le Pen, consideră că intrarea în cursa electorală pentru Primăria Capitalei a unui candidat cu profilul lui Marian Munteanu e o dovadă că în tot mai multe ţări partidele optează pentru persoane care au un discurs naţionalist. Mai mult, Le Pen salută demersul PNL de a-l desemna pe Munteanu candidat pentru Bucureşti, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“.

Liderii partidelor naţionaliste europene din mai multe ţări, în frunte cu Marine Le Pen, s-au întâlnit, sâmbătă, la Sinaia, pentru cânta prohodul proiectului european, în contextul crizei migranţilor, atentatelor teroriste şi asecensiunii forţelor politice radicale de dreapta.Veniţi la invitaţia europarlamentarului Laurenţiu Rebega, membru al Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţilor, reprezentanţii unor partide ca Frontul Naţional din Franţa sau Liga Nordului din Italia, etichetate de extremă dreapta pentru unele declaraţii cu accente xenofobe, au declarat la unison că Europa e în derivă şi statele europene nu ar trebui să mai asculte de liderii de la Bruxelles

Aflată la prima vizită în România, Marine Le Pen a fost principalul vorbitor al conferinţei, fiind cea care i-a încurajat pe cei prezenţi să se alăture unui proiect de formare a unui partid naţionalist puternic, contrapondere a partidelor politice parlamentare.

Liderul Frontului Naţional a dat un interviu pentru „Adevărul“ vorbind despre contestatarii ei din România, de lupta împotriva corupţiei şi a instituţiilor europene, de partidul său  care ar fi etichetat pe nedrept de extremă dreapta şi ascensiunea partidelor naţionaliste în Europă, dar şi a candidaţilor, lucru vizibil şi la Bucureşti în contextul desemnării de PNL a unui candidat cu un discurs controversat.

Reporter Adevărul (R): În urmă cu şase luni a mai avut loc un eveniment organizat de grupul dumneavoastră în România. Atunci aţi lipsit. Cum şi cine v-a convins să veniţi acum?

Marine Le Pen (MLP) Eu am sperat să ajung şi atunci, dar nu a fost posibil. Am avut o agendă plină de evenimente (n.r.- în decembrie în Franţa au avut loc alegeri regionale). Însă, sunt bucuroasă că am putut ajunge acum. Am venit la invitaţia lui Laurenţiu Rebega. E important să-mi pot exprima susţinerea pentru Rebega. Ceea ce face el aici e un act de curaj, pentru că vrea să fie şi să construiască o veritabilă alternativă politică în România. El şi reprezentanţii partidelor naţionaliste venite în România fac parte dintr-un grup dinamic de formaţiuni patriotice care îşi doresc distanţarea de ceea ce se întâmplă în interiorul UE.

„Contestatarii mei din România, nişte antidemocraţi“

Cu ocazia participării dumneavoastră la Sinaia, europarlamentari români din grupul Popularilor Europeni şi Social-Democrat au trimis scrisori către Ministerul de Externe în care au cerut ca România să ia poziţie faţă de prezenţa dumneavoastră aici. Pe scurt, vă acuza de extremism. De ce credeţi că vă sunt ostili?

Pentru că fac parte din acel sistem care de ani de zile controlează ţările şi pentru că au interesul ca nimic să nu se schimbe. Sunt apărători ai marilor puteri economice, ai multinaţionalelor şi a unui sistem politic dirijat de Comisia Europeană care e profund antidemocratică. Comportamentul lor e antidemocratic. Democraţia cere acceptarea oamenilor care sunt în dezacord cu tine, nu încercarea de a-i împiedica să vorbească. Noi (n.r. Grupul Europei Naţiunior şi Libertăţilor) suntem reprezentanţii popoarelor libere. Ei nu vor asta. Noi suntem apărătorii oamenilor, să fie clar, nu ei.

Îi cunoaşteţi pe acei europarlamentari?

Îi ştiu, dar prefer să nu mă pronunţ asupra lor. E mai bine aşa.

Ati mai fost în România?

Sunt pentru prima oară în România, însă am legături cu această ţară. Am o prietenă veche cu origini româneşti care e şi vicepreşedinte a Frontului National: Marie-Christine Arnăutu (n.r.-în prezent este eurodeputat în Parlamentul European din partea FN).

Sunteţi liderul unui partid care se declară naţionalist. Aţi venit în Romania exact în momentul în care cel mai mare partid de dreapta si-a desemnat candidat la Primăria Bucureştiului un candidat criticat pentru naţionalismul afişat: Marian Munteanu. Sunteţi la curent cu ce se întâmplă în România?

Nu am urmărit acest caz, dar încerc să urmăresc politica din România. Eu cred că în ultimul timp are loc ascensiunea unui adevărat curent naţionalist pe întreg teritoriul UE. Este bine să fie şi astfel de oameni în politică, cu un discurs naţionalist şi orientat spre popor. Naţionalismul de care vorbesc se poate traduce printr-o opoziţie la deriva totalitară a UE. UE vrea să dicteze totul prin Comisia Europeană, prin directivele economice. Unde e suveranitatea statelor? Instituţiile europene supun statele naţionale unui şantaj permanent, cum s-a întâmplat cu Grecia, cu Portugalia, ameninţând că închid robinetul cu bani dacă iau decizii în contradicţie cu dogmele UE. Aşa ceva este de neacceptat, de nesuportat. Sunt dezamăgită de ce se întâmplă. Trebuie ştiut: toată suveranitatea rezidă în puterea poporului de a lua decizii. Doar el, poporul. Nimeni altcineva nu trebuie să decidă pentru oameni.

„Frontul Naţional nu e un partid extremist“

Majoritatea adversarilor şi o bună parte a opiniei publice consideră că dumneavoastră conduceţi un partid de extremist. Cum separaţi naţionalismul de extremism? În ziua de azi, nu duc ambele spre acelaşi punct?

Este fals. Frontul Naţional e un partid naţionalist care se opune sistemului. De aceea e văzut ca extremist. Noi respectăm jocul democratic, participăm la alegeri şi vrem să ajungem la putere prin acestea Aici nu e vorba de niciun extremism. Extremismul e ceva ce Frontul Naţional nu este. Termenul de extremism este folosit de adversari pentru a ne discredita. Le este frică de noi. Nu avem în programul nostru nimic de extremă dreapta.

Aţi venit în România să participaţi la conferinţă „Europa noastră – Europa Naţiunilor“. Ce înseamnă Europa naţiunilor şi această suveranitate de care vorbiţi des?

Europa naţiunilor este o e Europă a popoarelor, a unor state independente care aplică doar deciziile care sunt în interesul lor. Poate exista cooperarea între state, dar acetea să fie punctuale şi să nu fie impuse restricţii nimănui. Ar putea să fie organizată şi  o structură consultativă, de exemplu. Reprezentanţii naţiunilor să se poată întâlni undeva pentru a discuta din când în când. Aceasta e Europa pe care o vreau. Nu cea a UE pe care eu o numesc Uniunea Sovietică Europeană în sensul că ea urmăreşte ca toată statele să-şi piardă identitatea, să lase în urmă libertatea şi democraţia. Eu nu vreau să trăiesc sub acest jug. Statele suverane sunt cele care decid doar pentru interesul lor, nu pentru interesul altora, aşa cum se întâmplă acum în UE.

Spaţiul Schengen, un eşec al Europei

În plină criză a refugiaţilor, se închid graniţele. Cum vedeţi vitorul Europei şi al UE?

Eu întotdeauna m-am opus ideii de spaţiu Schengen. O ţară este precum o casă. Când eşti propietarul acelei case, ai dreptul să stabileşti cine poate să vină la tine şi cine nu. Poţi stabili în funcţie de anumite criterii. Aşa este şi cu o ţară. Schengen a suprimat fontierele interne ale UE. Din această cauză ne confruntăm cu o criza a migranţilor gigantică, nu mare, care s-a agravat în ultimele luni şi pune în pericol Europa în plan economic, în plan identitar. UE nu poate răspunde acestei crize. Schengen este un eşec. Europa este un eşec. Întrebarea esenţială este următoarea: care e marea reuşită a UE?

Ţările din vest - Franţa, Belgia – au fost vizate de atacuri teroriste, în timp ce în Europa Centrală şi de Est este, deocamdată, linişte? Să ne aşteptăm şi noi, românii , la atacuri teroriste, sau suntem prea mici pentru un razboi purtat de terorişti cu marile puteri?

Părerea mea este că nicio ţară nu este ferită de atacurile teroriste. Nu văd de ce România ar fi. Nu? Toate ţările care au reţele fundamentaliste care se dezvoltă pe teritoriile lor, iar eu nu ştiu vreo una în care să lipsească aceste reţele, sunt în pericol. Din acest motiv sunt de părerea că trebuie condusă o luptă împotriva islamiştilor fundamentalişti cu fermitate. Laxitatea legilor din Franţa şi Belgia a fost plătită scump de cele două popoare: cel francez şi cel belgian. A guverna înseamnă a anticipa. În momentul de faţă trebuie luate soluţii ale autorităţilor pentru a evita ca popoarele noastre să mai fie victime ale acţiunilor islamului politic.

„Sancţiunile pentru Rusia, aberaţii ale UE”

Ce relaţie ar trebui să aibă UE cu Rusia? Ar trebui să voteze un nou pachet de sancţiuni pentru Rusia?

Nu! Sancţiunile au fost o aberaţie. Eu sunt pentru o lume cu mai mulţi poli de putere. Iar fiecare ţară să fie lăsată să decidă cum vrea să aibă relaţii cu alte state. Fiecare să decidă dacă vrea să colaboreze cu Statele Unite, Rusia sau cu China. Cred că UE, la îndemnul Statelor Unite, face un „război rece“ de mai mulţi ani. Acest lucru nu este în interesul UE, nici în interesul său geostrategic, nici în interesul său economic. Trebuie să pacificăm relaţiile cu Rusia. Nu e vorba aici de o relaţie de supunere faţă de Rusia deoarece noi nu ne supunem nimănui, ci de o relaţie de egalitate şi de respect. Evident, după mine, Europa are tot interesul de reînnoda relaţiile economice cu Rusia

Romania este lăudată în Europa pentru progresele făcute în lupta împotriva corupţiei. Sunteţi la curent cu activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie?

Avem o luptă împotriva corupţiei şi în Franţa. Peste tot se duce lupta împotriva corupţiei. Lecţiile pe care le dă UE altora sunt bizare. UE dă punctaje bune şi punctaje rele privind lupta anticorupţie, ca şi cum naţiunile ar fi nişte mici copii. Aceste punctaje sunt realizate din considerente care nu ţin de morală, ci ţin mai mult de consideraţiile economice, interesul faţă de acele state.  Cred că fiecare ţară trebuie să-şi ducă lupta sa împotriva corupţiei din interior, prin modalităţile pe care le decide. Acest comportament, neocolonialist i-aş spune, pe care îl are UE faţă de unele ţări, este, după părerea mea, unul care denotă dispreţ faţă de acestea

„Nimeni nu se opune luptei împotriva corupţiei în Franţa“

În ultimul raport GRECO (n.r.-elaborat de un organism al Consiliului European care monitorizează lupta fenomenul corupţiei) Franţa e criticată că nu face suficiente progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. E vorba de critici faţă de  probleme ca traficul de influenţă, transparenţă în finanţarea partidelor şi campaniilor politice? Cum explicaţi acest lucru?

Nu înţeleg acest raport deoarece în Franţa finanţarea partidelor politice e bine supravegheată. E şi o comisie specială care se ocupă de această parte financiară: Comisia Naţională a Conturilor de Campanie (n.r.- Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques). Lupta împotriva corupţiei e o luptă purtată în permanenţă la toate nivelele. Nu cred că cineva s-ar opune acestei lupte.

Putem spune ca România este mai eficientă în lupta anticorupţie ca Franţa?

Nu sunt în măsură să mă pronunţ pentru că nu am instrumentele necesare care să mă ajute să fac o comparaţie. Ceea ce e clar este că măsurile luate în Franţa împotriva corupţiei sunt măsuri care ţin uneori mai mult de o comunicare publică eficientă, nu neapărat de progrese. Însă, repet: lupta împotriva corupţiei este o muncă dificilă, dar care e dusă de autorităţi.

Franţa joacă în deschiderea Euro 2016 cu România? Veţi urmări meciul?

Ooo (râde)! Sper să-mi fac timp. Această competiţie între naţiuni e un lucru pozitiv. Popoarele ajung să se apropie prin intermediul sportului. Cu ocazia unui eveniment ca Euro2016  popoarele îşi pot afişa patriotismul, uneori uitat, chiar blamat de cei de la Bruxelles.   

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite