INTERVIU EXCLUSIV Crin Antonescu: „Unde este problema cu Justiţia? A impus USL vreun procuror?“

Interviu cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu - partea a II-a

Liderul liberal Crin Antonescu susţine ca preşedintele României să aibă doar atribuţii de reprezentare şi de coordonare a politicii externe şi de securitate

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, Crin Antonescu îşi face cunoscute opiniile despre viitoarea constituţie şi explică de ce România ar trebui să aibă o politică extrenă bazată pe demnitatea naţională, care nu înseamnă izolare, ci urmărirea interesului naţional. Liderul liberal nu este un adversar al exploatării resurselor de aur şi gaz de şist dacă raportul riscuri, beneficii arată că aceasta ar fi o oportunitate.

Ce fel de republică ar trebui să avem, parlamentară,  semi-prezidenţială, prezidenţială?
Cred că dacă e să calificăm republica, cu un singur cuvânt dintre acestea, acela este „parlamentară“. Chiar dacă nu va fi o republică parlamentară în sensul clasic european în care preşedintele nu este ales de cetăţeni, ci de parlament, şi are doar atribuţii simbolice, e totuşi o republică în care centrul de greutate al deciziei politice, în ultimă instanţă, trebuie să fie Parlamentul. În toată această perioadă n-am avut un conflict preşedinte-premier,  ci un conflict preşedinte-Parlament. În momentul în care Traian Băsescu spunea, nu mă interesează că aţi făcut o majoritate în Parlament pentru Iohannis, eu vreau să îl pun pe domnul Croitoru, conflictul era de fapt cu Parlamentul, ca izvor de putere şi ca cenzor de putere. Or, sper, această Constituţie să fie destul de clară, preşedintele să aibă doar atribuţii de reprezentare, de coordonare a acelor domenii care sunt suprapartizane, securitatea naţională, apărarea, politica externă, mai cu seamă în afara UE.

Se tot vorbeşte mai ales în contextul scandalului cu Schengenul, de independenţa justiţiei. Credeţi că o soluţie pentru a pune capăt discuţiei ar fi să se prevadă ca procurorul general să fie ales de cetăţeni?
Sună frumos, dar dacă vă pomeniţi cu vreun baron?  Un vot la care participă toţi cetăţenii, vot pe care îl respect, preţuiesc şi îl consider prima şi ultima sursă a puterii politice, poate fi periculos pentru că apar variabile precum cât de simpatic eşti. Discursul juridic este unul foarte abstract, deloc ispititor, care ţinteşte pe valori înalte şi pe durate lungi. N-aş risca asta! Dacă vorbim de Curtea Constituţională, nu ar trebui ca doar Preşedintele, Guvernul şi camerele Parlamentului să numească judecători. De ce puterea judecătorească însăşi, prin CSM de pildă, să nu aibă dreptul de a numi o treime din judecătorii Curţii? În schimb, eu nu înţeleg dincolo de propagandă, dezbaterea şi spaima că în România nu există independenţa justiţiei. Ce probleme sunt în justiţia din România? Procurorii au fost din 2005 şi până azi puşi de domnul Băsescu, Înalta Curte este privită de către amatorii de procese şi de condamnări cu multă speranţă, nu trece ziua ca ANI să nu prindă un incompatibil. Unde este problema? A impus USL vreun procuror? 

De ce gonflăm noi acest subiect, de pildă  al CSM, pentru că Traian Băsescu nu mai are altul şi pentru că e subiectul preferat al Monicăi Macovei

Totuşi când credeţi că se va încheia această procedură de numire a procurorului general şi procurorului şef anti-corupţie. Aveţi un termen, un orizont de timp?
Şi eu sunt nerăbdător, pentru că, într-adevăr e o situaţie care nu foloseşte nimănui. Dar nerăbdarea mea se consumă în mod intim, nu mă pot duce în fiecare zi, şi de fapt nu am făcut-o niciodată, peste ministrul justiţiei, beneficiind de faptul că o cunosc pe doamna Pivniceru, să întreb, hai, procurorii unde sunt? Doamna Pivniceru este o persoană suficient de responsabilă ca să facă o treabă temeinică în timpul cel mai scurt posibil.De ce gonflăm noi acest subiect, de pildă  al CSM, pentru că Traian Băsescu nu mai are altul şi pentru că e subiectul preferat al Monicăi Macovei. În Polonia e CSM, în Finlanda, în Ungaria, cum stau aceste ţări? România are o problemă cu numirea procurorilor şi cu CSM pentru că factori politici din România, în scopuri exclusiv politicianiste, şi îi numesc aici pe Traian Băsescu şi familia, Monica Macovei şi alţii, au făcut din asta o vulnerabilitate a României. Dl Morar funcţionează, instituţiile Parchetului funcţionează, instanţele funcţionează,  vedem fotbalişti, impresari, moguli. Mai mult sau mai puţin performant instituţiile ei funcţionează. Nu e o problemă care să genereze blocarea  accesului României în spaţiul Schengen.

 

Cum vedeţi viitorul  UE, mai degrabă ca pe o uniune de state naţionale sau ca Statele unite ale Europei, cum zicea şi Traian Băsescu.
Noi, românii n-am avea de ce să fim deranjaţi de o idee federalistă la nivel European, de o Românie care să fie un stat între statele unite ale Europei. Eu, personal, în orice caz m-aş simţi bine într-o asemenea realitate, dar cred că nu se poate mai multă integrare. Nu sunt deloc convins că noi, românii, am fi chiar primii care trebuie să le explicăm celor mai vechi din UE cum să facă. Dar noi, românii, ne-am dorit decenii întregi să revenim în Europa şi vrem să şi apucăm să beneficiem de ea, şi atunci suntem îngrijoraţi de criza în care se află acum UE.

Până la admiterea în NATO şi în UE părea că avem un ţel, indiferent cine era la putere. Ţelul ăla a dispărut. Dumneavoastră ca potenţial preşedinte ce ţel unificator le-aţi propune românilor acum?
În ciuda multor confraţi de-ai dumneavoastră din ce în ce mai panicaţi, de zici că-s în pragul de a fugi din ţară, sunt convins că orientările majore de politică externă actuale ale României trebuie păstrate şi dezvoltate. Parteneriatul cu SUA şi apartenenţa la NATO sunt cele mai mari realizări din istoria României, pe politică externă. După ce am intrat în UE am fost un membru destul de pasiv, am încercat să ne facem temele, că şi asta e o expresie jenantă, folosită cu multă seriozitate. E adevărat că nici nu ne-am făcut temele întotdeauna foarte bine, ba chiar ararerori, şi nici pe departe n-am fost un membru activ,  cu personalitate, cu interese pe care să şi le dezvolte, să şi le armonizeze cu alţii, care are un rol de jucat. Asta va fi destul de greu de realizat dacă oricine va vorbi în termeni oricât de decenţi despre naţiune, despre interes naţional sau despre demnitatea naţională va fi etichetat populist, anti-european, anti-occidental. Va fi foarte greu dacă, de câte ori avem un eşec, că e Schengen,  că e MCV, că e carnea de cal, se dezlănţuie un cor de insulte reciproce şi de autoflagelări. Când vorbesc de demnitate naţională nu înţeleg confruntarea cu alţii, sau autocentrare stupidă în jurul valorilor noastre sau un fel de izolaţionism. Înţeleg raportarea responsabilor României la condiţia lor şi la înţelesul misunii lor. Dacă România a fost pusă în situaţii umilitoare nu altora le pot reproşa asta, nu Olandei Germaniei sau Franţei, ci modului în care liderii români au ştiut sau nu au ştiut să evite acest lucru.

Şeful SRI sugera că instabilitatea din România  ar putea pune în pericol amplasarea la Deveselu a scutului anti-rachetă. 
Ce înseamnă instabilitate într-o ţară care are un guvern susţinut de o majoritate de 70%, care funcţionează, mai bine, mai rău, rămâne să-l judecăm. Într-o ţară în care opţiunea de politică externă şi de securitate, cu scut cu tot, este consensuala. Toată lumea e bucuroasă că avem scutul acolo...

Dvs sunteţi?
Da, sigur că da. Eu cel pe care tot felul de voci îl califică anti-american sunt printre puţinii politicieni care am susţinut şi dimensiunea militară şi cea economică a parteneriatului strategic româno-american. Am spus că dimensiunea strategic-militară este foarte importantă pentru România. Am spus că, cu buget, fără buget, bugetul de înzestrare trebuie făcut, că nu e vorba doar despre nişte simple achizţii materiale.

L-aţi criticat pe Tăriceanu atunci când a propus retragerea trupelor româneşti din Irak. Totuşi sunteţi perceput ca anti-american.
Nu e o percepţie, e o comandă de propagandă care urmată intens poate să nască o percepţie.

 

Ambasadorul Gitenstein avea toate elementele să ştie că nu sunt anti-american

Aţi sesizat această percepţie şi la fostul amabsador american Mark Gitenstein?

 Am discutat de foarte multe ori şi în momentul în care eu am ajuns să fac în vara trecută afirmaţia că ambasadorul american s-a implicat partizan în criza din România n-am făcut-o nici la nervi ori pentru că aveam o impresie. Am făcut-o după câţiva ani de dialog care m-au condus la această concluzie. Cred că amasadorul Gitenstein avea toate elementele ca să ştie că nici eu nici altcineva nu este anti-american în România. Probabil că este singura ţară din Europa şi poate din lume care e unanim pro-americană, la nivel de lideri şi de populaţie şi acest lucru ar trebui să fie foarte preţios pentru decidenţii din SUA.

"Sunt politicieni în ţara asta care vorbesc ca şi cum am fi în război cu Rusia"

Ce părere aveţi despre explotarea gazelor de şist?
Dacă nu există elemente certe care să ne confirme riscuri majore trebuie să le facem. România are nişte resurse, trebuie să le folosească . Există un raport între riscuri şi beneficii, resursele trebuie bine drămuite dar trebuie şi explotate, ne trebuie bani ca să creştem finanţarea educaţiei şi sănătăţii ca să creştem nişte generaţii. Nu putem să spunem că stăm de pază la resursele noastre de aur, gaz să nu ni le ia cineva şi în timpul ăsta copiii noştri să umble desculţi.  Din păcate subiectele acestea sunt puternic contaminate de lobby-uri sau megascandaluri  propagandistrice  în aşa fel încât nimeni nu mai poate să se pronunţe fără a fi a doua zi etichetat agent de influenţă, cumpărat. Politicienii încearcă să evite să dea un răspuns clar, ori răspunsul clar trebuie dat.

Dacă eşti împotriva exploatării gazelor de şist eşti pro-rus. Ce părere aveţi despre această teză?
Asta e o prostie. Decizia de a exploata sau nu, nu este pro-americană sau anti-americană ci pro-românească şi anti-românescă.  Dacă raportul riscuri, beneficii sau oportunităţi  este acceptabil, este o acţiune pro-românească, iar Rusia nu are niciun amestec. Faptul că noi plătim mult pe gazul rusesc nu ne dă un certificat de democraţi şi de luptător împotriva  Rusiei. Ştiu ce temeri şi spaime justificate avem în raport cu Rusia, ştiu ce s-a întâmplat în Siberia, dar eu am spus următorul lucru care nu e anti-american sau pro-rus. Rusia nu trebuie tratată ca un duşman, sunt politicieni în ţara asta care vorbesc ca şi cum am fi în război cu Rusia. Tocmai faptul că suntem într-o situaţie de securitate mai bună ca niciodată ca membri NATO, suntem într-o situaţie de siguranţă fără precedent,  trebuie să ne facă mai deschişi şi mai apţi să dezvoltăm o relaţie normală şi convenabilă cu Rusia, aşa cum au SUA, Germania, Polonia, ţări care ştiu ce înseamnă din istorie faţa rea a Rusiei mai bine decât România.

Dvs cum vă raporaţi la politicile lui Margaret Thatcher şi Ronald Reagen, pe care Traian Băsescu îi admiră dar despre care unii economişti  spun că s-ar afla la originea acestei crize?
Deplâng faptul că dacă Traian Băsescu a avut aceste modele nu le-a şi urmat cât de cât, nu mi-i imaginez pe cei doi vorbind despre domnul Vlasov, de exemplu. Dar pentru mine sunt personaje admirabile, politicienii oricum greşesc nemulţumesc, dar trebuie să calce apăsat, să aibă idei clare şi coerente şi să le aplice cu toată forţa. Sunt subiectiv şi dacă vor veni cei mai reputaţi economişti ai lumii şi-mi vor spune, uite politica acestor doi oameni, ultraliberalismul lor, nu au fost bune, au generat peste decenii, chiar atunci, mari suferinţe, dezechilbre economice, eu nu pot să ies din experienţa propriei mele vieţi. Eu leg de aceşti oameni şansa eliberării din comunism.  Percepţia mea este a unui om care trăia în est printre  milioane de oameni care sperau, aşteptau ceva. Şi au venit aceşti doi oameni foarte hotărâţi inclusiv în raport cu lumea sovietică, imperiul răului, cum o numea Reagen.  Atunci îmi sunt simpatice şi măsurile economice deşi repet nu am fost eu victima lor, poate că unii oameni au suferit. Pentru mine Margaret Thatcher şi Ronald Reagen înseamnă libertatea mea.

Nu putem să stăm de pază la resurse, să nu ni le ia cineva, şi în timpul ăsta copiii noştri să umble desculţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările