INTERVIU Eduard Hellvig, directorul SRI: Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue (Partea a II-a)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În a doua parte a intervicului acordat ziarului „Adevărul“, directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit despre colaborarea cu DNA, despre relaţia cu Serviciul de Informaţii Externe (SIE), dar şi despre legătura pe care o are cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu lumea politică.

„Adevărul“: Domnule Hellvig, circulă în societate mai multe opinii care spun că ţara este condusă în acest moment de binomul SRI-DNA şi că lupta împotriva corupţiei a ajuns într-un punct în care am uitat cu totul de prevenţie. Există voci care afirmă că am ajuns să asistăm la un spectacol televizat în fiecare zi, cu zeci de cătuşe, cu oameni care sunt arestaţi 24 de ore, după care sunt lăsaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar, dar care pot face afaceri în continuare, creând prejudicii nerecuperate şi lăsând o economie destabilizată. Până la urmă, rolul Serviciului Român de Informaţii este să protejeze interesele economice ale României. În acest moment, din punct de vedere economic, cred că sunteţi de acord cu mine că România nu stă deloc bine, iar perspectivele investiţionale, atât cele externe, cât şi cele româneşti, sunt aproape inexistente. Şi se spune că asta şi din cauza luptei anticorupţie, care a ajuns o sperietoare.

Eduard Hellvig: Aş putea să nu fiu de acord cu nimic din ce aţi spus în această privinţă?

„Adevărul“: Sigur. Dar eu vă spun care este percepţia unora.

Eduard Hellvig: Este doar o percepţie pe care unii o au asupra a ceea ce se întâmplă în societatea românească. Convingerea mea certă este că nu putem să ajungem să avem o societate puternică şi un stat puternic decât dacă avem o societate curată.

Pe toţi ne urmăreşte trecutul, cu bune şi cu rele. Serviciul Român de Informaţii, şi vreau să se ştie acest lucru, este o instituţie care asigură suport în lupta împotriva corupţiei, corupţia fiind clasificată, printr-o decizie a CSAT, ca o problemă de siguranţă naţională. Acesta este primul aspect.

Al doilea aspect. Sigur că noi facem prevenţie! S-a dovedit că, în foarte multe cazuri, Serviciul Român de Informaţii a transmis beneficiarilor legali informări în scop preventiv. Totuşi, pentru o bună clarificare, aş vrea să subliniez că atunci când în activitatea noastră identificăm elemente constitutive ale unor infracţiuni avem obligaţia legală de a le transmite către organele de aplicare a legii. Repet, ne obligă legea care este fără echivoc. Astfel de elemente se pot referi fie la presupuse fapte/activităţi ce urmează să se întâmple sau sunt în curs de desfăşurare, fie la activităţi trecute. 

Preocuparea noastră rămâne în continuare prevenţia. Vă spun un aspect important: aproape 70% din informările pe care le furnizăm ca instituţie le facem către Guvern, care este principalul nostru beneficiar.

Tot legat de întrebare, menţionez că politicile într-un stat nu le face un serviciu de informaţii, le fac puterea legislativă şi cea executivă, indiferent de culoarea politică, şi aşa e normal să fie în democraţie. Cetăţenii votează partide care să îi reprezinte şi să ia decizii politice în interesul cetăţenilor.

Serviciul Român de Informaţii este instituţia care pune la dispoziţia beneficiarilor informaţii cu privire la lucrurile care merg sau nu merg în societatea românească, SRI atrage atenţia asupra lucrurilor care se pot întâmpla. Şi vom rămâne în această zonă, de a acorda întregul suport beneficiarilor noştri, pentru a lua deciziile cât mai concrete şi mai eficiente pentru cetăţenii acestui stat.

De reuşita unui Guvern sau a altuia ne bucurăm şi noi, Serviciul Român de Informaţii, pentru că avem un buget mai mare sau mai mic, ne bucurăm şi noi, ca simpli cetăţeni ai acestei ţări, ca atare, interesul nostru, dat de lege, este de a asigura toate condiţiile ca societatea românească să fie o societate competitivă, puternică şi performantă.

Vorbeam de necesitatea ca această luptă împotriva corupţiei să continue, pentru că e nevoie să avem un stat puternic, care să asigure servicii de calitate pentru cetăţeanul român, vorbeam de rolul de prevenţie – sunt planuri concrete în care Serviciul Român de Informaţii are datoria şi responsabilitatea de a contribui ca societatea românească să ajungă la parametri competitivi la nivel european.

„Există o relaţie de încredere cu preşedintele“

„Adevărul“: În ce relaţie sunteţi cu preşedintele României, în afară de cea instituţională ?

Eduard Hellvig: Există, cel puţin asta e convingerea mea, o relaţie de încredere, bazată pe un set de valori în care, încă din perioada în care eram oameni politici, credem amândoi. Viaţa ne-a adus în aceste poziţii vremelnice şi între preşedintele României şi directorul Serviciului Român de Informaţii există relaţii strict instituţionale. Niciodată, şi subliniez niciodată, de când mă aflu în această funcţie, preşedintele României nu a discutat cu directorul Serviciului Român de Informaţii decât din perspectivă instituţională şi cred că acest lucru este extrem de important.

„Eu şi colegii din SRI respectăm foarte mult activitatea SIE“

„Adevărul“: Cât e mit şi cât e realitate atunci când vorbim de rivalitatea dintre SRI şi SIE? Vă călcaţi pe bătături?

Eduard Hellvig: Există câteva consideraţii pe care aş vrea să le fac legat de relaţia dintre Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe. Prima consideraţie este că atât eu, cât şi colegii mei din SRI respectăm foarte mult activitatea Serviciului de Informaţii Externe. Din întâlnirile mele cu partenerii internaţionali pot să vă spun că respectul şi recunoaşterea pe care Serviciul de Informaţii Externe le are în relaţiile bilaterale sunt extrem de bune. De fiecare dată când am discutat cu partenerii noştri, la întâlnirile bilaterale, mi s-a vorbit în termeni laudativi despre activitatea SIE. Acest lucru a fost important pentru mine, am fost încântat şi m-am simţit foarte onorat, ca român, auzind că şi altă instituţie din România este la fel de respectată ca şi Serviciul Român de Informaţii. Aceasta este prima consideraţie.

Cea de-a doua consideraţie pe care vreau să o fac e că interesul statului român este ca aceste structuri de informaţii să funcţioneze şi să colaboreze perfect. Din acest motiv, la nivelul conducerii, atât eu, cât şi domnul director Mihai Răzvan Ungureanu, respectiv la nivelul conducerii operative, generalul Coldea şi generalul Predoiu, depunem toate eforturile pentru a găsi modalităţile optime de a avea o conlucrare şi o cooperare foarte bună între cele două instituţii. Cred că sunt foarte importante relaţiile dintre directorii celor două instituţii pentru a putea avea eficienţă. Din această perspectivă, relaţia dintre mine şi domnul Mihai Răzvan Ungureanu, cel puţin din perspectiva mea, este extrem de bună şi de eficientă pentru ceea ce desfăşurăm noi zi de zi. Îmi exprim speranţa că şi partenerii noştri instituţionali fac paşi importanţi în direcţia colaborării.

Cred că a venit momentul, după 26 de ani de la Revoluţie, să înţelegem că este absolut obligatoriu ca instituţiile statului român să lucreze împreună şi să coopereze cât mai strâns pentru atingerea obiectivelor pe care statul român şi le propune.

Am încercat să răspund cât s-a putut de detaliat la întrebarea dumneavoastră din convingerea că, pentru a avea un stat puternic, trebuie să avem instituţii care să coopereze şi să fie complementare în acţiunile lor. Acest lucru se întâmplă zilnic din punct de vedere operativ, iar acesta e un lucru bun.

„SRI trebuie să rămână în afara oricăror influenţe politice“

„Adevărul“: Cum aţi reuşit să împăcaţi viaţa de familie, în aceste nouă luni, cu activitatea care, bănuiesc, nu e una de funcţionar, care vine opt ore la serviciu şi pleacă apoi acasă?

Eduard Hellvig: A fi directorul Serviciului Român de Informaţii este, pentru mine, cea mai mare onoare acordată în viaţă. Este o activitate care presupune, dacă eşti un om responsabil, o cât mai mare implicare. Acest lucru presupune, desigur, un program strict, extrem de încărcat, adesea sâmbăta, chiar şi duminica. Dar nu mă plâng. Este un lucru care îmi face plăcere, sunt onorat şi încântat de ceea ce fac, de activitatea mea profesională.

Sigur că există unele consecinţe ale acestor acţiuni: îmi petrec extrem de puţin timp cu familia mea. Am avut şi am şansa de a avea o familie care are multă înţelegere pentru activitatea pe care o desfăşor. Încerc să strecor în această perioadă de zi cu zi câteva momente şi cu familia, ori la sfârşit de zi, ori în weekend, din când în când, să stăm şi noi împreună câteva ore. Este complicat, este un moment al vieţii mele şi al vieţii noastre de familie peste care sunt convins că vom trece cu toţii cu bine, în speranţa că nu vor exista regrete la sfârşitul acestui mandat din partea familiei. Până la acest moment, există foarte multă înţelegere.

„Adevărul“: Din partea familiei aţi primit înţelegere. Din partea foştilor colegi din clasa politică vă bucuraţi de aceeaşi înţelegere sau există un soi de presiune asupra dumneavoastră, pentru că toată lumea ar vrea să fie în preajma directorului uneia dintre cele mai importante instituţii din România, eventual să obţină o confirmare sau o infirmare a unor lucruri, să înţeleagă anumite evoluţii? Cum reuşiţi să vă detaşaţi de postura anterioară de politician, având în vedere noua ipostază de director al SRI?

Eduard Hellvig: Trebuie să recunosc că şi atunci când am fost om politic n-am fost un om politic tipic. Am fost mai degrabă un om tehnic în zona politică. Recunosc că mi-a plăcut să fac politică, sunt un om căruia i-a plăcut să facă politică, dar majoritatea celor cu care am interacţionat în mediul politic, înainte de a fi directorul instituţiei, au înţeles că mă aflu într-o ipostază care nu îmi mai permite să ţin legătura cu mediul politic aşa cum o făceam atunci când mă aflam în interiorul clasei politice, iar, pe de altă parte, problematica cu care mă confrunt  zi de zi m-a îndepărtat de zona politică.

 Prin natura atribuţiilor, sunt obligat să interacţionez cu beneficiarii legali ai informaţiilor furnizate de Serviciu, cu membrii Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI ca, de altfel, cu orice persoană care poate avea legătură cu activitatea de prezervare a intereselor de securitate naţională a României, potrivit legii. Unii dintre aceştia sunt, desigur, şi oameni politici. Aceste relaţii există strict cu privire la elemente care ţin de securitatea naţională. Acest lucru nu înseamnă, în nici un fel, că eu sau instituţia ne interferăm cu agenda politică sau activitatea politicienilor. Vreau să vă asigur cu toată responsabilitatea că SRI îşi va pastra echidistanţa şi neutralitatea politică. 

Aşa cum am spus-o încă de la început, Serviciul trebuie să rămână în afara oricăror influenţe de orice natură politică, aceasta este o prioritate a mandatului meu. 

„Adevărul“: Românii se pregătesc de încheierea anului şi sărbătorile de iarnă. Aveţi un scurt bilanţ şi un gând pentru anul viitor adresat cititorilor noştri?

Eduard Hellvig: Anul care tocmai se încheie a fost unul dificil din punct de vedere al activităţii noastre, dar suntem mandri că până la acest moment (pentru că mai sunt câteva zile) nu au apărut surprize strategice şi nu s-au întâmplat evenimente care să afecteze securitatea naţională şi a cetăţenilor români. Consider că anul viitor ar putea fi cel puţin la fel de dificil, cu provocări şi ameninţări mult mai dinamice şi mai accentuate, dar despre acestea vom avea posibilitatea să discutăm mai în detaliu în 2016. Până atunci urez tuturor cetăţenilor  României sărbători fericite, un an nou cu sănătate, cu linişte siguranţă şi prosperitatelte!

Prima parte a interviului o puteţi citi mai jos:

Eduard Hellvig, directorul SRI: 70% din persoanele interzise în România au legătură cu ISIS (Partea I)

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit, în exclusivitate pentru „Adevărul“, despre ameninţarea teroristă asupra României, despre ascultarea telefoanelor, despre relaţia cu prim-adjunctul său, Florian Coldea, dar şi despre relaţia cu serviciile de informaţii din alte ţări.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite