VIDEO EXCLUSIV Crin Antonescu: Între PSD şi PDL este ca în spaţiul Schengen
0
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a arătat, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul“, că regionalizarea ar trebui să prevină accentuarea feudalismului local.
PNL se orientează spre PPE, Frunzăverde, Stănişoară şi Iohannis fiind politicieni din această zonă a dreptei conservatoare cu care se identifică şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, după cum a admis într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“. Crin Antonescu vorbeşte despre testul prezidenţialelor care va pune la încercare USL, despre contracandidaţii săi şi cum politicienii şi serviciile secrete ar trebui să construiască relaţii democratice, deasupra oricăror suspiciuni de implicare politică. Antonescu spune ce înţelege el prin politica demnităţii naţionale şi de ce trebuie să ne exploatăm resursele naturale, în beneficiul generaţiilor viitoare.
Adevărul: Cum v-aţi întâlnit cu dl Stănişoară, a venit domnul Stănişoară spre dvs, v-aţi dus dvs către el?
Crin Antonescu: La recentul Congres al PNL, noi am adoptat o moţiune din care, în mod explict, un pasaj, este o invitaţie deschisă către oameni sau grupuri de dreapta, care sunt aşteptaţi în PNL. Mihai Stănişoară a exprimat această opţune, iar, din punctul meu de vedere şi al altor colegi, el era unul dintre cei care pot fi socotiţi compatibili cu propriul nostru proiect, astfel am dat curs imediat intenţiei domnului Stănişoară.
Venirea domnului Stănişoară alături de dvs este surprinzătoare, a lucrat cu Traian Băsescu, iar aici experienţele sunt amestecate, Renate Weber, Adriana Săftoiu...
După cum vedeţi, nu este un criteriu pentru a-l face nedorit în PNL, nu este nicio recomandare automată. Nu pe teme de securitate naţională sau de politică externă au fost marile noastre divergenţe cu politica preşedinţiei din aceşti ani, iată că această parte din biografia lui Mihai Stănişoară de consilier pe apărare a fost un atu, cel puţin din punctul meu de vedere.
Credeţi că migraţia din PDL spre PNL va creşte în următoarea perioadă?
În PDL mai sunt oameni cu adevărat de dreapta şi oameni care, deşi au activat într-un partid cu care noi ne aflăm într-o profundă dispută politică, dacă fac această opţiune sunt bineveniţi. Nu primim pe oricine din PDL, dar nu există o anatemă asupra tuturor membrilor.
Vă gândiţi că unificarea forţelor de dreapta se va face cooptând oameni din PDL unul câte unul?
Eu nu vorbesc despre o unificare a forţelor de dreapta, pentru că nu recunosc ca forţă de dreapta altă formaţiune decât PNL. Vorbesc despre primirea în PNL a unor oameni care vor să facă politică de dreapta.
Faptul că mai mulţi lideri din PDL au intrat în PNL, ar putea face mai uşoară o alianţă, în PDL se vorbeşte despre asta?
La ei se vorbeşte despre alianţa asta cam de când îi ştiu, pentru mine nu este o preocupare. PNL face parte dintr-o alianţă, numită USL, alianţă care este un contract nu doar între noi şi PSD, ci între noi şi alegătorii României. Până în 2016 votul cetăţenilor ne-a fost dat în această formulă, ca atare nu suntem interesaţi de o altă formulă.
Dar în 2016?
În 2016 trebuie să vedem ce formaţiuni politice vor mai exista, care va mai fi orientarea lor atunci. Eu sper ca în 2016 să revenim la o situaţie clasică, normală, de stabilitate, cu două forţe importante, una de stânga, una de dreapta, care să fie într-o competiţie legitimă, după ce patru ani au fost aliate. Asta nu este în niciun fel o declaraţie de război, voalată, la adresa PSD-ului, şi cei din PSD gândesc la fel, şi cred că ambele părţi gândesc sănătos.
Credeţi că alegerea lui Vasile Blaga în fruntea PDL ar face mai uşoară apropierea de PNL?
Nu vreau să comentez înaintea Congresului ceva care să poată fi folosit în favoarea sau împotriva unuia din candidaţi. Respect competiţia dintr-un partid pe care nu-l îndrăgesc deloc, dar nici nu sunt maliţios, nici n-am preferinţe. Ar trebui să se întâmple două lucruri: PDL să se definească ca un partid de dreapta, nu ca un partid populist, şi, apoi, să facă relaţia cu Traian Băsescu de domeniul trecutului. Ori, n-am sentimentul că, fie Vasile Blaga, fie Elena Udrea, fie Monica Macovei, câştigând, aceste lucruri s-ar întâmpla.
Niciunul dintre ei nu vi se pare un om de dreapta?
Nu, nu mi se pare.
Venirile lui Iohannis şi Frunzăverde sunt un semn că PNL s-ar îndrepta către o dreaptă conservatoare sau populară?
Da, prefer să-i spun conservatoare. La moţiune din 2010, cu care am câştigat, am marcat, deja, această trecere, am făcut-o explicită. Cred că Frunzăverde, Stănişoară şi Iohannis sunt oameni din această zonă.
Excludeţi o orientare a PNL către Partidul Popular European (PPE)?
Nu.
Prezenţa celor trei în conducerea PNL au un rol în apropierea de PPE?
Deocamdată, n-am vorbit despre o apropiere de PPE. În conformitate cu decizia luată la recentul Congres şi cu toată activitatea noastră internaţională, suntem membri deplini şi stabili ai Partidului Liberal European. Am spus că nu exclud. Şi ei sunt mai la dreapta, doctrinar, de altfel ca şi mine, mai spre PPE, înspre un PPE mai de acum câţiva ani, fără tuşele populiste dizgraţioase de acum.
În 2016, să revenim la o situaţie clasică, normală, de stabilitate, cu două forţe importante, una de stânga, una de dreapta.
Interviu cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu - partea I
„Angela Merkel, cel mai bun politician din Europa”
Pentru a face acest pas aşteptaţi să se schimbe şi liderii, poate chiar Angela Merkel?
Nu ţine de oameni. Dacă ar fi să marchez nişte note critice la adresa PPE-ului din ultimii ani, m-aş referi la o supradoză de populism şi la o scădere a exigenţelor de tip democratic, cum ar fi atitudinea faţă de Viktor Orban. Un politician remarcabil, dar pe care familia PPE l-a acoperit în excesele sale inadmisibile. Întâmplător, Sarkozy şi Berlusconi sunt doi oameni pe care eu nu-i evaluez atât de critic ca alţii. Aici, nu împărtăşesc deloc vederile colegului meu de alianţă, Victor Ponta.
Dar le împărtăşiţi pe ale preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu. Nu vă pune pe gânduri?
Are şi domnul Băsescu, în anumite privinţe, gusturi bune. E mult spus că aş fi un admirator al lui Nicolas Sarkozy, cu atât mai puţin al lui Berlusconi. Spun însă că, într-o viaţă politică europeană, cu din ce în ce mai puţină consistenţă ideologică –e o diluare într-un sirop populist şi la stânga, şi la dreapta –, Sarkozy şi Berlusconi au fost, poate, ultimii oameni de dreapta care şi-au afirmat puternic şi articulat această identitate de dreapta. În ce o priveşte pe doamna Merkel, în ciuda campaniei isterice care se face în România pe această temă împotriva mea sau împotriva USL, am avut cuvinte de laudă de foarte multe ori. E, probabil, de câţiva ani buni, cel mai bun politician din Europa şi, da, e un om de dreapta.
S-a vehiculat ideea că aducerea domnului Klaus Iohannis în PNL are oarecum legătură cu relaţia cu relaţia asta sensibilă cu Germania. Aţi avut în vedere şi acest lucru?
E o coincidenţă fericită, dar o coincidenţă. Klaus Iohannis este acolo nu pe criterii etnice, ci legate de personalitatea, performanţa şi, după părerea mea, posibila sa statură în viaţa politică românească.
L-am auzit declarând că sunt mai mulţi oameni în PSD nemulţumiţi de apartenenţa sa la PNL. Domnul Klaus Iohannis este perceput în USL ca un competitor al lui Victor Ponta?
Ar fi păcat, aş fi tare mâhnit să aflu că există oameni în PSD sau chiar în PNL care să aibă rezerve faţă de venirea lui Klaus Iohannis. Poziţia lui Victor Ponta nu mi se pare în niciun fel ameninţată, acordul nostru politic cu Victor Ponta cred că a fost urmat cu toată onestitatea şi va fi respectat cu toată onestitatea până în 2016 cel puţin. Nu cred că, într-o alianţă în care sunt multe alte personalităţi, Klaus Iohannis blochează comunicarea şi generează spaime. Ştiu sigur că Victor Ponta nu se numără printre cei speriaţi, stânjeniţi sau îngrijoraţi de venirea lui Klaus Iohannis.
Este domnul Klaus Iohannis premierul natural al PNL în perspectiva alegerilor din 2016?
Nu, nu pot spune asta. Domnul Klaus Iohannis este unul dintre politicienii români care ar putea foarte bine să fie prim-ministru. Că el va fi cândva premier din partea PNL sau nu, asta n-am de unde să ştiu. Dar să spun că e premierul natural, ca şi cum dacă, la o adică, ar fi alţii, ăia ar fi artificiali, nu pot. Oricare om politic poate să fie premier dacă e susţinut de un partid , iar Klaus Iohanis e unul dintre ei, nu singurul.
„Regionalizarea ar trebui ferită de feudalism”
Ministrul Constantin Niţă sugera că domnul Klaus Iohannis ar fi venit în PNL pentru a obţine poziţie de guvernator regional şi pentru a face din Sibiu capitală de regiune.
Klaus Iohannis nu a venit condiţionând de acest lucru. Klaus Iohannis, aşa cum a spus-o în modul său inimitabil, nu exclude şi o asemenea posibilitate. Ar fi interesat şi de o asemenea funcţie, sigur, de parametrii generali ai regionalizării, aşa cum va fi ea.
Uitându-mă pe declaraţiile făcute pe tema viitoarei reforma administrativ teritoriale, sunt mai multe îngrijorări exprimate, a colegilor dvs de la Oradea, care i-au reproşat lui Liviu Dragnea, că nu sunt consultaţi. Şi dumnevoastră înşivă v-aţi îngrijorarea că regionalizarea ar putea forma nişte mini-republici.
Eu am inventariat riscul de a avea un fel de federaţie tacită de opt preşedinţi de mici republici. Nu sunt cu adevărat îngrijorat pentru că sunt convins că vom putea controla printr-o regionalizare suficient de echilibrat gândită acest fenomen. Sigur că aici vom asista la o jerbă de orgoliii locale. Nu putem să le dăm curs, dar de înţeles trebuie să le înţelegem. Există patriotisme locale, există interesul – sau ceea ce unii chiar percep ca obligaţie – pentru lideri de comunitate să apere interesele urbei, judeţului. E o dispută pentru centru. Lucrurile acestea sunt normale, trebuie armonizate, controlate. Nici domnul Dragnea, nici premierul, nici altcineva nu vor da un caz privitor la regionalizare. Vor fi consultări foarte multe, sper să fie o temă de consens.
La Constanţa, atunci când Traian Băsescu a pus pe agendă subiectul regionalizării, a fost organizat un referendum în urma căruia oamenii şi-au exprima dorinţa ca judeţul Constanţa să nu fie desfiinţat.
Cred că a fost unul şi la Vrancea care să împiedice desfiinţarea judeţelor, problemă care nu se pune acum..
Judeţele îşi pierd, totuşi, puterea.
În linii mari, pe fond, ideea regionalizării se împleteşte cu cea a descentralizării. Şi atunci, puterile, prerogativele care vor fi la nivel regional nu vor fi luate de la judeţ şi duse la nivel regional, ci date de sus, de la guvernul central, către aceste regiuni. N-o să fie toată lumea, mai ales într-o ţară ca România, perfect mulţumită.
Domnul Dragnea avansa ideea ca, la început, şefii de regiuni să fie aleşi indirect de consilierii locali. Nu credeţi că aici PNL ar avea de pierdut?
Nu poţi gândi un asemenea proces doar în termenii de genul „cât câştigă sau cât pierde pe moment PNL sau PSD sau oricine altcineva“. Cred că, una peste alta, orice modalitate de a desemna liderii regionali – că e vorba de alegeri la nivelul consiliilor judeţene după un anumit altgoritm, că e vorba de alegeri directe, că, teoretic, ar fi vorba de numiri de la Guvern – până la urmă va exista un echilibru politic.
În privinţa regionalizării în ţări în tranziţie, cum este şi România, există şi această obiecţie de principiu că, odată cu descentralizarea, creşte corupţia la nivel local.
Pe mine mă îngrijorează şi m-a îngrijorat în toţi aceşti ani ceea ce am numit „feudalismul românesc“ în tranziţie, feudalism românesc contemporan. E ca o boală care greu poate fi tratată, deoarece se alimentează într-un soi de cerc vicios, dar foarte democratic. Cel puţin din punctul de vedere al sursei puterii. Ştiţi bine că cei mai vestiţi baroni cu tot ce înseamnă această accepţiune a termenului în limbajul nostru politic, sunt, în acelaşi timp, reali performeri electoral, mai puternici decât Băsescu, decât Ponta, decât vârfurile partidelor. Cred că ar trebui să prevenim accentuarea acestei trăsături a feudalizării în procesul de regionalizare.
„Dacă trăiţi cu impresia că între oamenii din PSD şi oamenii din PD există o cortină de fier, vă înşelaţi”
Domnule preşedinte, cum aţi caracteriza dumneavoastră în prezent relaţiile cu PSD? Din afară lucrurile se văd ca şi cum fiecare partener se înarmează pentru o bătălie. PSD ţine o legătură apropiată cu UDMR-ul, dumneavoastră adunaţi oameni din PDL, iar PC din PP-DD.
Este o relaţie funcţională, o alianţă care a împlinit frumoasa vârstă de 2 ani, care a trecut prin multe întâmplări, provocări, ispite şi care rezistă. Noi suntem în situaţia complicată – care va fi o probă majoră de maturitate politică. Cum faci să te achiţi de un mandat pe care alegătorii l-au dat USL, ca USL, şi cum faci să te pregăteşti pentru alegerile care urmează după ce contractul de încheie. Asta poate să dea sentrimentul unei curse a înarmărilor. Trebuie să vă spun că, în ceea ce priveşte relaţiile cu UDMR, că s-a născut imaginea unui conflict. PNL a avut întotdeauna o relaţie foarte bună cu UDMR, nu vedem în UDMR doar o formaţiune din Opoziţie, e ceva mai mai mult. La congresul nostru, unde am invitat doar partenerele de guvernare, din Opoziţie am invitat doar UDMR. Există oameni ai UDMR în diferite poziţii administrative în ministere liberale care nu au fost scoşi de acolo doar pentru că s-a schimbat puterea. În ceea ce priveşte relaţiile cu PD, să ştiţi că nu este vorba la PNL de relaţii cu PD. Există oameni care vin, nu se întâmplă zilnic. Dacă trăiţi cu impresia că între oamenii din PSD şi oamenii din PD există o cortină de fier, vă înşelaţi amarnic, există, ca să zic aşa, spaţiul Schengen.
În interiorul acestui mandat sunt două competiţii electorale, alegerile europarlamentare prezidenţiale. Vor fi un test?
Cel mai greu test va fi cel legat de alegerile prezidenţiale, deşi n-ar trebui să fie aşa. Abordarea foarte timpurie într-un ritm accelerat a acestei teme – vedeţi, că la noi se discută despre prezidenţialele care vor fi la sfârşitul anului viitor ca şi cum ar fi luna viitoare –, adrenalina în jurul acestui subiect în mediul politic, în media, acestea pot să se transforme într-o încercare pentru soliditate. Provocarea cea mai mare ţine de dificultăţile de guvernare. Nu e deloc o guvernare uşoară şi la greu se vede cât ţine o asemenea uniune.
Cum aţi receptat declaraţia lui Sorin Oprescu cum că ar putea candida la prezidenţiale în 2014?
Absolut normală, Sorin Oprescu este o personalitate cu destule date pentru a intra în discuţie pentru prezidenţiale. Dacă voi câştiga mandatul prezidenţial, îl voi câştiga cu totul altfel decât stând cu urechea la pământ să văd ce face Sorin Oprescu. Dacă nu va fi Sorin Oprescu, va fi altcineva, va fi o competiţie prezidenţială strânsă, grea. Nu e de imaginat că singura problemă în 2014 este dacă PSD îl va susţine pe Antonescu sau nu.
PSD îl va susţine în mod real pe Antonescu sau nu? A făcut acest joc pentru Primăria Capitalei cu Cristian Diaconescu şi Sorin Oprescu. PSD este un partid versat …
Există şi alte partide versate, PSD-ul e numai un pic mai mare. Chiar nu văd nici o comparaţie şi n-am niciun motiv să mă îngrijorez sau să suspectez că PSD nu-şi va ţine angajamentul. Dacă citim presa română vedem că domnul Sorin Oprescu este doar suspectul principal de a fi susţinut de PSD, dar mai există George Maior, domnul Ponta însuşi, mai apare din când în când domnul Geoană, există şi Dan Diaconescu. Mai e candidatul PDL-ul dacă nu se autodizolvă, ceea ce n-ar fi rău. Într-un an şi jumătate pot să apară tot felul de oameni. Strategia, sau pregătirea pentru alegeri se face în raport cu această ţară, cu orizonturile ei de aşteptare, cu accepţiunea pe care o dai acestei funcţii, cu mizele ei, cu obligaţiile ei, nu în raport de contracandidaţi.
„Cred că PSD-ul putea să-şi asume clipul cu social-democraţia, sau, în fine, să îi mulţumească generosului anonim”
Aţi fost vreodată incomodat de relaţia de rudenie dintre George Maior şi Victor Ponta?
Cum să fiu incomodat de o relaţie de rudenie? Dar nici n-am avut vreun avantaj din chestia asta.
Aţi spus într-un interviu că există percepţia că un serviciu secret ar face jocuri politice. Cine crează această percepţie?
Există oameni pe care îi vedem alimentând-o, care poate că îşi închipuie că reprezintă mult mai mult decât sunt în realitate. Dacă au la îndemănă şi un organ media, ma rog, ceva, o televiziune, o revistuţă, un site, pot sa contribuie la generarea unei asemenea impersii. Din păcate asta este impresia din mediul politic, unanimă, nu cvaziunanimă.. Eu nu ştiu cât adevăr sau realitate este în această percepţie, nu pot decît să deplâng dacă e mult adevăr în asta pentru că nu e sănătos.
Disputa între domnul Sebastian Ghiţă şi Sorin Roşca Stănescu a contribuit la această percepţie?
Nu, declaraţiile celor doi domni au venit în această atmosferă.
Cum vi se pare clipul acela pentru promovarea social- democraţiei în care apărea şi dl Maior?
Nu ştiu dacă l-am văzut dar am auzit despre conţinutul său. Pe mine nu mă deranjează şi chiar nu cred că acel clip are vreun efect politic. Despre prezenţa lui George Maior discutăm, nu despre Tony Blair, iar Victor Ponta n-a protestat. După părera mea, problema acestui clip este că nu e asumat de cineva. Cred că PSD-ul putea să-l asume, sau, în fine, să îl caute pe generosul anonim care l-a făcut, şi să-i mulţumească. Să-i spună: “mulţumim, un clip care ne reprezintă!” Nu are de ce să o ascundă. George Maior a fost în PSD, e foarte probabil să revină în partid la finalul mandatului. Lipsa de paternitate asumată a acestui clip naşte discuţii.
“Avem încă în funcţie un preşedinte care a făcut din efortul de a implica serviciile secrete în politică firul roşu al mandatelor sale”
Spuneaţi mai demult că poate ar trebui să existe şi o schimbare la nivelul şefilor serviciilor secrete chiar dacă provin din PSD şi PNL.
Sunt plecaţi din partidele lor înainte de constituirea USL. În orice caz, eu nu i-am tratat nicio dată ca pe nişte foşti membri de partid. După părerea mea, nu există nicio legatură a lor, în exerciţiul funcţiunii, cu partidul din care au plecat.
Există oameni în jurul dv. care cred şi care probabil au această percepţie că serviciile sunt implicate în jocuri politice. Vă spun ei că ar trebui să existe o schimbare la nivelul şefilor de servicii secrete?
Nu. Oamenii pot fi schimbaţi, e natural să fie schimbaţi din timp în timp peste tot, ca şi la Preşedinţie, ca şi în fruntea Guvernului şi la servicii că nu or să se eternizeze acolo. Dar marea problemă nu sunt actualii şefi ai serviciilor, nici numărul unu, nici numărul doi, nu asta e problema. Problema este aşezarea deasupra dubiului care planează asupra lor de atâţia ani.
Dvs. aţi avut de-a lungul timpului această percepţie că serviciile secrete sunt implicate în jocuri politice?
Da, în toate momentele acelea când apăreau anumite stenograme, din anumite cazuri. De la Parchet nu le dădea nimeni, de la “părţi” nu le dădea nimeni, serviciile n-aveau nicio treabă. Când nu ştii cine a făcut ceva te gândeşti de multe ori, vorbim totuşi de interceptări. Şi mai am şi alte exemple, dar sunt un om atât de bun încât prefer să mă gândesc la viitor. Cred că este posibil ca politicieni şi profesionişti din servicii să amenajeze raporturi corecte şi democratice.
Domnul Maior s-a referit la existenţa unor grupuri care ar face presiuni să implice SRI în bătălia prezidenţială din 2014.
Mi-e greu să decriptez mesajele de genul acesta, nu numai al domnului Maior. Nu e prima dată când le aud: unele forţe, unele grupuri, există oameni care ar vrea… Avem încă în funcţie un preşedinte care a făcut din relaţia şi din efortul de a implica serviciile secrete în viaţa politică firul roşu al mandatelor sale. Sigur că e complicat şi nedrept să judeci serviciile dacă preşedintele a fost principalul motor al acestei implicări. Sunt unii care îşi imaginează că preşedinţii ajung preşedinţi dacă şi numai dacă vor serviciile. Eu nu mă număr printre ei, consider că aceasta este o idee dintre cele mai păguboase şi neadevărate.
În cazul manifestaţiilor de stradă de anul trecut din iarnă care au dus apoi la căderea Guvernului Boc credeţi că a fost o implicare a serviciilor.
Nu pot să spun că am avut acest sentiment sau că am elemente să bănuiesc asta. Cum ar zice omul simplu, Dumnezeu ştie!
E nedrept să judeci serviciile dacă preşedintele a fost motorul implicării lor în politică.
Se încarcă comentariile...
