INTERVIU Bogdan Aurescu, consilier prezidenţial: SUA susţin ferm formarea unui cadru naval NATO în Marea Neagră pentru exerciţii si training

Într-un interviu pentru „Adevărul“, consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu vorbeşte despre obiectivele României pentru summitul NATO, programat în weekend, la Varşovia.

Înfiinţarea unei flote comune în Marea Neagră, ca măsură de a întări Flancul Estic al NATO, părea un proiect mort, după ce premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat, zâmbind, că el îşi doreşte „yahturi şi dragoste“, nu nave în Marea Neagră. Într-un interviu pentru „Adevărul“,  Bogdan Aurescu limpezeşte lucrurile şi spune că, dimpotrivă, planul iniţiat de România - şi susţinut puternic de SUA - se va regăsi în concluziile summitului de la Varşovia. Totuşi, mai întâi, consilierul prezidenţial susţine că e greşit să spunem flotă comună la Marea Neagră, pentru că nu vorbim de „un grup naval care să patruleze şi să desfăşoare cine ştie ce activităţi provocatoare“. Denumirea oficială e „Cadru naval pentru antrenament şi exerciţii NATO în Marea Neagră“. Însă, fie că îl camuflăm sau nu în nuanţe diplomatice, vorbim, în esenţă, de acelaşi obiectiv: prezenţa maritimă a NATO în zona de sud a Flancului Estic, ca un răspuns pentru ameninţările permanente ce vin de la Răsărit. De asemenea, Bogdan Aurescu explică, concret, şi ce înseamnă brigada multinaţională pe care NATO o va înfiinţa pe teritoriul României.

Adevărul: Domnule Aurescu, ce speră România să obţină de la summitul de la Varşovia?

Bogdan Aurescu: În primul rând, este un summit foarte important. Pe de-o parte, urmăreşte să asigure o serie de elemente de continuitate faţă de summitul anterior din Marea Britanie, din septembrie 2014. În al doilea rând, este vorba de o serie de măsuri noi care consacră continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul de securitate foarte complex pe care îl întâlnim şi în vecinătatea estică, şi sudică a NATO. În al treilea rând, în strânsă legătură cu aceste două obiective, am urmărit profilarea mai puternică a importanţei Mării Negre, ca regiune, pentru securitatea euro-atlantică. Am urmărit să dovedim aliaţilor faptul că suntem capabili să ne asumăm acel angajament pe care la summitul din Marea Britanie ni l-am luat: acela de a ajunge la ţinta de 2% din PIB alocat pentru Apărare, chestiune care este foarte importantă din perspectiva exemplului pe care îl dăm şi altor aliaţi. Nu sunt foarte mulţi aliaţi care ajung la acest plafon de 2%.

Un alt obiectiv se referă, fără îndoială, la sistemul de apărare antirachetă. România a jucat un rol important în dezvoltarea acestui sistem, prin intermediul operaţionalizării bazei militare de la Deveselu şi a facilităţii antirachetă de acolo. Odată cu funcţionarea deplină a facilităţii antirachetă - marcată prin ceremonia din 12 mai, la care a participat şi secretarul general NATO - intrăm într-o altă etapă de dezvoltare a sistemului antirachetă. Ceea ce urmărim la Varşovia este să obţinem declararea capabilităţii iniţiale a sistemului NATO antirachetă. Este vorba de a doua fază a dezvoltării sistemului, pentru că prima fază a fost inţiată la Chicago, la summitul din 2012, când s-a declarat capabilitatea interimară a sistemului antirachetă.

Ne bucurăm să constatăm că pe agenda summit-ului se discută despre o iniţiativă importantă, pe care România a iniţiat-o anul trecut, aceea de proiectare a stabilităţii. Anul trecut, la Antalia, în mai, ca ministru de Externe, propuneam o iniţiativă de elaborare a unei strategii NATO cu două braţe: pentru Est şi pentru Sud. Şi acest obiectiv al părţii române devine realitate, la care se adaugă şi alte aspecte pe care le-am urmărit de-a lungul timpului: cele care se referă la întărirea securităţii cibernetice. La summitul din Varşovia se va declara domeniul cibernetic ca domeniul operaţional pentru NATO.

Dincolo de asta, putem vorbi şi de obiective care ţin de politica uşilor deschise pentru că Muntenegru intră în NATO, şi ca urmare a susţinerii pe care România a acordat-o. După ce a semnat protocolul de aderare, Muntenegru participă în calitate de invitat la acest summit. Este primul summit la care Muntenegru participă.

Ce s-a ales de flota comună la Marea Neagră, proiect iniţiat de România?

Trebuie spus de la bun început că nu a existat un proiect referitor la o flotă, adică un grup naval NATO integrat care, eventual, să patruleze prin Marea Neagră şi să desfăşoare cine ştie ce activităţi provocatoare. Dimpotrivă. De la bun început, ceea ce partea română a propus - şi a fost discutat împreună cu partenerii bulgari şi partenerii turci – a fost un proiect care prevede un cadru naval pentru exerciţii si training pentru creşterea interoperabilităţii între, în primul rând, aliaţii riverani, dar şi alţi aliaţi care vin în Marea Neagră cu capacităţi navale, respectând Convenţia de la Montreux - care limitează la 21 de zile participarea navelor străine la diverse activităţi în Marea Neagră - în aşa fel încât să avem o prezenţă NATO maritimă sporită în Marea Neagră. Trebuie spus aici că acest proiect s-a bucurat de o puternică susţinere din partea aliaţilor americani.

Şi se bucură în continuare?

Da, este un proiect care se bucură de susţinerea aliată şi care, în ciuda poziţiei exprimate printr-o serie de declaraţii contradictorii ale unor oficiali bulgari, proiectul cadrului naval în Marea Neagră continuă să fie pe agenda aliată, inclusiv pentru motivul că există deja o decizie NATO în acest sens.

Ce decizie?

Această decizie NATO a fost luată de către miniştrii Apărării la reuniunea ministerială din 13-14 iunie, o decizie care prevede că autorităţile militare NATO trebuie să prezinte, până la 30 septembrie, un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zona de sud a Flancului Estic. De asemenea, pot să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut săptămâna trecută la Washington, am constatat din nou că partea americană susţine ferm acest proiect, la care se adaugă şi susţinerea altor aliaţi importanţi.

Cum ar fi...

Marea Britanie, Franţa şi alţii care au participat cu capabilităţi navale în Marea Neagră. De altfel, putem constata în perioada ultimilor doi ani o creştere, o intensificare a prezenţei navale în Marea Neagră pentru astfel de exerciţii. Dar un cadru naval de cooperare pentru training şi exerciţii ar constitui un cadru instituţionalizat, integrat.

Aşadar, până la 30 septembrie vom şti exact cine suţine acest proiect.

Da, scopul fiind de a discuta acest pachet de măsuri la reuniunea miniştrilor Apărării NATO din octombrie. Acest aspect se va discuta, evident, la Varşovia, şi va fi menţionat, într-o formă sau alta, în declaraţia finală a summit-ului.

La Deveselu, este singura prezenţă militară americană  permanantă pe întregul Flanc Estic.

De ce s-a răzgândit premierul bulgar peste noapte şi a spus că nu mai susţine proiectul?

Acest proiect a apărut la nivel biltareal în a doua parte a anului trecut, într-o discuţie cu partenerii americani, şi am iniţiat, prin intermediul MAPN şi prin inetrmediul MAE, discuţii care s-au purtat cu Turcia, cu Bulgaria, dar şi cu alţi aliaţi interesaţi. Partea bulgară şi-a manifestat interesul pentru acest cadru de exerciţii şi training. De altfel, în discuţiile pe care ministrul Apărării bulgar le-a avut cu cel român, nu a apărut nicio clipă senzaţia de reticenţă faţă de dezvoltarea acestui proiect. Noi întotdeauna am avut discuţii despre un cadru de exerciţii, nu a fost vorba despre ceea ce premierul bulgar s-a referit ca fiind o flotă. Aşadar, putem spune că premierul bulgar a respins un proiect care nu exista de fapt. Am constatat şi noi cu ocazia vizitei respective că există susţinerea preşedintelui bulgar, a ministrului Apărării, de asmenea, minsitrul de Externe al Bulgariei şi-a arătat susţinerea prin poziţii publice. În acea faimoasă conferinţă de presă pe care preşedintele, premierul şi ministrul Apărării din Bulgaria au susţinut-o în a doua zi a vizitei noastre la Sofia, preşedintele bulgar şi-a păstrat poziţia pe care a exprimat-o, arătând că nu a fost vorba în niciun moment despre o flotă. Aceste poziţii contradictorii între oficialii bulgari creează o anumită percepţie la nivelul Alianţei. Eu n-am să comentez cu privire la situaţia politică internă din Bulgaria, sau cu privire la relaţiile dintre Bulgaria şi Rusia, dar este important ca în relaţiile dintre statele aliate din zona sudică a Flancului Estic să existe o evaluare comună cu privire la percepţia riscurilor de securitate care provin din regiunea Mării Negre. Vom continua acest proiect şi vom vedea care sunt rezultatele.

Mai exista varianta unui plan comun doar cu Turcia, însă asistăm la o încălzire a relaţiilor dintre Turcia şi Rusia.

Repet,vom discuta cu toţi aliaţii interesaţi, pentru că acea decizie a miniştrilor Apărării nu se referă doar la aliaţii riverani, ci se referă la toţi aliaţii interesaţi, deci vom discuta inclusiv cu Turcia. Până la reuniunea miniştrilor Apărării din octombrie, vom vedea care sunt rezultatele.

Putem pune pe picoare acest proiect şi fără Bulgaria, şi fără Turcia?

Nu aş vrea să fac speculaţii de ordin ipotetic. Teoretic, da, se poate, dar este nevoie şi de prezenţa acestora pentru a aduce un plus de coeziune regională.

Ce prevede, concret, brigada NATO care se va înfiinţa în România?

Este, cred, una dintre realizările foarte importante pe care România le va obţine la acest summit, pentru că acest concept de brigadă multinaţională presupune un concept integrat al moduliui în care Alianţa întăreşte Flancul Estic. Şi acest concept integrat se referă la faptul că partea română îşi asumă statutul de naţiune-cadru pentru această brigadă multinaţională care va fi, iată, pe teritoriul nostru. România contribuie cu o cantitate de forţe - se vorbeşte în acest moment de două batalioane pe care le punem la dispoziţie - urmând ca alţi aliaţi să vină cu o serie de contribuţii care să completeze această brigadă multinaţională. De ce este important acest concept în acest design? Pentru stimularea forţelor armate române, pentru a acţiona în cazul în care este nevoie. Partea română investeşte foarte mult pentru pregătirea propriilor forţe armate, pentru aducerea acestora la standarde NATO. La toate acestea, adăugăm şi trupe aliate prezente pe teritoriul nostru pentru exerciţii, chiar dacă ele nu vor fi integrate în brigada multinaţională. Există chiar şi în acest moment un număr important de trupe americane prezente pentru exerciţii. Este un concept mult mai amplu care, de fapt, duce la o sporirea prezenţei aliate pe teritoriul României pe componenta terestră.

De câţi militari vorbim?

Brigada multinaţională poate să aibă o strucură între 3.000 şi 5.000 de militari, dar acest număr va fi reglat în funcţie de contribuţiile altor aliaţi. La aceasta adaug şi faptul că avem deja, în baza militară Deveselu, o prezenţă militară operaţională permanentă, nu rotaţională. Este singura prezenţă militară americană operaţională permanentă pe întregul Flanc Estic. Este un aspect important, care rotunjeşte imaginea despre prezenţa NATO şi SUA pe teritoriul României.

Ieşrea Marii Britanii din UE slăbeşte şi NATO? Sau dimpotrivă?

Este mult prea devreme să facem astfel de evaluări, însă logic ar fi să vedem mai degrabă o întărire a Marii Britanii în cadrul NATO, unde, de altfel, Marea Britanie rămâne unul dintre cei mai importanţi aliaţi şi unul dintre cei mai importanţi contributori, atât din punct de vedere al dimensiunii militare, cât şi financiare. Nu cred că se poate pune problema unei slăbiri a NATO datorat ieşirii Marii Britanii din UE.

În ciuda unor declaraţii contradictorii al oficialilor bulgari, proiectul cadrului naval comun în Marea Neagră continuă să fie pe agenda aliată.