INTERVIU Băsescu, propunere radicală după criza din Moldova: „Unele Curţi Constituţionale trebuie puse sub semnul întrebării de UE“. Reproş către Iohannis

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un interviu pentru Adevărul, realizat la o reuniune a PPE, fostul preşedinte Traian Băsescu propune ca UE şi Comisia de la Veneţia să vină cu o clasificarea a Curţilor Constituţionale din punct de vedere al credibilităţiii. „În Republica Moldova, suntem într-un caz tipic în care un oligarh a ajuns să numească toţi oamenii de la Curtea Constituţională”, spune Traian Băsescu. Iar Curtea controlată politic blochează noul Guvern pro-european.

Adevărul: În România, se discută deschis despre faptul că Vladimir Plahotniuc, cel care a condus Republica Moldova, de facto, în ultimii ani, este o creaţie a serviciilor secrete româneşti şi nu numai. Susţineţi această teză?
Traian Băsescu: Nu, nu o susţin. Plahotniuc este o creaţia a tranziţiei Republicii Moldova. Că a avut unele legături cu serviciile, este posibil. Dar miezul problemei este că a ştiut să-şi îndepărteze toţi adversarii şi a ajuns să controleze toate structurile statului, de la Curtea Constituţională până la ultimul miliţian.

Pozând în acest timp în pro-european.
Da, şi fiind în realitate profund anti-european. El vrea R. Moldova doar pentru el. E singurul care a avut acest concept. Chiar şi atunci când a făcut acel parteneriat cu Dodon, l-a făcut tot pentru a deveni el stăpân peste Moldova.

Vorbiţi de parteneriatul de la alegerile prezidenţiale din 2016, când Dodon a fost ales preşedinte cu sprijinul lui Plahotniuc.
Categoric. Şi nu numai. Ei au fost parteneri şi în afaceri, iar în politică au fost parteneri până când Dodon nu a putut să facă o coaliţie cu Plahotniuc.

De ce nu a putut?
Din cauza interdicţiei de la Moscova, care i-a spus clar că nu poate face alianţă cu Plahotniuc.

Cu ce i-a deranjat Plahotniuc pe ruşi?
Cu acelaşi lucru care ne deranjează şi pe noi, şi pe occidentali: administrează Moldova pentru el. Or, Moldova este o ţară într-o zonă de interes pentru ambele sisteme: şi pentru Ferderaţia Rusă, şi pentru UE.

Vedem o mare dilemă în Moldova: politicienii pro-europeni trebuie să respecte statul de drept, dar ca să respecte statul de drept trebuie să accepte deciziile scandaloase ale unei Curţi Constituţionale controlate de Plahotniuc.
Aici e marea problemă.

Cum o rezolvăm?
Poate e pentru prima data când trebuie dat semnalul că sunt diferite tipuri de Curţi Constituţionale. Sunt Curţi Constituţionale şi Curţi Constituţionale. Dacă analizezi componenţa şi provenienţa lor, trebuie să le pui sub semnul întrebării pe unele dintre ele. În Moldova, suntem într-un caz tipic în care un oligarh a ajuns să numească toţi oamenii de la Curtea Constituţională. Cu câteva luni înainte de alegeri, Plahotniuc a numit încă trei oameni la Curtea Constituţională dintre oamenii lui. Este o Curte Constituţională care nu e credibilă. Acest moment arată că, la nivel european, dar şi la nivelul Comisiei de la Veneţia, trebuie să avem o clasificarea a Curţilor Constituţionale din punct de vedere al credibilităţiii. Şi credibilitatea nu poate veni decât din condiţiile de a ajunge judecător de Curte şi din provenienţa judecătorilor constituţionali.

Curtea Constituţională a României unde s-ar situa pe această axă?
Eu încă o consider credibilă. Deşi este o Curte politico-jurisdicţională, creează condiţiile ca toate părţile să aibă reprezentare într-un fel sau altul.

Dacă aţi fi fost azi preşedintele României, cum aţi fi reacţionat în cazul R. Moldova?
Aş fi recunoscut Guvernul condus de Maia Sandu imediat ca Guvern legal, legitim al R. Moldova şi partener al României.

De ce Klaus Iohannis a avut o poziţie atât de nuanţată?
Pentru că a dat-o după UE, Rusia şi SUA şi a rămas în siajul acestor declaraţii. Inexplicabil cum a fost posibil ca România să nu aibă ambasadorul în Parlamentul de la Chişinău când s-a votat noul Guvern.

Deşi ambasadorul SUA, dar şi cel al Rusiei au fost acolo.
Şi dacă nu era invitat de ambasadorul SUA sau de cel al Rusiei, ambasadorul României tot trebuia să fie acolo. Greu de explicat această neutralitate a României în ultimii ani faţă de R. Moldova. Eu am avut o experienţă cu Voronin, care a avut o jumătate de mandat pro-european, iar jumnătate de mandate anti-român. Şi am găsit formule să discut cu Guvernul, cu cetăţenii. Noi ne zbatem acum să punem pe ordinea de zi a reuniunii PPE subiectul Republica Moldova. Vrem o declaraţie mult mai clară a PPE, cel mai important grup politic de la Bruxelles. Eu voi avea curaj să le spun coelgilor din PPE că această Curte Constituţională nu e credibilă.

În acest moment, avem două state paralele în Moldova. Cum se va ajunge la o soluţie?
Abia acum suntem, într-adevăr, în statul paralel. E clar că Guvernul Maia Sandu este cel legitim. Mie îmi pare foarte rău că Meleşcanu a dat o delcraţie stupidă (privind organizarea de alegeri anticipate –n.r.). PSD e în alianţă cu PD-ul lui Plahotniuc. Probabil, influenţat de PSD, Meleşcanu, în loc să aibă o poziţie a României, a avut o poziţie a PSD. Bătălia este să convingem politic că suntem în faţa unei lovituri de stat mascate. Nu se produce rotaţia la putere dictată de votul electoratului.

Plahotniuc cere întoarcerea la popor: alegeri anticipate. Ar putea avea Moldova un Guvern Maia Sandu, iar un alt Guvern, cel condus de Pavel Filip, să organizeze alegeri anticipate?
Ar fi o nebunie dacă s-ar ajunge la aşa ceva, dintr-un motiv simplu: vă aduc aminte alegerile de la Primăria Chişinău, care n-au ieşit cum au vrut Plahotniuc şi s-au anulat. Acum face acelaşi lucru: anulează alegerile care nu-i convin.

Mizează Plahotniuc pe faptul că l-a compromis pe Dodon cu acele înregistrări despre federalizarea ţării?
Da.

Şi în acelaţi timp mizează pe faptul că Maia Sandu s-a compromis acceptând să facă alianţă cu Dodon?
Nu, Maia Sandu nu s-a compromis deloc. Eu o admir că a rămas pe poziţie. Se dovedeşte un politician foarte puternic, care-şi serveşte ţara, neabandonând în faţa unei clici de ticăloşi. Cât despre acuzaţiile la adresa lui Dodon despre federalizare, foarte bine, dar sunt alt subiect. Degeaba vorbeşte Plahotniuc de federalizare, pentru că programul politic negociat de Maia Sandu şi Andrei Năstase cu socialiştii pleacă de la ”dezoligarhizarea” R. Moldova şi nu are niciun element care să ducă cu gândul măcar la federalizare. Până la urmă, federalizarea este singurul joc pe care Moscova îl face în R. Moldova, pentru că ruşii au nevoie să creeze acest precedent în Moldova ca să-l poate aplica apoi în Ucraina.

Să ne imaginăm un scenariu fericit: rămâne Guvernul Maia Sandu la putere, Ce se întâmplă cu Plahotniuc?
El trebuie căutat şi în gaură de şarpe.

Credeţi că va fugi din ţară?
Greu de spus, dar oricum va fi un proces extrem de dificil ca noul Guvern să cureţe toată administraţia de oamenii lui Plahotniuc. Uitaţi-vă că Maia Sandu, în calitate de premier legitim, anunţă destituirea şefului Poliţiei, care-i spune: ”poate ai altă treabă!”.

Când aţi auzit prima dată de Vladimir Plahotniuc?
Demult. Dintotdeauna, dar precizez că nu l-am întâlnit niciodată. Am fost unul dintre politicienii care au refuzat orice întâlnire cu Plahotniuc.

A făcut lobby să vă întâlniţi?
A făcut şi direct, şi indirect, însă având informaţii despre el încă de când mi-am început primul mandat, nu m-am apropiat de el.

L-am văzut în poze la Departamentul de Stat al SUA.
Nu numai. Plahotniuc, deşi toţi ştiau că e corupt şi avar, a fost o speranţă, când, într-un moment de criză politică, a cumpărat suficienţi parlamentari cu care a desemnat şi preşedintele, pe Nicolae Timofti, a desemnat şi premierul. Atunci a fost primit şi la Departamentul de Stat, şi la Bruxelles. El a fost văzut ca o soluţie pentru R. Moldova până s-au dumirit cine este. Sunt mai bine de trei ani de când Plahotniuc nu mai esite primit nicăieri în Occident.

Citeşte şi:

Băsescu, despre decizia lui Pavel Filip de a acorda un teren pentru ambasada americană la Chişinău: O tentativă de mituire a SUA dirijată de Plahotniuc

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite