INTERVIU Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Fiecare secţie va fi dotată cu o tabletă. Votul persoanelor decedate nu va mai exista la alegerile locale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele AEP, Ana Maria Pătru. FOTO David Muntean
Preşedintele AEP, Ana Maria Pătru. FOTO David Muntean

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a povestit, într-un interviu pentru “Adevărul”, cum va funcţiona sistemul informatic de prevenire a votului multiplu, ce va fi implementat în premieră la alegerile locale din 5 iunie. De asemenea, Ana Maria Pătru a vorbit despre condiţiile în care candidaţii îşi pot recupera banii cheltuiţi în campanie, dar şi despre regulile propagandei electorale în spaţiul online.

Au trecut două săptămâni de la startul campaniei electorale şi e ciudat de multă linişte. Fără atacuri la persoană, fără dezbateri electorale, fără publictate stradală agresivă, campania pentru alegerile locale pare anostă. Însă Ana Maria Pătru, preşedintele AEP, vorbeşte despre decenţă, un cuvânt care arareori s-a amestecat cu politica în ultimii 26 de ani. Ce s-a schimbat? Pentru prima dată, candidaţii nu mai pot cheltui bani cu nemiluita în campanie. E drept, tot pentru prima dată, cheltuielile electorale vor fi decontate de stat. Dar şi aici e o problemă: mai mulţi competitori s-au plâns că birocraţia face imposibil decontul, deci vor rămâne datori. Ana Maria Pătru aminteşte că în joc sunt, totuşi, bani publici, deci e nevoie de “dovezi jutificative” clare. Scrutinul din 5 iunie mai aduce un lucru inedit: un sistem informatic care le va permite doar celor vii să voteze. Poate că pare ironic, dar să nu uităm că Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce a scos la urne, scriptic vorbind, şi morţii din Teleorman.

Adevărul: Mai mulţi candidaţi s-au plâns că legea nu spune clar în ce condiţii pot să cumpere publicitate online, cel mai vocal fiind Robert Turcescu. Cât de birocratic e?

Ana Maria Pătru: Actuala lege permite competitorilor electorali să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, comunicare directă cu alegătorii, utilizarea presei scrise şi audiovizuale, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă. Ei se pot promova liber pe orice canal de comunicare online pe care l-au contractat în vederea difuzării materialelor de propagandă online. Acestea trebuie să respecte condiţiile prevăzute de Legea finaţării campaniilor electorale ( 334/2016) şi anume să nu fie produse de către competitorii electorali în regie proprie, iar cheltuielile pentru producţia şi difuzarea lor să nu depăşească 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală. Atunci când solicită Autorităţii Electorale Permanente rambursarea cheltuielilor electorale, mandatarii financiari coordonatori trebuie să depună, pe lângă alte documente justificative, şi câte un exemplar pe suport electronic al fiecărui material de propagandă online. Nu consider un exces birocratic îndeplinirea acestor formalităţi, în condiţiile în care sunt în joc bani publici.

Cum e reglementată publicitatea electorală pe Facebook?

Repet, competitorii electorali au toată libertatea de a-şi transmite mesajele pe Facebook sau pe orice alt canal online. Din punctul de vedere al AEP, instituţie care trebuie să ramburseze cheltuielile electorale, singura condiţie este ca serviciile de producere şi diseminare a materialelor de propagandă online pentru care s-a cerut rambursarea cheltuielilor să fi fost realmente realizate. În acest sens, competitorii electorali vor depune facturi, alte documente justificative, inclusiv câte un exemplar pe suport electronic al materialelor de propagandă online,  pentru a face dovada că scopul achiziţiei a fost atins şi că diseminarea s-a efectuat în spaţiul online.

În privinţa materialelor de propagandă online admise de lege precizez că acestea sunt materiale scrise, audio şi video, distribuite prin intermediul internetului, care trebuie să respecte condiţiile generale prevăzute pentru orice material de propaganda electorală: să se refere în mod direct la un candidat sau partid politic, clar identificat, să fie utilizat în perioada campaniei electorale, să aibă obiectiv electoral, să se adreseze publicului larg şi să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului. Rambursarea cheltuielilor electorale nu poate fi făcută decât în urma constatărilor şi verificărilor realizate de AEP.

Miza acestor nemulţumiri, aşa cum aţi spus, este decontarea cheltuielilor electorale. Ce condiţii trebuie să întrunească un candidat ca să-şi poată recupera banii?

Prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească un competitor electoral care solicită rambursarea cheltuielilor electorale este să fi obţinut în alegeri minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional sau de circumscripţie. A doua condiţie este să depună cererile de rambursare şi documentele justificative în timp util, adică în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Acestea sunt condiţiile formale. O altă condiţie, de fond, o reprezintă respectarea legalităţii încasărilor şi a plăţilor efectuate de competitorii electorali. Menţionez că AEP nu va returna cheltuielile electorale acelor competitori care au depăşit  plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite conform legii, au utilizat alte surse de finanţare decât cele premise de lege, nu au respectat destinaţiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale ori au depus documente incomplete sau care conţin erori.

Nicuşor Dan şi Robert Turcescu s-au plâns că nu pot ieşi pe teren cu tricouri pe care să fie inscripţionate mesaje electorale. Ce spune legea?

Legea stabileşte care sunt materialele de propagandă electorală permise în campania electorală, respectiv afişele de anumite dimensiuni, materialele de propagandă audio sau video, publicitatea în presa scrisă, cele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte tipărituri din categorie de tipărituri. În Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, elaborat de AEP şi publicat pe site-ul instituţiei noastre, tricourile figurează pe lista obiectelor şi bunurilor pe care competitorii electorali nu au voie să le achiziţioneze, să le ofere, să le distribuie sau să le dea, în mod direct sau indirect. Dar actele normative menţionate nu conţin prevederi care interzic unui candidat să poarte tricouri inscripţionate cu propriul nume sau cu simboluri de partid.

Prima jumătate a campaniei a fost anostă. Din perspectiva AEP, noua lege electorală asigură dreptul cetăţenilor la informare, astfel încât electorii să cunoască, înainte de a vota, candidaţii?

Impresia de campanie anostă vine probabil din comparaţia care se face cu anii electorali anteriori, când spaţiul public era invadat de bannere, panouri, reclame şi afişe uriaşe şi când se organizau spectacole electorale fastuoase, concerte cu artişti celebri.

Eu consider că actuala campanie electorală este una decentă, iar faptul că partidele şi candidaţii independenţi s-au conformat noilor reglementări şi au îndepărtat materialele de propagandă interzise de lege nu poate decât să mă bucure. Ţine şi de civilizaţia unei comunităţi să fie respectate anumite reguli privind afişajul electoral, în locuri special amenajate. Faptul că toate afişele respectă anumite dimensiuni şi că fiecare competitor electoral are voie doar la un afiş pe fiecare panou special amenajat asigură şanse egale tuturor competitorilor electorali. Prin impunerea acestor restricţii, dreptul la informare al alegătorilor nu este lezat, întrucât, pe lângă publicitatea stradală, competitorii electorali au la dispoziţie numeroase alte modalităţi de comunicare cu electoratul: presa scrisă, televiziunile, radiourile, Internetul, adunările publice, mitingurile, materialele tipărite.

Alegerile locale vor aduce şi altă noutate: un sistem informatic de identificare a votului multiplu. Cum funcţionează?

Trebuie să ştiţi că sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal are două funcţionalităţi: să furnizeze date certe, în timp real, privind prezenţa la vot şi să împiedice votul ilegal încă din stadiul de tentativă. În fiecare secţie de votare va fi un operator de calculator dotat cu o tabletă pe care se află aplicaţia informatică. Pentru alegător, informatizarea secţiilor de votare presupune o procedură simplă, care scurtează timpul de votare. El intră în secţia de votare şi primul lucru pe care îl face este să prezinte operatorului de calculator actul său de identitate, acesta îl scanează şi  comunică imediat preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare la ce poziţie se află în listele electorale permanente sau complementare respectivul alegător. Cetăţeanul nu mai trebuie să aştepte ca un membru al biroului electoral al secţiei de votare să-l caute în listele electorale, de aceea timpul de votare se scurtează. În cazul alegătorului care se prezintă la vot şi nu figurează în listele electorale ale respectivei secţii de votare, sistemul informatic semnalează dacă acesta are 18 ani, dacă a mai votat la acelaşi scrutin, dacă are drepturile electorale suspendate sau dacă este arondat la altă secţie de votare. Operatorul comunică aceste informaţii preşedintelui secţiei de votare, iar acesta ia măsurile care se impun. Vreau să vă asigur că nu se mai poate vota de mai multe ori, că nu poate vota nimeni care nu are drept de vot, pentru că sistemul nu poate fi păcălit sau manipulat. Iar subiecte precum turismul electoral şi votul persoanelor decedate nu vor mai exista la aceste alegeri.

Jurnalistul Adevărul Liviu Avram a dat Guvernul în judecată pentru că nu a organizat alegeri în două tururi de scrutin. AEP n-a avut nicio implicare legală, dar, totuşi, cum aţi urmărit de pe margine evoluţia contestaţiei soluţionate de CCR?

Demersuri de genul celui întreprins de jurnalistul Liviu Avram prezintă interes pentru AEP doar din perspectiva atribuţiilor care revin instituţiei noastre în situaţia în care o eventuală decizie a Curţii Constituţionale ar impune organizarea unui al doilea tur de scrutin.

Personal, ca preşedinte AEP, dar şi ca simplu votant, aţi prefera vot într-un singur tur sau în două tururi?

Un punct de vedere personal al preşedintelui AEP  angajează, inevitabil, instituţia, iar datoria mea este ca planul personal să nu interfereze nicio clipă cu obiectivele instituţiei pe care o conduc. AEP este o instituţie de management electoral, rolul ei fiind să pună în aplicare legile electorale pe care le adoptă Parlamentul.  Pot să vă spun însă ce preferinţe are AEP în materie de legislaţie electorală: vrea ca actele normative să fie coerente, predictibile, accesibile, să nu fie schimbate în ani electorali, să respecte principiile statului de drept şi standardele stabilite prin ”Codul de bune practici în materie electorală” al Comisiei de la Veneţia. Ca simplu votant, singura mea preferinţă este să am garantat dreptul la un vot liber, egal şi secret şi să beneficiez de toate condiţiile pentru a-mi putea exercita acest drept.

Ce rol are AEP după închiderea urnelor?

AEP are un rol extrem de important şi de dificil după fiecare rând de alegeri, fiind instituţia abilitată să ramburseze cheltuielile electorale ale competitorilor electorali. În termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari ai acestora trebuie să depună la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor electorale, însoţită de documente justificative. După expirarea acestui termen, AEP are la dispoziţie 60 de zile pentru a rambursa cheltuielile.

Înainte de a formula cererile de rambursare, mai precis în termen de 15 zile de la data alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la AEP rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale competitorilor politici, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate de aceştia ca urmare a campaniei electorale. Este o obligaţie pe care competitorii electorali trebuie să o trateze cu maximă seriozitate, deoarece candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii.

Rambursarea cheltuielilor electorale de la alegerile locale şi parlamentare din acest an reprezintă o mare provocare pentru AEP, fiind prima experienţă de acest fel în cei 12 ani de activitate.

Chiar dacă urmează un an neelectoral, nu ne vom relaxa, pentru că trebuie să facem faţă unei mari provocări externe: ne pregătim să preluăm, începând cu anul 2017, preşedinţia Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), cea mai mare organizaţie internaţională de profil. În acest context, România va găzdui anul viitor cea de-a treia Adunare Generală a acestei prestigioase organizaţii, iar la eveniment va participa elita mondială a domeniului electoral. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite