INFOGRAFIE Sondaj: cine cred românii că va deveni preşedinte şi ce trebuie să facă el

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capitolul de astăzi al barometrului realizat de INSCOP, la comanda ziarului „Adevărul”, privind alegerile prezidenţiale măsoară percepţia românilor asupra celui despre care cred că va deveni preşedinte, dar şi asupra principalelor sale misiuni.

Percepţia câştigătorului este un indicator important pentru măsurarea intensităţii competiţiei prezidenţiale. O percepţie neclară a învingătorului în alegeri sugerează o intensitate mai mare a competiţiei şi poate stimula interesul mai mare pentru procesul electoral, în timp ce detaşarea unui competitor poate inhiba interesul faţă de competiţie şi procesul electoral.

Raportat la totalul populaţiei din care au fost eliminate non-răspunsurile (21,1% din total), Victor Ponta este perceput de majoritatea respondenţilor care indică un nume (56,4%) drept câştigătorul alegerilor.

Klaus Iohannis este perceput drept câştigător de aproximativ o treime dintre respondenţi (31,1%).

Restul candidaţilor contabilizează scoruri marginale în acest clasament: Elena Udrea (5%), Călin Popescu Tăriceanu (2,6%), Dan Diaconescu (1,7%), Corneliu Vadim Tudor (1,2%), alţi candidaţi indicaţi care cumulează împreună 2%. Este important de precizat că este vorba despre răspunsuri la o întrebare deschisă, element care oferă indicaţii şi cu privire la notorietatea unor candidaturi.

Misiunea preşedintelui

Percepţia românilor cu privire la misiunea preşedintelui trebuie analizată cu atenţie. În cadrul cercetării din luna iulie a fost aplicată o întrebare deschisă pe acelaşi subiect. Rezultatele atunci au fost următoarele: românii spuneau că cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă viitorul preşedinte este să creeze locuri de muncă şi să reducă şomajul (20,9%) - temă aflată pe agenda imediată a cetăţenilor, dar nu tocmai în profilul postului de preşedinte, ci mai degrabă în cel al prim-ministrului; mai multă asistenţă şi protecţie socială (11,8%) – măsură care indică aşteptări privind politici de stânga; combaterea corupţiei (10,9%); independenţa justiţiei şi respectarea legilor şi a Constituţiei (9,2%) – ambele teme preferate atât de Traian Băsescu, cât şi de opozanţii săi, în chei diferite de lectură; dezvoltare economică (6,2%), să fie un arbitru pe scena politică (4,2%).

Schimbare de percepţie

În cadrul cercetării din septembrie a fost reluată întrebarea, dar într-o formulă închisă (Care este, în opinia dvs., cel mai important lucru pe care va trebui să-l facă viitorul preşedinte al României) cu indicarea primelor 5 referinţe care au ieşit în evidenţă la întrebarea deschisă aplicată în iulie.

Comparativ, se remarcă unele modificări ale ponderii diverselor misiuni ale preşedintelui. Astfel, se observă faptul că, deşi aşteptarea românilor cu privire la acţiuni ale preşedintelui care intră mai degrabă în sfera guvernamentală (locuri de muncă, protecţie socială) este în continuare ridicată cu o pondere cumulată de 37,6%, totuşi o treime dintre români aşteaptă de la preşedinte să-şi îndeplinească rolul specific (să garanteze respectarea legilor şi a Constituţiei – 33,6%). Mai departe, 18,9% cred că cel mai important lucru pe care preşedintele trebuie să îl facă este să combată corupţia, în timp ce 9,2% cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă preşedintele este să conducă politica externă. 0,6% nu ştiu sau nu răspund la întrebare, procent sugestiv, care arată gradul de interes foarte mare al românilor faţă de activitatea Preşedintelui României.

Parametrii sondajului

Datele cercetării au fost culese în perioada 30 august – 4 septembrie 2014. Volumul eşantionului
a fost de 1.058 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de    3%, la un grad de încredere de 95%.

Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de peste 76 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.


 

image

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/sondaje-inscop-alegeri-preziden-iale-2014" target="_blank">View the story "Sondaje INSCOP -Alegeri prezidenţiale 2014 " on Storify</a>]

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite