Incriminarea pornografiei din răzbunare, la sertar de opt luni de zile. Reacţia lui Presadă la completările Guvernului: Va face ca legea să devină inoperabilă

Incriminarea pornografiei din răzbunare, la sertar de opt luni de zile. Reacţia lui Presadă la completările Guvernului: Va face ca legea să devină inoperabilă

Florina Presada - FOTO Eduard Enea

Senatorul USR Florina Presadă, iniţiatorul unui proiect de lege care incriminează răzbunarea prin pornografie, a atras atenţia luni că din octombrie anul trecut proiectul de află la sertar şi că nu este introdus pe ordinea de zi a Comisiei Juridice. Totodată, aceasta a reacţionat la punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, precizând că dacă comisia îl va prelua ca atare, „va face ca legea să devină inoperabilă”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„A trecut aproape un an de când am introdus în Parlament un proiect legislativ pentru incriminarea pornografiei non-consensuale sau a pornografiei din răzbunare. Proiectul a fost votat în unanimitate în Plenul Senatului în octombrie anul trecut iar de atunci zace în sertarele Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor.
 
A fost propus pe ordinea de zi a Comisiei Juridice săptămâna trecută, dar a fost amânat pentru săptămâna asta. Numai că el nu mai figurează pe ordinea de zi a şedinţei de mâine, din păcate”, a scris Florina Presadă pe Facebook. 
 
Aceasta afirmă că între timp a venit şi punctul de vedere al Guvernului, formulat de Ministerul Justiţiei, precizând că dacă acesta va fi preluat ca atare de către membrii Comisiei Juridica, „va face ca legea să devină inoperabilă, fără niciun beneficiu adăugat pentru victime sau organele judiciare”.
 
Presadă a detaliat motivele: 
 
„1. Prima propunere a Ministerului Justiţiei este ca definiţia pornografiei non-consensuale să includă un scop sau intenţie din partea autorului astfel: „Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile, fără drept şi fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau ştirbire a imaginii sale, comisă în scop de răzbunare, umilire, intimidare sau hărţuire, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
 
Când am documentat propunerea înaintată Parlamentului, m-am uitat la experienţa altor ţări care au adoptat legislaţii similare şi am vorbit cu victime ale pornografiei non-consensuale. Iar motivul pentru care eu însămi nu am adăugat acest scop în definiţie este pentru că acesta este greu de dovedit în practică. Ţările care au inclus acest element în definiţie în urmă cu câţiva ani, cu aceeaşi intenţie declarată ca a Ministerului Justiţiei românesc de a nu „infracţionaliza excesiv”, se văd nevoite acum să modifice definiţia faptei fix în acest punct. De ce? Pentru că autorul poate foarte bine argumenta că scopul său nu era acela de a se răzbuna, umili, intimida sau hărţui. Dimpotrivă, acesta poate argumenta foarte uşor orice altceva, fără ca cineva să poată dovedi contrariul. Şi asta în timp ce prejudiciul adus victimelor rămâne: suferinţa psihică şi ştirbirea produsă imaginii lor. În aceste ţări, Marea Britanie fiind exemplul cel mai notabil, mii de femei nu au parte de un proces echitabil din această cauză. Este primordial ca accentul să fie pus pe prejudiciul adus victimei, o dată pentru că acesta este cel care ne interesează în cazul unei infracţiuni, şi apoi pentru că este posibil ca acest prejudiciu să fie dovedit şi probat.
 
2. A doua propunere problematică a Ministerului Justiţiei este ca această faptă să intre şi ea sub incidenţa unui alineat aplicabil primelor două fapte acoperite de actualul articol 226 din Codul Penal privind violarea vieţii private. Acest alineat spune că fapta nu constituie infracţiune dacă autorul „surprinde fapte de interes public care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.”
Nu îmi imaginez cum am putea aprecia vreodată că fapta de pornografie din răzbunare ar putea să răspundă unui interes public. Vorbim totuşi despre distribuirea de imagini intime ale unei persoane fără consimţământul acesteia. Dar să presupunem că în imaginea respectivă este înfăţişată o persoană cunoscută publicului larg: se va putea foarte uşor argumenta că distribuirea acelei fotografii răspunde unui interes public. Este nedrept. Legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi şi cu aceleaşi consecinţe pentru toţi.
 
Dacă nu era clar până în acest punct, nu sunt de acord cu aceste propuneri de completare a propunerii legislative venite din partea Ministerului Justiţiei. Nu putem permite portiţe în lege astfel încât autorul unei astfel de fapte să scape nepedepsit. Mă aştept să învăţăm din experienţa altor ţări şi să facem legi care aduc beneficii cetăţenilor români”, a notat senatorul USR.
 
Aceasta a solicitat apoi deputaţilor din Comisia Juridică să pună pe ordinea de zi a şedinţei de mâine propunerea legislativă şi să ia în considerare amendamentele aşa cum au fost formulate de Presadă.
 
„Victimele pornografiei non-consensuale au nevoie de această lege cât mai curând, la fel Poliţia şi organele judiciare. Iar aceste victime nu sunt numai femeile hărţuite de foştii parteneri, ci şi adolescenţi sau tineri ale căror relaţii implică din ce în ce mai multă nuditate şi care în acest moment sunt total expuşi acestei fapte în lipsa cadrului legal adecvat”, a conchis senatoarea.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările