Imunitatea Elenei Udrea, ridicată legal
0
Votul dat de parlamentari prin care Elena Udrea poate ajunge din nou după gratii a arătat încă o dată cât de prost sunt formulate legile în România.
Votul dat luni seara în Camera Deputaţilor, prin care s-a aprobat cererea de arestare preventivă a Elenei Udrea, a fost contestat de Marius Stirblea, avocatul fostului ministru al Dezvoltării, pe motiv că nu s-a respectat legea. „Nu a fost întrunită majoritatea cerută de articolul 24, alineatul 4 din legea 96/2006 privind statutul parlamentarilor, care cere să existe o majoritate de jumătate plus unu din membrii Camerei. Ori ieri, au fost doar 170 de voturi pentru, din 199 minim necesare pentru aprobarea cererii“, a arătat avocatul Marius Striblea.
Deşi specialist în drept, avocatul Elenei Udrea a interpretat greşit articolul pe care l-a invocat, e drept, un articol formulat ambiguu. Să descâlcim puţin lucrurile. Legea 96/2006 este statutul parlamentarilor, iar articolul 24 din această lege spune următoarele: „Camera hotărăşte asupra cererii (n.r.- de ridicare a imunităţii) cu votul secret al majorităţii membrilor săi“.
Marius Striblea a interpretat acest articol în sensul următor: cererea de arestare preventivă trebuia votată fabvorabil de jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, adică de o majoritate absolută. Astfel, Striblea a adunat toţi parlamenatrii şi a constatat că pentru a avea majoritate absolută era nevoie de un număr de 199 de voturi pentru ridicarea imunităţii Elenei Udrea, pe când în Parlament s-au înregistrat doar170.
Numai că articolul 24, prin modul în care este formulat, nu se referă la majoritatea cu care cererea parchetului trebuie aprobată, ci la majoritatea cu care trebuie votată, indiferent dacă votul e pozitiv sau negativ. Cu alte cuvinte, articolul cere doar realizarea cvorumului de prezenţă la vot. Implicit, odată cvorumul asigurat, verdictul este dat de modul în care votează majoritatea celor prezenţi în sală şi nu de jumătate plus unul dintre numărul total al membrilor Camerei.
Dacă legea cerea o majoritate absolută, atunci articolul 24 ar fi trebuit să stipuleze cu exactitate că pentru ridicarea imunităţii parlamentare este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor. În lipsa unei precizări clare, funcţionează întotdeuna majoritatea relativă ( a celor prezenţi). Spre exemplu, pentru procedura de suspendare a preşedintelui, unde nu e vorba de o majoritate relativă, Constituţia stipulează clar că se poate face cu „o majoritate de două treimi“. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat şi el că votul a respectat prevederile legale, iar avocatul Stirblea nu a mai epus, până la urmă, nicio contestaţie.
Se încarcă comentariile...
