I-am votat parlamentari, dar au ajuns penali. Ce ascund cele mai mari dosare de corupţie ale aleşilor din Casa Poporului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu mai puţin de 588 de politicieni au primit votul românilor, în 2012, şi au ajuns în Parlament. Erau, atunci, oamenii pe mâna cărora ne-am dat tot destinul ţării pentru următorii patru ani. Erau aleşii poporului, care ar fi trebuit să ne apere democraţia, drepturile, legile şi banii.

Odată ajunşi în fotoliile de senatori sau de deputaţi, toate promisiunile electorale, strategiile pentru dezvoltarea ţării, proiectele pentru binele neamului au dispărut parcă peste noapte, iar mulţi dintre aleşi au uitat de cei care i-au votat şi le plătesc lefurile. Ce n-au uitat a fost, însă, să lupte pentru ei. Pentru banii, puterea şi binele lor. Un bine care a costat România nu doar sute de milioane de euro, regăsite doar în valurile de dosare penale deschise pe numele parlamentarilor, dar şi o deznădejde a poporului într-o clasă politică ce pare să nu se mai lecuiască de corupţie.

”Adevărul” a făcut o ”hartă a ruşinii” cu acei parlamentari, prea mulţi, din păcate, care nu au văzut în noua lor calitate decât dorinţa de a se căpătui. 

BACĂU. "Guzganul rozaliu" Hrebenciuc, prins cu retrocedările-n sac

O bună parte dintre aleşii trimişi de băcăuani în Parlament sunt trimişi în judecată în dosare penale, iar unii au deja primele condamnări. Viorel Hrebenciuc (foto în dreapta), deputat PSD, are trei dosare penale. Inculpat în dosarul retrocedărilor ilegale, este acuzat constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Viorel Hrebenciuc FOTO Mediafax

Din toamna anului trecut, Hrebenciuc, botezat "guzganul rozaliu" de către jurnalistul Cristian Tudor Popescu, a fost ţinut în arest în celulă, apoi, timp de trei luni, la domiciliu, iar din luna martie a fost plasat sub control judiciar.

image
image

Şi social democraţii Iulian Iancu (foto stânga sus, lângă sigla PSD) şi Lucian Şova (foto în dreapta sus, cel cu insignă aurie în piept) sunt penali în dosarul „Toni Greblă“, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită odată cu transportarea membrilor de partid din Bacău, la Congresul Naţional, desfăşurat în Capitală. Asupra lor nu s-a impus măsura arestului preventiv.

image
image

Foştii parlamentari  liberali Mihai Banu (foto mai sus, cu cravată roşie) şi Gabriel Berca (2008-2012; foto mai sus, cel de lângă maşină), care au trecut la PDL în 2010, sunt inculpaţi şi trimişi în judecată într-un dosar de trafic de influenţă, după ce au primit aproximativ 270 de mii de euro de la omul de afaceri Viorel Rusu, şi au făcut promisiunea că vor debloca plăţile pentru investiţiile făcute la o şcoală din comuna băcăuană Ardeoani. Gabriel Berca a fost ministru de Interne în 2012. Acum, foştii colegi din PDL Bacău sunt judecaţi în arest preventiv.

image

Deputatul  democrat liberal Valerian Vreme (foto în dreapta, cu telefonul în mână) a fost audiat în mai multe dosare penale (Poşta Română, Microsoft, ş.a.) iar Parlamentul României i-a retras imunitatea. Este învinuit în dosarul Microsoft, pentru perioada în care a fost ministru al Comunicaţiilor, de abuz în serviciu. (Mircea Merticariu)

BUZĂU. Patru parlamentari judecaţi pentru fapte de corupţie

Patru parlamentari buzoieni, aleşi în decembrie 2012, au intrat în vizorul DNA. Unul dintre ei, Gheorghe Coman (PPDD; foto în dreapta) a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru luare de mită, părăsind Camera Deputaţilor în aprilie 2014. Dintre cei aflaţi în activitate, doi au fost trimişi în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, având procese pe rol, iar al treilea a primit condamnare cu suspendare.

Senatorul Victor Mocanu (foto jos, în stânga), deputatul Marian Ghiveciu (foto jos, în dreapta), ambii de la PSD, şi deputatul Titi Holban, de la UNPR, sunt politicienii buzoieni, în activitate, care au probleme cu legea.

image
image

Senatorul Victor Mocanu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2013, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, după ce, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, ar fi încheiat ilegal opt contracte de furnizare de echipamente medicale la Maternitatea Buzău. A prejudiciat statul cu aproximativ 566.000 de lei. Dosarul se află pe rolul magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Senatorul Victor Mocanu face parte din Comisia pentru românii de pretutindeni.

Deputatul UNPR Titi Holban (foto în dreapta) se află sub control judiciar, măsură luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce plenul Camerei Deputaşilor a respins, în iulie 2014, cererea de încuviinţare a arestării sale preventive. Acesta este acuzat de procurori că, în ianuarie 2014, ar fi promis unui denunţător că va interveni pe lângă altă persoană, în schimbul a 10.000 de euro, pentru ca aceasta, la rândul ei, să intervină pe lângă un inspector cu funcţie de conducere la una dintre Direcţiile Regionale Antifraudă, astfel încât o societate administrată de un apropiat al denunţătorului să nu fie sancţionată în urma unui controlul.

Holban face parte din Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. 

image

Deputatul Marian Ghiveciu a fost condamnat pentru tranzacţii imobiliare suspecte. Parlamentarul PSD a fost trimis în judecată în decembrie 2011 de procurorii DNA, sub acuzaţia de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“. A fost condamnat, în mai 2015, de instanţa supremă, la trei ani închisoare cu suspendare, el fiind găsit vinovat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Decizia însă a fost atacată cu apel. El face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dar şi din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. (Iulian Bunilă)

GALAŢI. Dan Nica, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă dosarul "Microsoft"

Singurul dintre parlamentarii gălăţeni aleşi în 2012 pe numele căruia există un dosar penal pentru corupţie este Dan Nica (PSD).  Există însă şi o lucrare penală, deocamdată „in rem”, care-i vizează pe senatorul Eugen Durbacă şi deputatul Bogdan Ciucă, ambii de la PC.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Dan Nica (55 ani) de participarea, în calitate de ministrul al Comunicaţiilor, la grupul infracţional care a primit o mită de circa 20 de milioane de dolari în dosarul „Microsoft”. Dosarul este încă în faza cercetării penale, alături de Dan Nica fiind suspectaţi alţi opt demnitari: Ecaterina Andronescu, Valerin Vreme, Şerban Mihăilescu, Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Daniel Funeriu şi Gabriel Sandu.

Între timp, Dan Nica a renunţat la mandatul de deputat în favoarea unuia de europarlamentar. Ca urmare, urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Dan Nica nu a putut fi începută, deoarece Parlamentul European tergiversează de exact un an (a fost sesizat de DNA în septembrie 2014), ridicarea imunităţii parlamentare a suspectului.

Dan Nica este un veteran al politicii gălăţene. Deputat din 1996 până în 2014 (când a devenit europarlamentar), el a fost în mai multe rânduri ministru în Guvernul României. Este membru PSD din 1994 şi este preşedinte al organizaţiei judeţene Galaţi.
În vizorul DNA mai sunt doi parlamentari de Galaţi - senatorul Eugen Durbacă şi parlamentarul Bondan Ciucă (ambii de la PC) - însă numele lor este menţionat într-un dosar disjuns „in rem” (fără identificarea făptuitorilor) din celebrul caz „Aviasan”,  care vizează o presupusă fraudă de circa 30 de milioane de euro. Procurorii anchetează în amintitul dosar săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care trafic de influenţă şi spălare de bani. (Costel Crângan)

image

VASLUI. Dan Bordeianu, judecat pentru abuz în serviciu

Un singur parlamentar, din cei 13 care reprezintă judeţul Vaslui, a fost deferit justiţiei în timpul exercitării mandatului, fiind acuzat de abuz în serviciu. Deputatul Bordeianu şi-a câştigat cel de-al doilea mandat chiar în timp ce era cercetat de procurori.

Dan Bordeianu a ajuns deputat de Vaslui din Partea PNL în 2008, deşi a fost ales de mai puţin de 2000 de vasluieni, iar în trecutul său figura o condamnare pentru viol. În 2012 a fost candidat pentru un nou mandat, deşi pe numele său procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începuse urmărirea penală pentru abuz în serviciu. În timpul campaniei eletorale, Bordeianu a schimbat tabăra politică trecând de la PNL la PSD.
Schimbarea partidului nu l-au ajutat în problemele cu legea, astfel că la începutul lunii august 2015, deputatul Dan Bordeianu a fost trimis în judecată de procurorii PICCJ, alături de soţia sa, Nicolae Bordeianu, cea care deţine o firmă în domeniul construcţiilor în municipiul Huşi. 

Potrivit procurorilor, pentru realizarea unui proiect din judeţul Vaslui, având ca obiect "Alimentarea cu apă şi amenajare poduri şi podeţe în localităţile Deleni, Zininca, Bulboaca", au fost comise o serie de infracţiuni de abuz în serviciu şi fals la executarea şi plata unor lucrări aferente proiectului, derulate în contextul perfectării unui contract între Primăria vasluiană Deleni, reprezentată de primarul Vasile Zamfir şi SC Ecoloc SRL Huşi, al cărei administrator era Nicoleta Bordeianu, iar director Dan Bordeianu.

Lucrările, care trebuiau finalizate în anul 2010, erau finanţate integral din fondurile publice aveau ca finalitate îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor arondaţi unei arii rurale, prin oferirea posibilităţii alimentării cu apă potabilă a gospodăriilor. Banii au fost încasaţi, însă lucrările au fost realizate parţial şi fără a se ţine cont de proiect, prejudiciul ridicându-se la aproape 4.000.000 lei. Potrivit anchetatorilor, în zonă nu a fost executat niciun hidrant, nicio cişmea şi nici nu există rezervă de apă. Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având termen pe 18 septembrie. (Simona Voicu)

dan bordeianu deputat vaslui

VRANCEA. Miron Tudor Mitrea, închis pentru corupţie

Fostul ministru al Transporturilor, Miron Tudor Mitrea, este până în prezent singurul parlamentar din Vrancea care a fost condamnat la puşcărie pentru corupţie. În februarie 2015, într-o zi de 13, cu ghinion, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat pe cel care a fost parlamentar PSD de Vrancea timp ce cinci mandate consecutiv la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă pe care o ispăşeşte la Penitenciarul Poarta Albă, din judeţul Constanţa. Cu doar zece zile mai în urmă, Miron Tudor Mitrea şi-a dat demisia din Parlamentul României, lăsând vacant postul de deputat în Colegiul 4 Vrancea.

Miron Mitrea a fost judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu lucrări de renovare făcute la casa mamei sale. Parlamentarul de Vrancea a fost trimis în judecată în anul 2013 pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două infracţiuni în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, confirmat de decizia judecătorilor, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea, care era atunci ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei sale. Miron Mitrea ar urma să se elibereze din Penitenciar în vara anului 2016. (Stefan Borcea)

IAŞI. Fenechiu şi Vosganian deschid lista penalilor din capitala Moldovei

Nouă din cei 23 de parlamentari ieşeni aleşi la ultimele alegeri generale au probleme cu legea, câţiva dintre aceştia fiind şi condamnaţi. Cel mai cunoscut dintre aceştia este fostul liberal Relu Fenechiu, încarcerat în prezent în Penitenciarul Vaslui după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul “Transformatorul”. Fenechiu (foto jos, în stânga), fost ministru, a fost acuzat că a vândut unei firme cu capital de stat tranformatoare la preţ de catalog, deşi acestea erau vechi. Tot de pe listele fostul USL mai sunt la Iaşi alţi şapte deputaţi sau senatori cu probleme legale.

fenechiu
image

Notoriu este numele lui Varujan Vosganian (foto sus, în dreapta), fost ministru al Economiei, cel pe numele căruia DIICOT a solicitat Parlamentului începerea urmăririi penale însă fără sorţi de izbândă. Recent, fostul vicepreşedinte al CJ Iaşi, Constantin Adăscăliţei a fost trimis în judecată pentru infracţiuni la legea societăţilor comerciale, iar deputatul Neculai Răţoi şi senatorul Florin Constantinescu sunt şi ei judecaţi după ce au girat un proiect de hotărâre al unei primării, pe vremea când activau acolo, pentru a-şi exonera de datorii un coleg. Pe lista “penalilor” se mai află şi deputatul Anghel Stanciu, condamnat la şase luni cu suspendare după ce şi-a angajat rude la cabinetul parlamentar sau deputatul Grigore Crăciunescu, condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru ilegalităţi comise în perioada în care era primar al municipiului Paşcani.

Într-o situaţie specială se află senatorul Sorin Lazăr, cel care a fost deja condamnat la şase luni de închisoare pentru conflict de interese, dar care a fost trimis în judecată într-un alt dosar pentru infracţiuni de abuz în serviciu comise în perioada în care era primar într-o comună din judeţul Iaşi. (Ionuţ Benea)

BOTOŞANI. Doi parlamentari în vizorul DNA

Verginel Gireadă (foto în dreapta sus) este deputat în Parlamentul României din anul 2012, când a câştigat alegerile pe colegiul Flămânzi sub sigla USL. De altfel Gireadă este membru al PNL şi a fost primar al comunei Mihai Eminescu timp de două mandate în perioada 2004-2012. Păcatele lui Gireadă, se trag tocmai din timpul mandatelor de primar.

A fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani în anul 2010 pentru abuz în serviciu. Mai precis potrivit procurorilor care au întocmit rechizitoriul Verginel Gireadă la aceea vreme edil al comunei în care a copilărit poetul Mihai Eminescu de la primărie ar fi modificat mai multe titluri de proprietate şi au falsificat documente, pentru efectuarea unor tranzacţii cu terenuri care trebuiau să ajungă fraudulos în posesia unor rude ale lui Gireadă. În urma probelor aduse, Verginel Gireadă a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, decizia definitivă fiind luată de Curtea de Apel de la Cluj în 2012. Verginel Gireadă la aceea vreme s-a considerat 

image

o victimă politică. În urma condamnării, Gireadă şi-a dat demisia din funcţia de primar, candidând însă pentru cea de deputat. Culmea fotoliul de primar a rămas în familie, fiindcă soţia acestuia, Aneta Gireadă, a candidat şi a câştigat în acelaşi an alegerile în comuna Mihai Eminescu.

image

Un alt parlamentar botoşănean a intrat în vizorul legii este Şerban Mihăilescu (foto în dreapta, cu pardesiu), senator pe colegiul Darabani-Săveni care şi-a început mandatul tot în 2012.

Mihăilescu, poreclit informal şi ”Miky Şpagă” este membru al UNPR şi a fost audiat alături de Ecaterina Andronescu în dosarul ”Microsoft”. Mai precis pe 19 noiembrie 2014, Şerban Mihăilescu a rămas alături de Ecaterina Andronescu fără imnunitate parlamentară la cererea DNA. Senatorul Şerban Mihăilescu era la aceea dată cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani. Mihăilescu s-a declarat nevinovat. (Cosmin Zamfirache)

NEAMŢ. Tandemul penal Udrea-Ursărescu

Elena Gabriela Udrea, deputat al Colegiului 4 Neamţ, a câştigat, pentru a doua oară, alegerile parlamentare, în 2012, sub sigla Alianţei România Dreaptă (PDL+PNŢCD+Forţa Civică). A fost membru PDL, până în februarie 2014, în prezent fiind parlamentar independent. Problemele mari cu justiţia ale Elenei Udrea au început în februarie 2015, când DNA a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală în dosarele „Gala Bute” şi „Microsoft”, asupra ei planând mai multe acuzaţii de corupţie, printre care abuz în serviciu şi luare de mită.

Udrea a fost arestată preventiv pe 25 februarie, în dosarul „Gala Bute”, fiind ridicată direct de acasă, unde se afla în arest la domiciliu, pentru faptele din do
sarul „Microsoft”. Udrea a fost trimisă în judecată, iar în mai a fost eliberată din închisoare, plasată în arest la domiciliu, iar acum se află sub control judiciar. 

image

Dorinel Ursărescu - deputat, colegiul 6 Neamţ, independent  - a câştigat alegerile în 2012 sub sigla PNL fiind şi preşedinte al filialei PNL Neamţ până în august 2014, când şi-a dat demisia din funcţie. Din septembrie 2014 a devenit deputat independent, ieşind şi din PNL. De atunci, activează în grupul parlamentar ALDE. Este la al doilea mandat de parlamentar (a mai fost deputat PNL de Neamţ în legislatura 2004-2008).

image

A fost urmărit penal de DNA Bacău şi trimis în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţia de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani (art.13 din L78/2000). Faptele incriminate ar fi avut loc în perioada 2011-2013, când era preşedintele PNL Neamţ.

Ursărescu (foto dreapta) este acuzat că în schimbul unor sume de bani promise (100 de euro pe tona de motorină comercializată) a sprijinit şi a protejat o grupare infracţională iniţiată de omul de afaceri Marius Crăciun, organizată pentru evaziune fiscală prin derularea de operaţiuni de achiziţii intracomunitare de combustibili (din Bulgaria) şi comercializarea pe piaţa internă, fără plata TVA şi a accizelor.

Procurorii DNA spun că bugetul de stat a fost prejudiciat în urma acestei afaceri cu suma totală de 4.520.880 lei (1.033.495 euro). Dosarul este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar procesul nu a început nici acum, fiind contestaţii din partea inculpaţilor. (Florin Jbanca)

IALOMIŢA. Marian Neacşu, deputatul amendat penal pentru că şi-a angajat fiica la Parlament

Anul acesta, în luna februarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl amenda penal pe Marian Neacşu, deputat PSD de Ialomiţa, ca urmare a trimiterii sale în judecată de Agenţia Naţională de Integritate pentru că şi-a angajat fiica în Parlament. În 2012, Marian Neacşu devenea pentru a doua oară deputat PSD de Ialomiţa. În prezent, el este şi preşedinte al PSD Ialomiţa după ce Silvian Ciupercă a demisionat din funcţie ca urmare a anchetei DNA în care este implicat.

image

Mai mult, datorită relaţiilor pe care şi le-a făcut în rândul membrilor din Grupul parlamentar al PSD, Marian Neaşcu devine vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, după arestarea de către procurorii anticorupţie a lui Viorel Hrebenciuc. În timpul primului său mandat de parlamentar, 2008 - 2012, Marian Neacşu şi-a angajat fiica cea mare la Parlament, numind-o consiliera sa personală. Se întâmpla în anul 2009, iar la scurt timp după aceea Agenţia Naţională de Integritate constata faptul că acesta se face susceptibil de conflict de interese. A urmat un şir de procese, în care decizia ANI a fost contestată de foarte multe ori. Cazul a ajuns în atenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care decidea în luna februarie a acestui an să-l condamne pe Neacşu la plata unei amenzi penale de 2.000 de lei.

DÂMBOVIŢA. Patru dintre 11 parlamentari ai Dâmboviţei au probleme cu legea. Unul este în închisoare

Patru dintre cei 11 parlamentari ai judeţului Dâmboviţa fac obiectul unor dosare penale instrumentate de DNA. Doi dintre ei au fost aleşi pe listele PDL-ARD, iar ceilalţi doi, pe listele USL.

Deputatul PMP Florin Popescu (foto mai jos, în stânga, lângă sediul DNA) este urmărit penal de DNA pentru infracţiunea de folosirea influenţei. Procurorii îl suspectează pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa în perioada 2004-2008, şi apropiat al Elenei Udrea, că în campania din 2012 a cerut mai multor oameni de afaceri diverse produse pe care urma să le împartă în campanie electorală drept mită. Într-un comunicat oficial DNA spune că Popescu a cerut 70 de tone de carne de pui.

image
image

Deputatul PSD Ion Stan (foto sus, în geacă roşie) a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare după ce procurorii l-au acuzat că a cerut bani de la un om de afaceri pentru a-i obţine contracte cu statul. Condamnarea a fost dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar decizia a fost contestată. În acest dosar, parlamentarul a fost acuzat că în perioada 12 -14 noiembrie 2012, Stan Ion ar fi solicitat unui denunţător 130.000 lei, bani destinaţi achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale. Următorul termen este 28 septembrie 2015.

image
image

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv, la 7 octombrie 2014, în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu (foto sus, în costum albastru) la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru utilizare de informaţii privilegiate şi constituire a unui grup infracţional organizat. În iunie 2015, după aproape nouă luni de închisoare, Roşca Stănescu a fost eliberat condiţionat.

Senatorul PSD Marius Isăilă (foto sus, în dreapta, în costum negru) este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri. Concret, parlamentarul este acuzat că în anul 2012 ar fi primit o mită de 200.000 de euro pentru a opri un control al ANAF la o societate. (Ionuţ Dima)

CONSTANŢA. Au picat pe capete în dosarul lui Mazăre

Alexandru Mazăre este în Parlament din 2004, când a ajuns deputat pe listele PSD, apoi a devenit senator PSD de Constanţa. El este urmărit penal de DNA din aprilie 2014 în dosarul fratelui său, fostul primar Radu Mazăre, pentru complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii. Senatorul este acuzat că a tăinuit existenţa unui cont personal din Israel, în care fuseseră viraţi 80.000 euro un cadou pentru primar, ca firma lui Elan Schwartzenberg să câştige licitaţia organizată de RAEDPP Constanţa pentru construirea de locuinţe modulare în cadrul Campusului social Henri Coandă. Alexandru Mazăre a anunţat că se retrage din partid, dar oficial figurează încă în scriptele PSD.

Deputatul PSD Eduard Martin, parlamentar din 2004, este cercetat şi el în dosarul lui Radu Mazăre pentru că firma sa, Polaris, a câştigat monopolul pe serviciul de salubrizare a Constanţa, pe timp de 25 ani. Procurorii DNA au arătat că Mazăre a primit de la Polaris în perioada 2008-2014, cu ajutorul partenerului său Sorin Strutinsky, peste 7 milioane de euro pentru câştigarea licitaţiei organizate de Primăria Constanţa. Prejudiciul produs este de 26 milioane euro.

image
image
image


Tot un deputat PSD de Constanţa, Radu Babuş (foto sus, în stânga, în geacă roşie), este urmărit penal din 2014, în acelaşi dosar al lui Radu Mazăre. El este acuzat că în 2007, pe când era director general RAEDPP Constanţa, a stabilit valoarea diminuată a bunurilor aparţinând autorităţii publice, la o acţiune de vânzare.
Gigi Christian Chiru (foto sus în dreapta), senator PNL de Constanţa, este urmărit penal de DNA pentru luare de mită, spălare de bani şi fals în declaraţii.

Este învinuit că, în 2010, pe când era şef la Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Est Constanţa, a cerut suma de 1,5 milioane euro pentru sprijinirea unui grup de firme, Eolica Dobrogea, care construia parcuri eoliene. Suma era considerată un împrumut, în mod fictiv - după cum arată anchetatorii. În sprijinul probelor vine faptul că banii nu se regăsesc în declaraţia de avere a parlamentarului.
Aflat la al doilea mandat de senator de Constanţa, conservatorul Mircea Banias (foto jos, în stânga) a fost trimis în judecată de DNA în 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru constituirea unui grup infracţional organizat ori sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. El este acuzat că în 2010 a cerut şi a primit de la Eugen Bogatu, director în Portul Constanţa, mărfuri confiscate aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în schimbul sprijinului său.


 

image
image

Deputatul Dănuţ Culeţu (foto sus, în dreapta, cu ochelari) a renunţat la mandat în acest an fiind trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. În 2006, pe când era prefect şi preşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar Constanţa, Culeţu a decis adoptarea unei hotărâri fără a o supune la vot, validând propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pe o suprafaţă de 656,76 hectare aparţinând Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian, în favoarea a 489 persoane care nu au făcut dovada că au deţinut terenuri pe acel amplasament. Prejudiciul este de 1.050.816 lei, iar dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (Sînziana Ionescu)

CĂLĂRAŞI. Dan Motreanu, anchetat într-un dosar de spălare de bani

Dan-Ştefan Motreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, parlamentar PNL Călăraşi, a fost pus, în iulie, sub urmărire penală de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit şi spălarea banilor. Motreanu este cercetat în dosarul în care este urmărit penal George Scutaru, fost consilier prezidenţial, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

Procurorii spun că în cursul anului 2008, o persoană cu funcţie de conducere în administraţia locală - denunţător în cauză - a pretins şi primit de la o altă persoană suma de aproximativ 1 milion euro, cu titlu de mită, în schimbul sprijinirii acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe raza municipiului Buzău. „Din banii primiţi, aproximativ 700.000 euro, denunţătorul i-a dat lui George Scutaru, deputat şi membru cu funcţie de conducere într-un partid (inculpat în cauză) suma de 170.000 euro, iar suma de 250.000 euro i-a fost remisă lui Dan Motreanu“, susţin procurorii. Banii erau pentru finanţarea campaniei electorale din 2008 a candidaţilor PNL. (Ionela Stănilă)

image

TELEORMAN. Liviu Dragnea, prins cu "Fraudă la Referendum". Simionescu, bun de fentat statul

Liviu Dragnea, deputat de Teleorman, preşedinte interimar al PSD şi fost vicepremier în Guvernul Ponta, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie în dosarul „Fraudă la referendum“. Liviu Dragnea, secretar general al PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Procesul a demarat în 15 noiembrie 2013 şi pe tot parcursul lui Dragnea a susţinut că e nevinovat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României  a stabilit însă că Dragnea este vinovat. Social-democratul a fost condamnat la data de 15 mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare. Deputatul a făcut apel care se va judeca pe 28 septembrie. Liviu Dragnea (foto jos, în dreapta) a ajuns, între timp, preşedinte interimar al PSD, înlocuindu-l pe Victor Ponta. Înainte de a fi deputat, Dragnea a fost prefect de Teleorman şi a avut trei mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean.


 

image
dragnea

Adrian Constantin Simionescu (foto sus, în stânga) este deputat PSD de Teleorman din 2012, aflat la primul mandat. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în perioada 2008-2009. În 2014,  DNA a descoperit că deputatul a fost complicele a doi oameni de afaceri teleormăneni, apropiaţi ai PSD, Marian Fişcuci şi Florinel Marinaş (n.r. cumnatul lui Liviu Dragnea). Simionescu, administrator al societăţii Fan Speed Nikopole, a fost pus sub urmărire penală pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală. Firma lui Simionescu, Fan Speed Nikopole, era veriga fictivă dintr-o schema infracţională, prin care cei implicaţi vindeau utilaje agricole, fără să plătească TVA. Prejudiciul adus statului a fost stabilit la  5.005.082 de lei. (Elisa Bouleanu)

ARGEŞ. Preşedintele PSD Diaspora, trimis în judecată pentru dare de mită

Deputatul PSD de Argeş Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată, în primăvara 2014, pentru dare de mită şi se aflat sub control judiciar, cu interdicţie de a părăsi ţara. Un amănunt trecut uşor cu vederea de Victor Ponta la numirea sa, în mai 2015, la conducerea PSD Diaspora. DNA a arătat că deputatul de Argeş a promis suma de 10.000 de lei unui funcţionar public, astfel încât acesta să nu ridice obiecţii la o lucrare prost făcută.

image

„La data de 27 august 2013, inculpatul Rădulescu Cătălin Marian, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect, privind construirea unui magazin situat în Piteşti, judeţul Argeş, cu ocazia încheierii procesului verbal de recepţie a lucrării, i-a promis acestuia oferirea sumei de 10.000 lei. În schimbul acestei sume de bani, funcţionarul trebuia să nu ridice obiecţiuni cu privire la calitatea lucrării şi pe cale de consecinţă, să semneze procesul verbal de recepţie, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 lei pentru lucrările prost executate“, au arătat procurorii DNA într-un comunicat de presă. (Cristina Stancu)

PRAHOVA. Ghiţă, Cosma şi Bădescu, "tinerele speranţe" penale

Trei dintre cei 22 de senatori şi deputaţi care reprezintă Prahova în Parlamentul României au probleme cu justiţia din cauza faptelor de corupţie. Toţi trei sunt deputaţi, aflaţi la primul mandat. La începutul anului 2014, deputatul Vlad Cosma (PSD) a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni de corupţie, alături de tatăl său, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova. Parlamentul nu a dat girul arestului pentru deputat, iar magistraţii au decis cercetarea sub control judiciar, dosarul fiind trimis în judecată. La începutul anului 2015, Vlad Cosma (foto mai jos, în stânga) a fost pus sub control judiciar, tot alături de tatăl său, pentru sprijinire de grup infracţional organizat, în dosarul fraudării de fonduri europene la canalizarea oraşului Comarnic în care este anchetat cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu.

image
image
image

 De acest dosar se leagă şi cel al deputatului Sebastian Ghiţă (foto sus, în dreapta), în prezent urmărit penal sub control judiciar pentru sprijinire de grup infracţional organizat, la care se adaugă un al doilea, în care deputatul este acuzat că i-ar fi oferit fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, o vilă, în schimbul finanţării ilegale, din banii oraşului, a echipei de baschet Asesoft.

Al treilea deputat cu probleme este Mircea Roşca (foto în dreapta). Fost preşedinte al PNL Prahova, acesta a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu după ce ar fi primit mită pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a unor dosare. Mircea Roşca a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv la sfârşitul anului 2014, iar din aprilie 2015 este cercetat sub control judiciar. (Dana Mihai) 

GORJ. Avocatul Ponta le face probleme penale premierului şi deputatului Ponta

Victor Viorel Ponta, deputat pe Colegiul 5 din judeţul Gorj, este urmărit penal, de către DNA pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor.

image

Victor Ponta este acuzat că a emis, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, în baza unui contract, 17 facturi fiscale false către cabinetul de avocatură SCA „Şova şi Asociaţii”, în valoarea de peste 180.000 de lei, reprezentând activităţi efectuate în conlucrare. În realitate, susţin procurorii anticorupţie, avocatul Ponta nu a desfăşurat niciun fel de activitate profesională, iar facturile au la bază o serie de falsuri.

Pentru a da o acoperire legală, în perioada mai-octombrie 2011, în urma unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înţeles cu Şova ca acesta să întocmească rapoarte de activitate juridică care să reflecte munca prestată de Ponta, dar acestea au fost falsificate. Ponta mai este suspectat de trei infracţiuni de conflict de interese, pentru că în calitate de prim ministru l-a numit pe Şova în trei funcţii de ministru, în condiţiile în care a beneficiat în trecut de foloase din partea acestuia.

image

Senatorul PNL de Gorj, Dian Popescu (foto în dreapta), a fost condamnat, în toamna anului trecut, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În calitate de administrator al unie firme, acesta a încasat peste 150.000 de lei fără să efectueze lucrările de construcţie la un stadion din Peştişani. (Alin Ion)

MEHEDINŢI. "tânărul mafiot obraznic", trei ani şi şase luni de închisoare in "Poşta Română"

Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Poşta Română“, a fost ales parlamentar pe listele USL din Mehedinţi din partea PNL. Fără absolut nicio legătură cu judeţul Mehedinţi, Tudor Chiuariu, botezat "tânărul mafiot obraznic" de ex-preşedintele Băsescu, a fost ales senator în Colegiul uninominal 2 din Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi, adică cel mai important colegiu din judeţ, fiindcă are în componenţă 52 de localităţi.

La vremea respectivă a fost un întreg scandal în sânul organizaţiei PNL Mehedinţi fiindcă a fost îndepărtat de pe listă liderul local al liberalilor Liviu Mazilu, un om al locului şi un politician foarte abil, pentru a face loc unui candidat impus de la centru, Tudor Chiuariu.
La mai puţin de doi ani de la câştigarea alegerilor, Tudor Chiuariu este condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte, în dosarul „Poşta Română“.

Pe lângă pedeapsa cu suspendare, Chiuariu a mai primit şi o pedeapsă complementară, de trei ani, care înseamnă interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de articolul 64 din Codul Penal, cum ar fi dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. În acelaşi dosar, alături de Tudor Chiuariu a mai fost condamnat şi fostul ministru al Comunicaţiilor din timpul guvernării PNL, Zsolt Nagy, la patru ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru abuz în serviciu. Tudor Chiuariu a fost exclus din PNL, dar a rămas în continuare senator. (Corina Macavei)

image

OLT Dan Şova,"miruit" de colegi cu un vot anti-DNA

Judeţul Olt bifează trei parlamentari care au probleme cu legea la acest moment. Este vorba despre Darius Vâlcov, Dan Şova şi Daniel Bărbulescu. Fiecare dintre ei este acuzat de DNA de mai multe fapte de corupţie. Interesant este că Vâlcov şi Bărbulescu sunt doi foşti foarte buni prieteni care, acum, au ajuns duşmani de moarte după ce al doilea l-a pârât pe primul la DNA.

Dan Şova (42 de ani; foto dreapta, Mediafax) este cel mai cunoscut dintre cei trei parlamentari de Olt care au probleme cu legea. Relaţia strânsă de prietenie cu premierul Victor Ponta i-a asigurat şi un portofoliu de ministru. Jurist de profesie, Şova a fost coleg de facultate cu Victor Ponta, astfel că nu a surprins pe nimeni când, anul trecut, a fost numit purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale pentru premierul în funcţie. Dan Şova a fost ales senator din partea Alianţei PSD+PC, în decembrie 2012, în colegiul uninominal 3 din Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, deşi parlamentarul nu are nicio legătură familială cu acest judeţ, ci doar interese.

image

Şova este acum urmărit penal de DNA într-un dosar privind contractele de consultanţă juridică încheiate între cabinetul său de avocatură şi complexele energetice Turceni şi Rovinari, contracte care l-au atras acum în urmărire penală şi pe premierul Victor Ponta. Şova a scăpat ca prin urechile acului de a ajunge coleg de celulă la ”Beciul Domnesc” cu colegul său de partid, Darius Vâlcov, după ce Senatul, al cărui membru Şova încă este, a respins, în luna iunie a.c., solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării sale preventive cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind fapte de corupţiei la companiile energetice Turceni şi Rovinari. Conform DNA, din actele de urmărire penală a rezultat că, în perioada 2007-2009, Dan Şova a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET), pe de o parte, şi SCA "Şova şi Asociaţii", pe de altă parte. DNA a precizat la acel moment că suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA ”Şova şi Asociaţii” ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexuri energetice este de circa 3,5 milioane lei.

Darius Vâlcov (38 de ani) a fost ales senator pe Colegiul 1 în judeţul Olt în decembrie 2012, când a candidat pentru un mandat de parlamentar dându-şi demisia fără să ezite la doar cinci luni după ce obţinuse cel de-al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Slatina. Fost preşedinte al filialei PD/PDL Olt ani buni la rând, Darius Vâlcov a condus Slatina în numele acestui partid între iunie 2004 – martie 2012, an în care a trecut rapid la PSD când a văzut că “barca” PD se clatină. Deşi a ajuns senator (iar apoi chiar ministru – deşi se afla la primul mandat de parlamentar), Vâlcov nu a putut să-şi păstreze funcţia deoarece DNA l-a acuzat, în martie a.c., de săvârşirea mai multor fapte de corupţie atât pe vremea când a condus Slatina, dar şi ulterior, după ce a ajuns parlamentar.

image

Pe 24 martie, la doar o săptămână după ce fusese acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă pe vremea când era primar, procurorii DNA îl acuză tot de trafic de influenţă, respectiv administrarea unei firme din Slatina prin interpuşi – de data aceasta infracţiunea fiind săvârşită după ce Vâlcov a ajuns demnitar înalt, adică după decembrie 2012.

Oficial, Vâlcov era acuzat că, ”în exerciţiul funcţiei de senator şi ministru în Guvernul României, ar fi săvârşit infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale. (…) Începând cu anul 2011 şi până în prezent (martie 2015, n.r.), inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi”.

Referatul DNA indică şi firmele înfiinţate de Vâlcov prin intermediari încă de pe vremea când era primar al municipiului Slatina, apoi senator şi ministru al Finanţelor, pe numele partenerilor săi: Contis Company SRL Slatina, Contis Consulting Company SRL Slatina, Millenium Tophografica SRL Slatina, Societatea Civilă de Avocaţi “Ciobanu şi Asociaţii”, SC Enero Prod SRL Slatina (OLT TV), SC City Hotel & Lounge SRL Slatina (corpul lateral dinspre Policlinca Veche Slatina al Casei Tineretului), SC Rupiah SRL Slatina.

Ca şi cum nu ar fi fost suficiente problemele penale pentru Vâlcov, acesta s-a mai ales, pe 3 iunie a.c., cu un alt dosar instrumentat de DNA pentru corupţie. Potrivit DNA, în primăvara anului 2014, anterior semnării, în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din două localităţi din judeţul Olt, Darius Vâlcov i-ar fi cerut unui om de afaceri din Slatina, printr-un intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA. Banii urmau să fie încasaţi de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri (cel care, de altfel, l-a şi denunţat ulterior pe Vâlcov) în urma încheierii contractului cu SC Compania de Apă Olt SA, respectiv 1,7 milioane de lei. Anchetatorii spun că fostul ministru al Finanţelor ar fi cerut aceşti bani ca să intervină pe lângă factori de decizie din cadrul SC Compania de Apă Olt SA astfel încât societatea pe care o reprezenta denunţătorul să încheie acel contract şi să primească banii la timp: “Ulterior, suspectul Vâlcov Darius Bogdan a primit de la omul de afaceri, prin intermediari, suma de suma de 1.700.000 lei, în două tranşe (în luna septembrie 2014 şi în luna februarie 2015)”, relevă referatul DNA.

Deputatul PSD Daniel Bărbulescu (34 ani, foto mai jos) este finul lui Darius Vâlcov, fost primar de Slatina, fost senator, fost ministru al Finanţelor. Deputat aflat la al doilea mandat – primul obţinut pe listele PDL, al doilea - la PSD, Bărbulescu a schimbat partidele după cum i-au dictat interesele - PSDR, PSD, PNL, PSD. În 2008, membru PSD fiind, a trecut la PDL cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor locale, ajungând deputat. În 2012, a revenit la PSD unde a avut ”asigurat” iar un mandat de deputat. În luna martie a.c,, Bărbulescu l-a denunţat la DNA pe finul şi bunul său amic, Darius Vâlcov, iar urmarea - fostul primar al Slatinei a ajuns după gratii şi acum are cinci dosare penale ”la activ”, iar Bărbulescu a scăpat, deocamdată, de cătuşe şi dosare. În denunţul depus la DNA, Daniel Bărbulescu a susţinut că, în vara anului 2011, fostul primar al Slatinei i-a propus să înfiinţeze o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură.

Pentru înfiinţarea, administrarea şi dotarea celor trei firme, Darius Vâlcov i-a dat lui Bărbulescu, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 1.500.000 lei, propunându-i acestuia ca, după ce vor fi amortizate costurile, el să devină partener cu un procent de 20% la firma de cadastru şi 40% la celelalte două firme. Acelaşi referat al DNA relevă că atât Daniel Bărbulescu, dar şi soţia acestuia, Andra Loredana, au făcut denunţuri separat şi au predat procurorilor un seif şi un colet despre care au afirmat că aparţin inculpatului Darius Vâlcov. În urma desigilării din data de 23 martie, în seif au fost identificate următoarele valori devenite deja celebre: 90.000 dolari; 1.323.850 lei; trei lingouri de aur în greutate totală de 3 kilograme. Dar Daniel Bărbulescu nu putea scăpa la nesfârşit de problemele din afaceri, afaceri unde deţinuse şi deţine încă un rol-cheie.

În luna iunie a.c., Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea DNA privind redeschiderea urmării penale într-un dosar deschis de Serviciul Teritorial Craiova al DNA, unde Daniel Bărbulescu figurează ca protagonist alături de alte nouă nume importante din peisajul autohton: Darius Vâlcov, Minel Prina, Dan Bălăşescu, Ovidiu Andrei Ramba, Cristian Tomescu (patron Slatina), Bogdan Langă, Laurenţiu Şerban, Marin Bobeş şi Constantin Bobeş. Obiectul acestui dosar: fapte de corupţie şi trafic de influenţă. (Mugurel Manea)

image

HUNEDOARA. Mircia Muntean şi Monica Ridzi, deputaţii din Hunedoara care au strâns condamnări definitive

Aleşi în 2012 în Parlamentul României, Mircia Muntean (PSD) şi Monica Iacob Ridzi (UNPR) s-au umplut de ruşine după ce au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie. Mircia Muntean a primit patru ani de închisoare cu suspendare şi mai este anchetat într-un dosar penal, în care e acuzat că a produs un accident uşor, fiind băut la volan. Ridzi a ajuns în închisoare, cu pedeapsă de cinci ani pentru abuz în serviciu.

Mircia Muntean (foto în dreapta) a fost timp de 16 ani primar al municipiului Deva, iar din anul 2012 a fost ales ca deputat în Parlamentul României. A trecut între timp de la PNL la PSD. În toamna anului 2013, „primarul 4 x 4”, aşa cum a fost numit Mircia Muntean datorită mandatelor sale, a fost condamnat definitiv într-un dosar penal în care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice.

A primit patru ani de închisoare cu suspendare şi a fost plus la plata unor despăgubiri de peste 330.000 de dolari. Infracţiunile de care a fost acuzat Mircia Muntean sunt legate de cedarea iegală a unor terenuri din domeniul public al Devei, pe care actualul deputat Mircia Muntean a aprobat-o în 1999, în vremea în care era primar al municipiului Deva. Deputatul PSD nu s-a ţinut departe de problemele cu legea. A fost trimis din nou în judecată, în luna mai a acestui an, fiind acuzat că în 30 octombrie 2014, a produs un eveniment rutier în care au fost implicate mai multe autoturisme. „Din probele administrate în cauză a reieşit că inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a intrat în coliziune cu vehiculele aflate în staţionare la culoarea roşie a semaforului, venind din spatele acestora şi nereuşind să oprească la timp autoturismul la volanul căruia se afla, ulterior îndepărtându-se de zona accidentului”, informa Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

image

Monica Iacob Ridzi (UNPR, fost PP-DD până în 2014), deputat din Valea Jiului şi fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată definitiv, în februarie 2015, cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Ea a fost trimisă în judecată în 2011 alături de alte 11 persoane, într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, în vremea în care era ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului, să atribuie ilegal unor firme private mai multe contracte de prestări servicii având acest obiect. Procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, pe 13 iulie 2009, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre co-inculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, pentru a împiedica aflarea adevărului. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro) în dosar. Monica Iacob Ridzi este căsătorită cu primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, şi are doi copii. Se află în închisoare din luna februarie, iar între timp a solicitat de mai multe ori graţierea sau întreruperea executării pedepsei, din motive de sănătate.

monica iacob ridzi
image

Dan Radu Ruşanu (PNL) a fost ales în 2012 deputat în Colegiul Uninominal Ţara Haţegului – Ţinutul Pădurenilor, însă după un an în Parlamentul României a renunţat la funcţia de deputat, pentru un cea de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. În luna aprilie a anului trecut, Ruşanu a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor, aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, fapte care ar fi fost comise, în timpul în care a exercitat funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. (Daniel Guţă)

SIBIU. Senatorul Ion Ariton, trimis în judecată în dosarul Gala Bute

Fostul ministru al Economiei, Ion Ariton (foto mai jos, în dreapta), în prezent senator PNL, este trimis în judecată în dosarul Gala Bute. Acesta este acuzat de procurorii DNA că în anul 2011, în perioada în care era ministru în guvernul Boc II, i-a determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa să sponsorizeze organizarea galei de box profesionist.

”În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. În acest context, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 lei care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate.

Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. Pentru a determina reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, Ion Ariton şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid politic. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L”, arată DNA. Ariton este cercetat sub control judiciar, măsură pe care a contestat-o şi care se judecă miercuri, 9 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (Ramona Găină)

image

CLUJ. Corupţie în familie la Cluj. Cazul Cordoş

Senatorul clujean Alexandru Cordoş (foto jos, în stânga, cu soţia), ales în 2012 pe listele PSD, este, din iulie 2015, urmărit penal pentru trafic de influenţă. Ex-vicepreşedintele PSD Cluj a fost acuzat că ar fi primit de la un om de afaceri foloase necuvenite, după ce i-ar fi spus că are influenţă asupra unor persoane din cadrul Companiei de Apă Arieş şi Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Nord (SISETN) şi că îl poate ajuta pe acesta să câştige mai multe achiziţii publice pentru închirierea unor utilaje. 

În luna aprilie, el a fost pus sub urmărire penală pentru complicitate la trafic de influenţă, într-un alt dosar, în care soţia sa, Mihaiela Cordoş, a fost trimisă în judecată pentru că ar fi luat mită de la mai multe persoane pentru a le obţine locuri de muncă. Senatorul mai este urmărit penal într-un dosar din 2014 în care este acuzat de favorizarea făptuitorului. El ar fi ajutat mai multe persoane cercetate de DNA într-un dosar penal  pe care le avertiza că le sunt interceptate convorbirile telefonice, având aceste informatii de la finul său, Valentin Tătar, fost ofiţer de poliţie judiciară la DNA. Cordoş este încă senator.

mihaiela cordos
image

Deputatul Mate Andras Levente (foto sus, în dreapta), ales în 2012 pe listele UDMR, a fost condamnat definitiv, în februarie 2015, la şase luni de închisoare cu suspendare. El a fost găsit vinovat de judecătorii instanţei supreme că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei. El a rămas deputat pentru că instanţa a suspedat şi pedeapsa accesorie. (Remus Florescu)

BRAŞOV. Parlamentarii penali ai Braşovului. Trei deputaţi şi-au pierdut mandatul din cauza problemelor cu legea

Ioan Ochi, Ioan Adam şi Ion Diniţă au rămas fără mandatele de parlamentar după ce au fost acuzaţi de fapte de corupţie. Toţi trei au devenit deputaţi la alegerile din 2012, candidând pe listele USL. Ioan Ochi (PSD) este acuzat că a acordat un contract preferenţial pe vremea când era vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. Contractul viza repararea unui drum, care nici acum nu este terminat. El a fost trimis în judecată în luna iunie pentru abuz în serviciu şi luare de mită, sub control judiciar. Prejudiciul în acest dosar se ridică la 2,5 milioane de lei. Ioan Ochi (foto mai jos, în stânga) şi-a dat demisia din funcţia de deputat în luna august.

image
image

Ioan Adam (PSD; foto mai sus, în dreapta) este inculpat în dosarul retrocedărilor ilegale alături de Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu. Potrivit procurorilor Ioan Adam, acuzat de trafic de influenţă, a intervenit la judecătorii din Sfântu Gheroghe pentru ca Paltin Sturdza să primească ilegal 43.000 de hectare de pădure. Prejudiciul în acest dosar este de 304 milioane de euro. Ioan Adam şi-a recunoscut faptele şi a cerut să fie judecat în procedură simplificată. Momentan se află sub control judiciar. În luna ianuarie şi-a dat demisia din Parlament.

Ion Diniţă (PC; foto dreapta) este cercetat în dosarul contractelor acordate ilegal de Consiliul Judeţean Braşov, dosar în care este judecat şi Aristotel Căncescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Braşov. În perioada 2006 -2007, firma deputatului a primit, pe şase ani, două contracte de întreţinere a drumurilor în valoarea de 9.724.823 lei. Preţul a crescut de zece ori până în anul 2012, ajungându-se astfel la 101.750.482 de lei. Diniţă este judecat sub control judiciar pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. Şi-a dat demisia din Parlament pe 1 aprilie. (Simona Suciu)

image

BISTRIŢA. „Problemele” cu legea ale lui Ioan Oltean, cel mai longeviv parlamentar din România

Ioan Oltean, unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Bistriţa-Năsăud şi unul dintre cei mai longevivi parlamentari din România, este cercetat în două dosare, pentru fapte de corupţie. În lipsa unei trimiteri în judecată, PNL-istul îşi vede, însă, în continuare de treabă.
Ioan Oltean este unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Bistriţa-Năsăud, dar şi unul dintre cei mai longevivi parlamentari, fiind deputat încă din 1990.
Primul dosar care i-a adus bătăi de cap deputatului de Bistriţa-Năsăud este cel în care este cercetat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Liviu Rusu şi fostul secretar de stat Ioan Andreica. În 2013, Ioan Oltean era acuzat de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului. Procurorii susţineau la acea dată că Ioan Oltean i-ar fi avertizat pe Liviu Rusu şi Ioan Andreica despre percheziţiile ce urmau să fie făcute de către DNA.

image

Oltean mai este acuzat că ar fi intervenit pe lângă diverse persoane din ministerele Dezvoltării şi Economiei şi al Mediului în vederea adjudecării licitaţiilor către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de edili PDL.

Deputatul Ioan Oltean este şi acum cercetat în dosarul cu pricina. Anul acesta i-a mai adus un dosar deputatului Ioan Oltean, acesta fiind chemat în luna iulie a acestui an la sediul DNA Oradea, unde a aflat că a fost pus sub învinuire pentru fapte de corupţie. Anchetatorii spun că Ioan Oltean ar fi făcut trafic de influenţă în legătură cu numirea unei persoane într-o funcţie publică.
În ciuda acestor mici probleme cu legea, Ioan Oltean nu a renunţat nici la funcţia de copreşedinte al PNL şi nici la scaunul de deputat pe care-l ocupă de 25 de ani. (Bianca Sara)

Vă mai recomandăm:

„Băieţii răi” pentru români, buni pentru sugrumat România. Păcatele penale ale baronilor pe mâinile cărora ne-am lăsat, în 2012, speranţele şi toţi banii judeţelor  

Anul 2012 a fost unul al speranţelor pentru români. Milioane de oameni au mers la vot cu credinţa că vor alege cei mai buni şefi de judeţ. A fost, încă o dată, un an al credinţei în politicienii locali, care promiteau salvarea României de la sărăcie, din ghearele corupţilor.

Ruşinea României: slăbiciuni de primari. Pe cine am votat, în 2012, şi cine a ajuns, de fapt, să ne conducă marile oraşe

Milioane de români şi-au pus speranţele încă o dată, în 2012, în politicienii locali care s-au întrecut în promisiuni pentru a primi voturile de primari. Şi le-au primit. Milioane de români au crezut, atunci, că vor trăi mai bine, că vor scăpa de sărăcie, că oraşele lor vor fi modernizate, că aleşii lor se vor lecui, în sfârşit, de boala cea mai grea a politicii româneşti: corupţia.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite