Hibele din legea vânzării terenurilor agricole

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traian Băsescu spune că se va apuca de agricultură după ce va pleca de la Cotroceni Foto Mediafax
Traian Băsescu spune că se va apuca de agricultură după ce va pleca de la Cotroceni Foto Mediafax

Dreptul de preempţiune şi înfiinţarea unei noi instituţii pentru administrarea pieţei funciare sunt principalele puncte contestate în legea care permite străinilor să cumpere teren agricol în România.

Preşedintele Traian Băsescu a întors în Parlament, spre reexaminare, Legea terenurilor agricole, prin care cetăţenii străini din UE vor putea cumpăra teren în extravilan pe teritoriul României. Cel mai aspru articol criticat de şeful statului se referă la dreptul de preempţiune, adică dreptul de a avea întâietate în calitate de cumpărător.

Dreptul de preempţiune, aşa cum a fost explicat de către deputatul  Ioan Adam, are următoarea succesiune: “Preempţiunea înseamnă că îi dau întâietate să cumpere coproprietarului, dacă sunt mai mulţi coproprietari, pentru a forma o suprafaţă mai mare de teren. După aceea, dreptul de preempţiune îl au, în ordine, vecinii, arendaşul şi investitorul local, indiferent de naţionalitate. Apoi, în ultimă fază, acest drept îl are statul român”.

Preşedintele Traian Băsescu reclamă faptul că legea nu prevede ce se întâmplă în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de persoanele amintite mai sus. “Dacă nimeni nu exercită dreptul de preempţiune, omul se poate duce pe piaţa liberă. Să spunem că proprietarul cere 4.000 de euro pe hectar, dar nu-i dă nimeni. Se duce pe piaţă şi obţine 3.000 de euro pe hectar. Ce facem atunci? Legea tace. Ce facem, că poate 3.000 i-ar fi dat şi vecinul, şi arendaşul. Aici trebuie să găsească un mecanism în lege ca preempţiunea să funcţioneze”, a reclamat Traian Băsescu.

„Traian Băsescu habar nu are“
Ioan Adam, membru al comisiei juridice din Camera Deputaţilor, contrazice argumentaţia preşedintelui. „Dreptul de preemţiune este o formă de protecţie a investitorilor, prin care se evită fărâmiţarea terenurilor. Proprietarul trebuie să afişeze, la primăria din localitate, preţul cu care vinde terenul. Dacă cineva îi oferă un preţ mai mare, proprietarul poate să vândă terenul. La preţ egal, dreptul de preempţiune are întâietate. Ce spune preşedintele este o aberaţie. Proprietarul nu poate să crească preţul”, spune Ioan Adam, însă nicăieri în lege nu există vreo prevedere care să interzică proprietarului să schimbe preţul.

„Dacă niciunul dintre titularii  dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul, vânzarea terenului este liberă, urmând ca vânzătorul să  înştiinţeze în scris primăria despre aceasta”, arată, cu laxitate, articolul 6 al legii, care se referă la neactivarea dreptului de preemţiune.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că legea va fi modificată, astfel încât oferta de vânzare să nu poate fi modificată.“Noua formă a legii va stabili că vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării”, a spus Constantin.

Agenţia şi centrează, şi şutează
Legea terenurilor agricole prevede înfiinţarea unei noi instituţii, Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care urmează  să preia atribuţiile Agenţiei Domeniului Statului (ADS). Această nouă instituţie a primit drept de proprietate asupra terenurilor agricole ce aparţin domeniului privat al statului.

Conform legii, Autoritatea are automat şi drept de preempţiune, deci va putea cumpăra sau vinde, în numele statului român, terenurile agricole din extravilan. Legea îi mai arogă acestei Autorităţi încă un drept: „verifică exercitarea dreptului de preempţiune, cât şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător”.

Acest dublu rol a fost contestat de preşedintele Traian Băsescu. „Consider oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune”, reclamă şeful statului.

Deşi Daniel Constantin spune că nu înţelege „ logica preşedintelui”, a anunţat că ADS nu va mai fi transformată într-o agenţie de reglementare a pieţei funciare, ci îşi va păstra denumirea, va trece în subordinea prim-ministrului şi va avea rol de "preemptor şi cumpărător" pe piaţa funciară, fără a avea, în primă fază, un rol de vânzător. "Cred că este o clarificare care răspunde solicitării preşedintelui de a nu avea şi jucător, şi arbitru pe piaţa funciară în rolul unei singure agenţii", a spus Constantin.

Pământul statului, vândut fără licitaţie
Rolul de vânzător al Agenţiei Domeniilor Statului ridică o nouă problemă, semnalată şi de preşedintele Băsescu, dar încă nerezolvată: la ce preţ poate vinde Agenţia pământul proprietate a statului? Legea nu prevede niciun fel de procedură competitivă pentru stabilirea preţului, cum ar fi licitaţia publică. Dacă acest rol de vânzător se va menţine în lege, atunci ADS va putea vinde terenurile statului după bunul plac şi la preţul pe care singură îl stabileşte, ca şi cum ar fi proprietar privat. Cum mulţi dintre marii arendaşi ai ţării, care exploatează terenuri ale statului, sunt cunoscuţi ca având solide conexiuni politice, aceştia se vor putea bucura nu doar de dreptul de preempţiune, ci şi de preţuri stabilite netransparent de către Agenţia Domeniilor Statului.

Legea, adoptată pe repede-înainte
Legea privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini a stârnit tulburare  când a ajuns în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, iar mai mulţi aleşi au anunţat că nu au de gând să o voteze. De altfel, propunerea legislativă a fost pusă în dezbaterea Camerei abia la jumătatea lunii decembrie, în condiţiile în care România a fost obligată să deschidă piaţa funciară de la 1 ianuarie 2014.

Grupul UDMR, prin vocea deputatului Kelemen Laszlo, le-a reproşat colegilor abordarea superficială a propunerii de act normativ şi a lansat un avertisment: deputaţii maghiari nu vor vota legea.

“Ştiu că este o lege importantă, ştim cu ce scop a fost creată această lege, pe cine am vrut să ajutăm şi pe cine am încercat să blocăm. Aveam doi-trei ani când puteam să ne gândim mult mai profund asupra acestei legi care are o importantă şi un impact social deosebit”, a subliniat Laszlo, în şedinţa de plen.

Liberalul Stelian Dolha s-a plâns şi el de indolenţa Parlamentului, dar a dat de înţeles că, în ciuda hibelor prezente în lege, actul normativ este necesar. “Suntem chemaţi astăzi să ne pronunţăm în privinţa unui proiect de lege al celui de-al doisprezecelea ceas. Practic, ne mai separă 14 zile până când România este obligată să-şi liberailzeze piaţa funciară, pentru cetăţenii europeni “, a remarcat Dolha. “Din păcate, acesta este momentul zero, aceasta este situaţia în care ne aflăm în acest moment. Dincolo de minusurile sale, proiectul pe care-l dezbatem acum încearcă să salveze ce a mai rămas de salvat, ce se mai poate salva”, a explicat deputatul PNL, resemnat.

Citeşte şi:

Traian Băsescu a retrimis în Parlament spre reexaminare legea privind cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europen

Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. 

Străinii vor putea cumpăra mai uşor terenuri agricole din România. Ce restricţii au fost eliminate 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite