Harta taberelor din PNL. Criza guvernamentală, o prelungire a scindării liberalilor

FOTO Inquam Photos / George Calin

Stabilitatea guvernării este un obiectiv aproape imposibil în condiţiile în care PNL, principala forţă a dreptei, are mari probleme interne, în partid conturându-se patru grupări care colaborează cu dificultate.

Strategia liberalilor în gestionarea crizei politice din ultimele două luni este una haotică, în condiţiile în care, în loc să aducă lângă partid o altă forţă politică din Parlament, fie USR, fie PSD, aceştia par că mai degrabă le ostilizează. Iar ruperea acestor punţi are loc în urma unor decizii luate de o grup restrâns din noua conducere a partidului, dat fiind faptul că după Congres nu doar că nu s-a încheiat disputa tabăra Cîţu - tabăra Orban, ci acestea s-au accentuat şi au apărut şi alte grupuri,

În primul rând, deciziile PNL sunt dictate de echipa restrânsă a lui Cîţu, acolo unde îşi fac loc Dan Vîlceanu, Alina Gorghiu) şi Iulian Dumitrescu. În noua structură a Guvernului Ciucă, Vîlceanu şi Gorghiu sunt puşi la ministere-cheie, Finanţe şi Justiţie.

O a doua grupare, desprinsă din „echipa câştigătoare” de la Congresul din 25 septembrie, este  grupul din Ardeal. Din acesta fac parte liberali ca Emil Boc, Lucian Bode (prim-vicepreşedinte), Rareş Bogdan (prim-vicepreşedinte), Gheorghe Flutur (prim-vicepreşedinte) sau Robert Sighiartău. Deşi l-au susţinut pe Cîţu la Congres, în ultimele săptămâni aceştia au început să ia distanţă de premier, nu neapărat prin critici făcut în mediul public, ci prin evitarea ieşirilor mediatice pentru a explica poziţionările şefului de partid. De altfel, înainte de desemnarea lui Ciucă pentru funcţia de premier, tot această grupare a susţinut că este nevoie ca Florin Cîţu să facă un pas în spate şi să fie lăsat altcineva să fie propunerea PNL.  

De altfel, din rândul acestora este văzută şi altă variantă de premier, după Guvernul Ciucă ar eşua în Parlament, în condiţiile în care în acest moment generalul în rezervă se bazează doar pe circa 170 de voturi, aici fiind incluse şi voturile deputaţilor din Grupul minorităţilor, nu doar ale PNL şi USR. Lucian Bode este considerat drept o alternativă de politician care ar putea negocia cu celelalte partide o majoritate pentru trecerea unui Guvern şi terminarea crizei politice.

„Elveţienii” cu greutate

Tabăra liberalilor neutri, cunoscuţi şi ca „elveţienii” în partid, are câteva nume mari din formaţiune, de multe ori acestea fiind văzute şi ca variante pentru o altfel de guvernare. În tabăra elveţienilor, foarte critică la adresa lui Florin Cîţu şi a guvernării acestuia, sunt lideri ca Ilie Bolojan (preşedinte CJ Bihor şi PNL Bihor), Dan Motreanu (preşedinte PNL Giurgiu), Nelu Popa (primar Reşiţa) sau Romeo Dunca (preşedinte CJ Caraş). De exemplu, filiala lui Bolojan a avut cel mai mare număr de delegaţi la Congres, datorită performanţelor de la ultimele rânduri de alegeri, iar organizaţia lui Motreanu a fost pe primul loc la parlamentare.

Parlamentarii lui Orban

Echipa Orban de la Congres a început serios disidenţa internă, primul mare gest fiind şirul de demisii din grupurile parlamentare ale partidului. După ce a avertizat că este posibil să rupă partidul, primul semnal al lui Orban a fost demisia sa din grupul parlamentar de la Cameră. Ulterior, gestul lui Orban a fost repetat de încă opt deputaţi şi de doi senatori. Iar în zilele următoare mai sunt aleşi care sunt aşteptaţi sa facă un pas în spate şi să devină parlamentari neafiliaţi, printre aceştia fiind senatorul Ion Iordache şi deputaţi ca Violeta Alexandru, Costel Barbu sau Sabin Sărmaş. Prin aceste demisii, grupurile parlamentare ale PNL sunt slăbite inclusiv în negocierile din legislativ pentru funcţii, în condiţiile în care multe şefii de comisii sunt date în urma unui algoritm parlamentar bazat pe forţa fiecărui grup politic.

Ciucă, fără armată politică

Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, nu se bazează pe o grupare solidă, ci pe sprijin venit mai ales din partea grupării din Ardeal sau a celor care sunt în expectativă. Problema lipsei de vechime în partid s-a văzut la Ciucă, un premier care nu cunoaşte filialele şi liderii la care să apeleze pentru a putea negocia cu folos viitoarea majoritate parlamentară. De exemplu, din echipa guvernamentală cu care merge în Parlament, omul pe care se bazează cel mai mult este Virgil Popescu, ministru al Energiei şi coleg cu Ciucă în cabinetele din ultimii trei ani. În rest, generalul în rezervă arată în acest moment că îi lipseşte o armată politică.