Harta penală a României. Toate dosarele baronilor care ne-au confiscat ţara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentari, miniştri, primari sau şefi de consilii judeţene - indiferent de culoare politică, mulţi dintre cei care ne conduc au mânjit numele României cu sute de dosare penale. Şpăgile, minciuna sau afacerile pe banii statului sunt doar câteva dintre problemele „numelor grele“ din politica românească. „Adevărul“ a făcut bilanţul, judeţ cu judeţ, al dosarelor penale deschise pe numele politicienilor certaţi cu legea.

BUCUREŞTI. Dan Şova, urmărit penal pentru trafic de influenţă

Dan Şova, senator PSD, este un alt nume celebru de pe scena politică românească care de-a lungul timpului a fost implicat în scandaluri care s-au lăsat cu acuzaţii grave. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat luni, 20 octombrie 2014, că Dan Şova (PSD) este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru ca deputatul ”Haşul”, coleg cu el de partid, să nu execute o eventuală condamnare.

image

Potrivit procurorilor, în data de 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi-ar fi folosit influenţa faţă de Dan Şova, membru al aceluiaşi partid politic, în scopul de a-l determina să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

IAŞI. Lista penalilor trimişi de Iaşi în Parlament: şase din deputaţi şi senatori, dar şi un prefect

Dintre aleşii cu prbleme legale, cel mai cunoscut este fostul ministrul al transporturilor, Relu Fenechiu, unul dintre oamenii de bază ai PNL. 

Fenechiu este, de altfel, şi singurul parlamentar din Iaşi care, în prezent, se află în spatele gratiilor. Acesta a fost condamnat la începutul acestui an la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”, alături de fratele său, un om de afaceri apropiat şi trei foşti directori de la SISEE Moldova. 

Relu Fenechiu

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca "Transformatorul", fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

BOTOŞANI. Aleşii poporului certaţi cu legea de pe meleagurile lui Eminescu 

constantin contac

Prima condamnare cu răsunat din peisajul politic recent al Botoşaniului, a fost cea a unui lider cu state vechi în PSD. Este vorba de Constantin Conţac fostul preşedinte al Consiliului Judeţean. Acesta a fost condamnat definitiv în luna octombrie 2012 la trei ani de închisoare cu executare. Soarta i-a fost împărtăşită şi de fiul său Liviu Conţac pe atunci director la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Botoşani, care a primit tot trei ani de închisoare cu executare. 

Tradiţia continuă la Consiliul Judeţean

Scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean se dovedeşte a fi problematic pentru mulţi oameni politici. Imediat ce a urcat pe acesta, şeful liberalilor din Botoşani, Florin Ţurcanu s-a şi ales cu o condamnare. Pentru fapte dintr-un trecut mai zbuciumat însă, când era doar parlamentar. După doi ani de mandat, Florin Ţurcanu a fost condamnat de magistraţii Judecătoriei Botoşani la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual. Mai precis procurorii botoşăneni l-au acuzat pentru o serie de fapte comise în anul 2009. 

BUZĂU. Cinci politicieni buzoieni, anchetaţi în ultimii ani de procurorii DNA

Senatorul Victor Mocanu, deputatul Marian Ghiveciu şi primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, toţi de la PSD, precum şi deputatul Titi Holban, de la UNPR, sunt politicienii buzoieni, în activitate, care au intrat în atenţia DNA.

image

Un alt politician buzoian, Gheorghe Coman, a fost cercetat de procurorii anticorupţie anul trecut. El a fost condamnat la închisoare, pedeapsă pe care a şi ispăşit-o şi a părăsit Camera Deputaţilor, în aprilie 2014. Cea mai mediatizată dintre anchetele DNA care vizează politicieni buzoieni este cea asupra fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, în prezent senator al României. 

Mocanu a fost trimis în judecată în decembrie 2013 de procurorii DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru o serie de contracte ilegale de furnizare echipamente medicale la Maternitatea Buzău, care, la peste doi ani de la inaugurare este tot nefuncţională.

SIBIU. Cine sunt politicienii locali care au ajuns în instanţă

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, sunt doar doi dintre politicienii locali cu dosare pe rolul instanţelor. Mai mulţi primari sunt de asemenea acuzaţi de conflict de interese iar la Mediaş primarul şi mai mulţi consilieri locali sunt trimişi în judecată pentru abuz în serviciu.

Klaus Iohannis la Adevarul Live FOTO Marian Iliescu

Klaus Iohannis se judecă în prezent cu Agenţia Naţională de Integritate după ce, în aprilie 2013, edilul a fost acuzat de ANI că ar fi deţinut ilegal, în mod simultan, atât funcţia de primar al Sibiului, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor din firmele Apă Canal SA Sibiu şi Pieţe SA. Edilul a făcut contestaţie în instanţă şi a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia, însă ANI a contestat iar dosarul este acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Edilul are la activ un proces câştigat cu ANI, care în anul 2009 ANI l-a acuzat de încălcarea Legii incompatibilităţii, pentru că ar fi ocupat, în 2003, funcţia de administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu-Şura Mică în paralel cu cea de primar. Edilul a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat. 

CLUJ-NAPOCA. De la „Apostu fifty-fifty“ la Uioreanu „15 la sută“

DNA Cluj a început din 2012 să „facă curăţenie” printre politicienii din oraş. Dosarele s-au adunat şi de la primarul PDL, Sorin Apostu, s-a ajuns la preşedintele de Consiliul Judeţean (PNL), Horea Uioreanu. În „galeria” de politicieni corupţi au mai intrat un subprefect, un deputat, un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean şi un vicepreşedinte de partid.

Horea Uioreanu la Curtea de Apel FOTO Mediafax

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv pe 29 mai sub acuzaţiile de luare de mită, fals în înscrisuri şi spălare de bani. Dosarul „Uioreanu” nu a ajuns încă în dezbatere de fond la instanţele de judecată, întrucât se fac ultimele verificări în camera preliminară. 

Potrivit de DNA, preşedintele suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a comis trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani. Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene, Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran pentru dare de mită.  Potrivit comunicatului DNA, a mai fost trimis în judecată în stare de libertate omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

PIATRA NEAMŢ. Gheorghe Ştefan ţinut din scurt de DNA, Udrea martor în dosar, deputatul Ursărescu, belele penale de la afaceri cu motorină

Primarul de Piatra Neamţ este sub controlul judiciar dispus de DNA de aproape cinci luni pentru fapte de corupţie, în timp ce Elena Udrea, deputat de Neamţ a fost chemată să dea declaraţii în dosarul în care este implicat Pinalti.

image

Problemele cu justiţia ale lui Gheorghe Ştefan Pinalti, primarul de Piatra Neamţ, au apărut în primăvara acestui an, după ce, pe 11 februarie a.c., la sediul FC Ceahlăul şi la primăria municipiului au avut loc mai multe percheziţii.

Pe 29 mai a.c., Gheorghe Ştefan, urmărit penal pentru fapte de corupţie, a fost pus sub control judiciar de către procurorii DNA. În toatâ această perioadă, Pinalti a trebuit să se prezinte la organul de urmărire penală sau la Poliţie ori de câte ori a fost chemat, să nu iasă din ţară decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent. Edilul a fost nevoit să-şi predea arma pe care o deţinea, şi a fost obligat să nu ia legătura cu persoanele menţionate în ordonanţa de luare a măsurii controlului judiciar.

TÂRGOVIŞTE. Lista aleşilor locali certaţi cu legea

Cel mai recent caz penal al unui ales local este cel al senatorului PNL de Dâmboviţa, Sorin Roşca Stănscu. Liberalul a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la doi ani şi patru luni închisoare în dosarul Rompetrol. SRS  a fost condamnat pentru constituirea unui grup infracţional organizat. "Mi-am făcut bagajele. Mă pregătesc de drum", a declarat Roşca Stănescu, imediat după ce a aflat vestea că a fost condamnat.

Sorin Rosca Stanescu FOTO Mediafax

Sorin Roşca Stănescu s-a predat singur la IPJ Ilfov, apoi a fost dus la Penitenciarul Rahova. Sorin Roşca Stănescu a primit un an de închisoare pentru utilizarea de informaţii privilegiate şi doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. La pedeapsa rezultată s-a adăugat un spor de 4 luni, astfel încât el va executa doi ani şi patru luni închisoare.

Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005, când DIICOT  a declanşat cercetarea penală a lui Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol.

Râmnicu Vâlcea. Oraşul cu doi primari condamnaţi pentru luare de mită

Cazul primarului Mircia Gutău a fost considerat primul caz important de corupţie instrumentat de procurorii DNA. În 2006, Mircia Gutău a fost şi primul primar PDL care a fost arestat pentru luare de mită. Fostul primar al Râmnicului a ajuns după gratii împreună cu ex-viceprimarul Nicolae Dicu, după ce un om de afaceri a reclamat la DNA că cei doi i-au solicitat 50 000 de euro pentru eliberarea unei autorizaţii. Procurorii le-au organizat celor doi edili un flagrant, în toaleta unui restaurant din Râmnicu Vâlcea, dar numai fostul viceprimar a fost prins în timp ce primea o parte din bani.   

image

După ce a stat în arest mai multe luni, Mircia Gutău a revenit în fruntea Primăriei Râmnicu Vâlcea, iar în 2008 a câştigat al doilea mandat de primar, obţinând 72 % din sufragii. Abia în 2010, fostul edilul a fost nevoit să părăsească primăria,acesta fiind condamnat definitiv şi irevocabil la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare în acest dosar.

Gutău a revenit în oraş în vara anului 2011, după ce a fost eliberat condiţionat. Fostul edil se consideră nevinovat,  iar, anul trecut, a anunţat că se pregăteşte să candideze pentru un nou mandat de primar.  

BAIA MARE. Maramureşul, judeţul unde primarii celor două municipii au probleme grave cu DNA

Condamnări, urmăriri penale, scandaluri cu iz penal. Maramureşul nu duce lipsă de astfel de probleme de natură penală care se pot lăsa cu condamnări la închisoare, cu executare sau cu suspendare atunci când vine vorba despre aleşii locali. Fie că vorbim de deputaţi sau senatori, fie de primari, problemele există, dosarele sunt sau nu finalizate.

Primarii celor două municipii, Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, Cătălin Cherecheş şi Ovidiu Nemeş au probleme cu legea. Dacă în cazul primarului Cătălin Cherecheş dosarul este ceva mai vechi, de peste un an de zile, în cazul primarului din Sighet, Ovidiu Nemeş, dosarul este mai actual, având o vechime de câteva luni. Nici în cazul primarului de Baia Mare şi nici în cazul celui din Sighet instanţa de judecată nu s-a pronunţat încă.

Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, este urmărit penal pentru luare de mită, trafic de influenţă şi operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia pe care o deţine.

DNA a început urmărirea penală faţă de primarul municipiului de pe râul Săsar pe data de 18 iunie 2013. S-au făcut percheziţii la locuinţa primarului, la primărie, la sedii de firme, dar şi la un trust de presă local.

CONSTANŢA. Demnitarii locali merg la urnă cu spaima dosarelor pentru care sunt cercetaţi

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 găsesc primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni într-o stare de incertitudine privind viitorul lor pe funcţie şi chiar în libertate. Mare parte din aleşii locali din judeţul Constanţa au probleme cu legea, iar momentul electoral le poate decide soarta, atât lor, cât şi proiectelor lor.

Aceasta este opinia exprimată chiar de Radu Mazăre, primarul Constanţei, care mizează că situaţia se va reglementa dacă ţara va fi condusă la cel mai înalt nivel de PSD.

image

„Dacă nu va câştiga Ponta, nu mai vedem înapoi acţiunile de la Portul Constanţa, nici vorbă de cele 13% în plus la care speram. Să vedem cine câştigă alegerile, dacă mai există voinţă politică, dacă mai recuperăm cele 20%“, a declarat Radu Mazăre, primarul aflat sub control judiciar.

Lupta dintre primarul Constanţei şi organele de anchetă s-a înteţit din acest an, când Mazăre a fost ridicat de procurorii DNA şi a petrecut o noapte în arest. El este cercetat pentru retrocedările făcute în Constanţa, oraş în care foştii proprietari de drept nu-şi primesc drepturile, dar în care apar peste noapte moştenitori, cumpărători de drepturi litigioase, terenuri retrocedate în locuri de pe domeniul public şi privat care au altă destinaţie decât cea imobiliară, imobile fără autorizaţie etc.

HUNEDOARA. Mircia Muntean, Monica Ridzi şi Ovidiu Hada sunt condamnaţi în dosare ale DNA

Trei politicieni reprezentativi pentru judeţul Hunedoara au primit sentinţe în dosare de corupţie. Ovidiu Hada, fostul primar al Hunedoarei, va executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare, Mircia Muntean, fostul primar al Devei, a primit o sentinţă definitivă de patru ani, cu suspendare, iar deputata MonicaIacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare, sentinţa în cazul ei nefiind definitivă.

image

Monica Iacob Ridzi, deputat UNPR în Valea Jiului şi fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată la începutul acestui an la cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Ea a fost trimisă în judecată în 2011 alături de alte 11 persoane, într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României nu a rămas definitive, fiind contestată de inculpaţi.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, în vremea în care era ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului, să atribuie ilegal unor firme private mai multe contracte de prestări servicii având acest obiect.

TÂRGU-JIU. Aleşii gorjenilor care au fost prinşi în năvodul justiţiei

Mai mulţi primari şi foşti edili şefi din judeţul Gorj sunt judecaţi sau condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie. Şi un senator liberal îşi aşteaptă sentinţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cel mai răsunător dosar este cel denumit de presă „Lotul Peştişani“. În acest proces sunt judecaţi pentru fapte de corupţie,  printre alţii, primarul comunei Peştişani, Florin Pavel, şi senatorul liberal Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj.

image

Verdictul instanţei supreme a fost amânat până pe data de 27 octombrie. Este a doua oară în care instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat pronunţarea în acest dosar.

Preşedintele PNL Gorj, senatorul Dian Popescu, primarul comunei Pestisani, Florin Pavel, Dumitru Parvulescu, director in cadrul Ministerului Finanţelor, un diriginte de santier si alţi doi oameni de afaceri sunt judecaţi pentru mai multe lucrări realizate din bani publici pe raza localităţii Peştişani, dar şi pentru încheierea unui constract de cesiune de creanţe considerat ilegal. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, luare de mită, neglijenţă în serviciu, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, uz de fals şi dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

BISTRIŢA. Cum a „lovit” justiţia în rândul aleşilor 

În această toamnă, jumătate din Consiliul Local al comunei Livezile a fost trimis în judecată pentru şantaj, instigare la delapidare şi fals în înscrisuri. Aceştia nu sunt singurii care au avut probleme cu legea în ultimii ani. Printre aleşii sau foştii aleşi trimişi în judecată sau cercetaţi se numără şi fostul preşedinte de Consiliu Judeţean Liviu Rusu, fostul secretar de stat Ioan Andreica sau chiar liderul PDL şi deputatul Ioan Oltean.

Anul 2014 nu a fost unul fără cercetări penale şi trimiteri în judecată pentru aleşii şi politicienii din Bistriţa-Năsăud. În toamna acestui an au fost trimişi în judecată 6 consilieri locali ai comunei Livezile. Aceştia sunt acuzaţi de şantaj, instigare la delapidare şi fals în înscrisuri. Printre cei şase se numără inclusiv fratele primarului Traian Simionca, cel care a şi realizat flagrantul anul trecut.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud spune că Simionca Ioan, Oltean Alexandru Nicolae, Dobra Nicolae Adrian, Moldovan Mihai Ioan, Zăgrean Florin şi Burcutean Darius, în calitate de consilieri locali şi respectiv consilier al primarului comunei Livezile, prin ameninţare cu excluderea din Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Raiul Livezenilor”, condusă de Ioan Simionca, fratele primarului comunei, şi cu interdicţia de a mai efectua lucrări de întreţinere a păşunilor şi respectiv cu rezilierea contractului de concesiune a unei suprafeţe de păşune ce fusese încheiat, au pretins şi primit, în trei rânduri, în cursul anului 2013, suma totală de 6000 de lei de la Ioan Simionca.

BRĂILA. Baronul Stancu şi vicele Mija, singurii aleşi brăileni intraţi în vizorul DNA

La Brăila, singurii aleşi care au intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, şi vicepreşedintele aceleiaşi instituţii, Florin Mija. Deocamdată, niciun parlamentar brăilean nu este suspect în vreun caz de corupţie.

image

Gheorghe Bunea Stancu, perceput la Brăila ca fiind „baronul local” se află de zece ani în fruntea Consiliului Judeţean. Era deja un om de afaceri prosper când a intrat în politică, însă în ultimii ani prosperitatea i-a crescut exponenţial, iar faptul că firmele la care era acţionar indirect câştigă contract după contract cu instituţia Consiliului Judeţean devenise de notorietate pe plan local.

Stancu a negat permanent că ar fi implicat în vreo afacere ilegală, însă în luna august a acestui an a avut surpriza să-i bată la uşă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie însoţiţi de luptătorii mascaţi care aveau să-l ia pe sus şi să îl ducă cu duba la audieri, la Tribunalul Galaţi. Odată cu el a fost luat şi vicepreşedintele CJ, Florin Mija, plus încă un director din cadrul instituţiei, Nicolae Moisiu.

PLOIEŞTI. Mircea Cosma, şeful CJ, şi fiul acestuia, deputatul Vlad Cosma, judecaţi pentru mită şi trafic de influenţă

Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma (PSD), şi fiul acestuia, Vlad Cosma (PSD), sunt cercetaţi sub control judiciar de magistraţii Curţii Supreme pentru luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă, în cel mai greu dosar de corupţie din Prahova. Judecata a început în aprilie, însă inculpaţii au obţinut până acum termene de amânare

image

La începutul anului 2014, în Prahova, s-a declanşat cel mai răsunător scandal de corupţie post-decembrist din judeţ, avându-l ca protagonist pe nimeni altul decât Mircea Cosma, cel mai influent baron local şi, până atunci, un personaj ce părea intangibil în ciuda suspiciunilor şi a scandalurilor apărute în cele trei mandate în fruntea Consiliului Judeţean Prahova.

Dosarul în care este judecat în prezent Mircea Cosma, dar şi fiul acestuia, tânărul deputat Vlad Cosma, s-a prefigurat la sfârşitul anului 2013, cu dezvăluirea unui caz de evaziune fiscală de 35 de milioane de euro în care apărea numele lui Marcel Păvăleanu, fost angajat al Guvernului şi un cunoscut apropiat al conducerii PSD Prahova.

SLATINA. Aleşii neamului de la Olt, probleme cu legea pe bandă rulantă

Ca în fiecare judeţ, şi la Olt sunt numeroase cazuri de „aleşi ai neamului” ce au ajuns să aibă probleme cu legea. Cazurile de corupţie sunt cele mai frecvente, dar nu sunt singulare. Dacă, în cazul unora dintre aleşi, legea şi-a spus deja cuvântul, alţii încă aşteaptă cu teamă verdictul instanţelor de judecată sau modul cum situaţia lor va fi rezolvată de alte instituţii ce pot aduce nori de furtună deasupra vieţii lor.

image

Un astfel de exemplu elocvent este reprezentat de Cătălin Davidescu (31 ani), primarul oraşului Scorniceşti, care urmează să rămână fără scaunul de primar după ce a pierdut, luna trecută, un proces cu Agenţia Naţională de Integritate. Mai exact, pe data de 29 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul lui Davidescu împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care îl declarase incompatibil în urmă cu trei ani. Decizia Curţii Supreme este definitivă.

Actualul primar al oraşului Scorniceşti, ales din partea PNL, a fost declarat incompatibil în anul 2011 de Agenţia Naţională de Integritate pentru că a ocupat simultan, în cursul anului 2009, mai multe funcţii publice: consilier local la Scorniceşti, administrator la firma de transport în comun din Slatina – Loctrans SA, dar şi director al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Olt. Trei funcţii, toate remunerate din bani publici.

SATU MARE. Cine sunt politicienii sătmăreni care au dosare

Ovidiu Silaghi, Adrian Ştef şi alţi 22 de primari din Satu Mare aşteaptă decizia instanţelor în dosarele în care sunt cercetaţi. Cel mai "greu" dosar care aşteaptă o soluţionare este cel al deputatului Ovidiu Silaghi, cercetat pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

satu mare silaghi

Cel mai greu dosar care aşteaptă o soluţionare este cel al deputatului Ovidiu Silaghi. Politicianul nu este la prima abatere şi dacă colegii de partid din Satu Mare precum Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare aşteaptă o hotărâre definitivă într-un dosar ANI, Silaghi este cercetat pentur trafic de influenţă.

Primul dosar în care deputatul Ovidiu Silaghi, vicepreşedintele PLR, s-a judecat este cel în care este cercetat de ANI privind nejustificarea sumei de 55.000 de euro în declaraţiile sale de avere. Legat de perioada cât a fost consilier judeţean (2000-2004), Ovidiu Silaghi a fost acuzat că a adus firma GazVest Arad la Satu Mare în scopul introducerii gazului metan în 28 de localităţi din judeţ şi că, pentru încheierea contractului de execuţie, ar fi solicitat pentru el şi pentru preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean, Stefan Szabo, “un comision” de 300.000 de dolari. 

ORADEA. Alexandu Kiss, în atenţia pocurorilor DNA. A adunat o avere impresionantă din postura de şef al CJ Bihor

Alexandru Kiss, vicepreŞedintele Consiliului Judeţean Bihor este considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din judeţ. Din ograda lui nu puteau lipsi afacerile cu statul, astfel că procurorii DNA au în atenţie un dosar de pe vremea când Kiss era preşedintele CJ Bihor.

image

Chiar dacă Bihorul nu se regăseşte pe harta judeţelor cu baroni locali, nu duce lipsă de oameni influenţi. Alexandru Kiss, actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, lider al partidului UDMR Bihor se află în fruntea listei aleşilor care au făcut afaceri cu statul, sau “ţepe” trase statului, campion al Bihorului poate fi declarat fără niciun dubiu.

Un dosar de pe vremea când Kiss era preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor şi a adus un prejudiciu de peste 10 milioane de euro statului, se află în atenţia procurorilor DNA.  Kiss a lansat ideea construirii a câtorva mii de apartamente sociale în Oradea care să rezolve problema locativă din oraş. Mii de persoane din oraş s-au înscris pe liste în speranţa că-şi vor putea cumpăra un apartament cu 3 camere la cel mult 18.000 de euro, aşa cum prevedea proiectul social expus de Kiss.

CĂLĂRAŞI. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Cum au ajuns cei mai influenţi politicieni din Bărăgan la mâna Justiţiei

Unul dintre cei mai influenţi politicieni din Bărăgan, Răducu George Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi a fost în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), la sfârşitul anului 2011. Nu a scăpat de braţul lung al DNA nici fostul ministru al Agriculturii, călărăşeanul Stelian Fuia, care a ocupat şi un fotoliu de deputat în perioada 2008-20012.

calarasi filipescu

Unul dintre cei mai influenţi politicieni din Bărăgan, Răducu George Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi a fost în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), la sfârşitul anului 2011. Nu a scăpat de braţul lung al DNA nici fostul ministru al Agriculturii, călărăşeanul Stelian Fuia, care a ocupat şi un fotoliu de deputat în perioada 2008-20012Filipescu, liderul PNL din Călăraşi, a fost acuzat de ANI că a alocat peste un milion de lei din bani publici pentru mai multe asociaţii conduse chiar de el sau în care era membru. ANI a sesizat parchetul în anul 2011.

La sfârşitul anului 2011, Agentia Naţională de Integritate (ANI) a înaintat către procurori un dosar ce-l privea pe şeful CJ Călăraşi. Răducu Filipescu era suspectat de abuz în serviciu şi s-ar fi aflat în incompatibilitate, după ce acesta, în exercitarea celui de-al doilea mandat, şi-ar fi dat bani singur. Din poziţia de preşedinte al CJ Călăraşi, Răducu Filipescu ar fi semnat alocarea a peste un milion de lei, în 2009 şi 2010, către două firme, pe care tot el le conducea.

BRAŞOV. Deputaţii PSD Ioan Diniţă şi Ioan Adam, cercetaţi pentru fapte de corupţie

Ioan Diniţă este ceretat după ce firma sa a obţinut preferenţial contracte de la Consiliul Judeţean Braşov. Ioan Adam este cercetat în dosarul retrocedărilor ilegale, dosar cu un prejudiciu de 305 milioane de euro.

Ion Diniţă

Deputatul Ioan Diniţă este cercetat în dosarul contractelor acordate ilegal de Consiliul Judeţean Braşov, dosar în care este urmărit penal şi Aristotel Căncescu, preşedintele instituţiei şi al cinci funcţionari publici. Procurorii au cerut arestarea lui Diniţă, dar Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a refuzat. Ieri nu s-a întrunit cvorumul la Camera Deputaţilor, astfel că Diniţă este liber cel puţin până în 27 octombrie când plenul Camerei Deputaţilor se va reuni din nou.

În documente din dosar, anchetatorii subliniază că SC Gotic SA, a deputatului Diniţă, era una dintre firmele "de casă" ale Consiliului Judeţean (CJ) Braşov. Această "calitate" rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire - cu modificarea ulterioară a preţului -, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză. Gotic SRL a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007, în valoare de peste 112 milioane de lei.

VASLUI. Cum a fost furat cel mai sărac judeţ al ţării de propriii primari, fără ca vreunul să ajungă în închisoare

În ultimii doi ani, zece primari din judeţul Vaslui au fost trimişi în judecată şi mulţi dintre ei condamnaţi pentru infracţiuni ce au dus la prejudicierea bugetelor locale, iar banii in loc să ajungă în investitii pentru infrastructură au ajuns în buzunarele acestora sau a firmelor de casă

image

În ciuda prejudiciilor mari, toţi cei condamnaţi au scapat cu pedepsele suspendate, unii dintre ei, reuşind ”performanţa” de a fi condamnaţi chiar de doua ori cu suspendare . În topul infracţiunilor comise de edili se află fraudele cu fonduri europene. Sumele gestionate fraudulos nu au fost recuperate niciodata de la aleşii inculpaţi, tot primariile (părţi responsabile civilmente ), fiind cele care au acoperit găurile facute de primari

Pe primul loc în topul aleşilor infractori, confirmaţi de instanţele de judecată, se află fostul primar al oraşului Negreşti, Ioan Cozma.  Acesta şi-a început cariera în administraţie, având o condamnare la activ. În anul 1998, pe când era administrator la SC Şantierul de Construcţii şi Reparaţii SA Negreşti şi fusese  desemnat preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) şi director general al acestei societăţi. În anul 2002, Cozma a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, fiind acuzat că a sustras bani din conturile societăţii.

ALEXANDRIA. Liviu Dragnea şi Adrian Simionescu, cei doi parlamentari de Teleorman puşi sub urmărire penală

Liviu Dragnea, deputat de Teleorman, vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, este inculpatul principal în procesul ” Fraudă la referendum”. Dosarul împlineşte luna viitoare un an de când a ajuns la Curtea Supremă.

Liviu Dragnea

Deputatul Adrian Simionescu, administrator al Fan Speed Nikopole a fost pus sub urmărire penală, acuzat de efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.

Liviu Dragnea a intrat în vizorul DNA după referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. DNA l-a acuzat pe Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la vremea respectivă că, în calitatea sa de  secretar general al PSD şi şef de campanie, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 %  la vot, care să garanteze validarea referendumului. 

PITEŞTI. Scandalurile cu iz penal ale aleşilor locali din  Argeş

Fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, deputatul Cătălin Rădulescu şi primarul Ion Năftănăilă sunt doar trei dintre aleşii locali urmăriţi penal ai Argeşului. Lista edililor acuzaţi că au încălcat legea e însă mult mai mare, Argeşul aflându-se în topul judeţelor cu primari şi viceprimari declaraţi în incopatibilitate de către ANI.

image

Cel mai de notorietate caz  este cel al fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, printr-o decizie care însă nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sentinţa a fost pronunţată în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro.

În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la S.C. Zeus S.A. Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, iar Ecaterina Pletoiu, reprezentantă a S.C. Proiect Infra 2005 S.R.L. Piteşti, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar, Mihail-Gabriel Nicoară şi Codruţa-Lavinia Mercea, angajaţi ai CJ Argeş la data faptelor, au primit pedepse de cinci ani şi cinci luni de închisoare cu executare, respectiv patru ani şi cinci luni de detenţie. Instanţa a mai dispus pedepse de câte patru ani de închisoare pentru Olga Stancu, Cristina Dobre, Aurelia Mirela Florescu şi Sabina Elena Bocioacă, angajate la CJ Argeş la data faptelor, şi Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

FOCŞANI. Problemele cu justiţia ale aleşilor Vrancei. Corupţie, incompatibilităţi, colaborare cu securitatea comunistă

Flagelul corupţiei a atins serios şi judeţul condus de 14 ani de cel mai mare baron al României, Marian Oprişan, iar în ghearele justiţiei au ajuns şi mulţi dintre aleşii pe care acesta i-a avut în subordine.

Miron Mitrea FOTO Eduard Enea

Miron Mitrea este singurul ales al Vrancei din Parlamentul României care are la activ o condamnare penală cu executare, cei drept în primă instanţă. Săptămâna trecută, deputatul din Colegiul 4 a fost condamnat de Completul de trei judecători al Înaltei Curţi la doi ani de închisoare cu executare.

În acest dosar, Miron Mitrea a fost judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu lucrări de renovare făcute la casa mamei sale, alături de Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), şi Nicolae Popescu, care era arhitect-şef al Primăriei Voluntari la data faptelor.

ZALĂU. Aleşii din Sălaj care au ajuns după gratii ori care luptă în instanţă pentru a scăpa de închisoare

Conflict de interese, abuz în serviciu, fals intelectual. Sunt câteva dintre faptele de corupţie de care sunt acuzaţi mai mulţi primari şi foşti primari din Sălajul. Unul a ajuns deja în spatele gratiilor. Alţii - aşteaptă încă deciziile instanţelor de judecată.

Primul primar, în funcţie, care a ajuns în închisoare pentru fapte de corupţie este cel al comunei sălăjene Meseşenii de Jos, Sandu Bercean (PSD), condamnat în luna aprilie 2014 la şase luni de închisoare cu executare pentru conflict de interese în formă continuată şi fals intelectual.

Primarul, care era şi vicepreşedinte, la nivel naţional, al Asociaţiei Comunelor din România, fusese trimis în judecată pentru că a achiziţionat în perioada 2011 – 2012 pentru primăria Meseşenii de Jos mărfuri de la magazinele soţiei şi fiului şi pentru că a angajat-o pe fiica sa în funcţia de consilier personal al primarului. El a executat aproximativ trei dintre cele şase luni de detenţie, edilul, între timp suspendat din funcţie, fiind liber - inclusiv să candideze din nou pentru funcţia de primar al comunei, instanţa nedispunând o interdicţie în acest sens.

TÂRGU-MUREŞ. Un senator şi doi deputaţi din judeţul Mureş puşi la zid de ANI

Situaţia senatorului Akoş Mora creează discuţii între Agenţia Naţională de Integritate şi conducerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.

image

Declarat incompetent, senatorul PNL ar fi trebuit să îşi piardă calitatea, dar din cauza campaniei electorale, situaţia a rămas sub semnul întrebării. Deşi decizia a fost dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până acum nu a fost aplicată. ANI ameninţă cu plângeri penale, dacă nu se va întâmpla nimic până în 16 noiembrie. ANI subliniază că au trecut mai bine de 8 luni de când ÎCCJ a dat verdictul final, iar Senatul nu a luat nici o decizie.

Senatorul PNL Daniel Akos Mora, fost consilier judeţean de Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate, pe motiv că SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţine funcţia de director şi calitatea de asociat a încheiat contracte de execuţie lucrări în valoare de peste  15.000.000 de lei cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Mureş.

SUCEAVA. Primarii Olărean şi Gherman şi şeful CJ, Cătălin Nechifor, sunt cap de afiş

Numeroşi aleşi locali din judeţul Suceava au probleme cu legea. Cel mai răsunător caz este al primarului oraşului Rădăuţi, Aurel Olărean, aflat în arest preventiv pentru şantaj şi abuz în serviciu. Pe listă se mai regăsesc şeful CJ Cătălin Nechifor şi primarii Ion Lungu şi Ilie Gherman.

image

Primarul municipiului Rădăuţi, Aurel Olărean, este cap de listă printre aleşii suceveni cu probleme penale. Olărean a fost arestat preventiv, la 12 septembrie, după ce procurorii DNA l-au acuzat că l-a şantajat pe consilierul local UNPR Traian Andronachi să treacă la PDL şi să voteze un proiect de hotărâre. Olărean l-a ameninţat pe Andronachi că îi va înlocui soţia din funcţia de conducere pe care o deţine la Biblioteca municipală Rădăuţi.

Olărean a fost trimis în judecată pentru acuzaţiile de şantaj, dar şi pentru abuz în serviciu în cazul unui contract încheiat cu un avocat rădăuţean. Potrivit procurorilor DNA, în luna august 2010, primarul Aurel Olărean, în mod nelegal, a dat dispoziţie secretarului Primăriei să semneze un contract de asistenţă juridică, în baza căruia un avocat trebuia să primească de la Primăria Rădăuţi suma de 65.000 de euro, din care 15.000 de euro onorariu de succes şi 50.000 de euro onorariu fix, fără ca pentru atribuirea contractului să se fi organizat procedura de licitaţie.

ARAD. Ion Florin Moţ, primarul şpăgar de la Zărand, repus în funcţie de judecători

Ion Florin Moţ, primarul şpăgar al comunei arădene Zărand a revenit în fruntea primăriei, după ce judecătorii au hotărât, în cursul lunii februarie, că Moţ poate fi în continuare primar, deşi fusese prins în flagrant luând mită.

image

Ion Florin Moţ a fost prins în flagrant de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în timp ce a primit mită de la un denunţător, în vara anului 2013.

Denunţătorul, un om de afaceri din judeţul Bihor, a cumpărat câteva sute de hectare de teren agricol pe raza comunei Zărand. Pentru a întabula pământul, cumpărătorul a avut nevoie de mai multe documente de la primărie, documente pe care administraţia locală era obligată să le elibereze la cerere. Primarul a cerut 50.000 de euro mită pentru a da drumul actelor.

TURNU-SEVERIN. Adrian Duicu a schimbat arestul cu o vilă în Orşova

După ce a stat o jumătate de an în arest preventiv, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, a simţit aerul libertăţii abia la sfârşitul acestei săptămâni, când a fost eliberat din Penitenciarul de la Rahova.

image

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins apelul procurorilor DNA formulat la hotărârea emisă de Curtea de Apel Bucureşti,  prin care i-a fost schimbat arestul preventiv cu arestul la domiciliu.

Astfel, sâmbătă seară, Adrian Duicu a ajuns la Orşova, acolo unde, potrivit deciziei magistraţilor, urmează să execute arestul la domiciliu. Mezina familiei a postat câteva ore mai târziu o primă fotografie cu tatăl său, vizibil emoţionată de reîntâlnirea cu acesta.

Cele şase luni petrecute în arest şi-au pus amprenta pe chipul lui Adrian Duicu, care a dat jos şi câteva kilograme bune. Rămâne de văzut însă în ce măsură baronul de Mehedinţi va respecta condiţiile impuse de lege în cazul arestului la domiciliu, cunoscut fiind faptul că acestuia îi place foarte mult să vorbească la telefon, dar mai ales să dea ordine.

TIMIŞOARA. Ilie Sârbu pune Timişul pe harta „greilor” cu dosare la DNA. Drumul l-au deschis deputaţii Popoviciu şi Sămărtinean

Urmărirea penală a lui Ilie Sîrbu de către DNA îngroaşă rândurile parlamentarilor de Timiş intraţi în vizorul procurorilor anticorupţie. Tonul l-au dat deputaţii Cornel Sămărtinean şi Alin Popoviciu, cercetaţi alături de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc într-un dosar care vizează închirierea unor spaţii din Aeroportul Timişoara.

SLOBOZIA. Aleşii ialomiţenilor, certaţi cu Codul Penal

Cele mai recente scandaluri cu iz penal în rândurile aleşilor ialomiţeni au în vizor fapte de corupţie, abuz în serviciu şi infracţiuni economice. În timp ce unii au ajuns deja în faţa magistraţilor, alţii aşteaptă cuminţi să vadă ce mişcare urmează să facă organele de urmărire penală.

calioanu

Printre cele mai recente scandaluri cu iz penal din  administraţia locală ialomiţeană este cel legat de faptele de corupţie ale primarului Vasile Liţă, conducătorul satului de ţigani Bărbuleşti, de la marginea Ialomiţei.

În cursul acestei veri, edilul de Bărbuleşti a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa un plic cu bani, în care se aflau peste 50.000 de euro, de la un afacerist din Urziceni, promiţându-i acestuia un contract baban pentru lucrări de dezinsecţie şi deratizare în comună.

Imediat a fost pusă în mişcare acţiunea penală, iar primarul Liţă şi afaceristul Răzvan Georgian Cocioran au fost reţinuţi pentru 24 de ore, apoi arestaţi preventiv pentru luare, respectiv dare de mită.

CRAIOVA. Aleşii corupţi care au încurcături cu legea

Fostul primar al Craiova şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj pe cât de celebri sunt în lumea politică, pe atât sunt de plimbaţi prin birourile procurorilor anticorupţie.

image

Antonie Solomon a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru fapte de corupţie, iar Ion Prioteasa este acuzat de DNA de aranjamente pe banii Uniunii Europene.

Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, a fost condamnat pe data de 20 septembrie 2013 la la trei ani de închisoare în dosarul ”Mită de la PIC”. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în perioada februarie-martie 2006, Solomon ar fi primit, în mai multe tranşe, suma de 40.000 de euro de la Cornel Penescu, pentru a emite o autorizaţie de construcţie ilegală. Anterior, cererea de autorizaţie de construcţie fusese respinsă de funcţionari din cadrul Primăriei Craiova, întrucât exista un litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti.

BACĂU. Sunt acuzaţi de corupţie primari, parlamentari, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean 

Capii politici ai judeţului Bacău sunt implicaţi în dosare penale, în care sunt formulate acuzaţii grave de  mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu dar şi alte fapte de corupţie instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

image

Viorel Hrebenciuc, Romeo Stavarache, Valerian Vreme, Dragoş Benea sunt lideri care au simţit deja braţul lung al oamenilor Legii. Aleşii băcăuani nu au fost ocoliţi de scandaluri de corupţie, care au răzbătut în ultimii ani în spaţiul public. Mai mult, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a transformat în inculpaţi pe o parte dintre cei mai importanţi lideri politici. 

Au dosare Viorel Hrebenciuc, (fost preşdinte PSD Bacău), Romeo Stavarache, fostul şef al Partidului Naţional Liberal din Bacău, deputatul Valerian Vreme, fost lider al Partidului Mişcarea Populară şi în trecut al Partidului Democrat Liberal, dar şi simpli primari de oraşe şi comune din judeţ. Asupra lui Dragoş Benea, preşedintele social democraţilor băcăuani, doar planează suspiciuni de corupţie, dosarul fiind încă la stadiul de „in rem“.

La acest material au contribuit: Cristina Răduţă, Ionuţ Benea, Florin Jbanca, Ionuţ Dima, Irina Rîpan, Rareş Moise, Sînziana Ionescu, Daniel Guţă, Alin Ion, Bianca Sara, Florentin Coman, Dana Mihai, Mugurel Manea, Cristina Cîcău, Claudia Bonchiş, Ionela Stănilă, Simona Suciu, Simona Voicu, Elisabeth Bouleanu, Cristina Stancu, Borcea Ştefan, Alina Pop, Ionel Albon, Dinu Zară, Bogdan Iancu, Corina Macavei, Mădălin Sofronie, Andreea Mitrache, Iulian Bunilă, Cosmin Zamfirache, Ramona Găină, Remus Florescu, Mircea Merticariu.

Vă mai recomandăm:

Cât costă şpaga la primăria Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa: 6.000 de euro pentru un contract de achiziţii

Primarul comunei Bărbuleşti a fost adus joi după orele prânzului sub escorta mascaţilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa. Edilul a fost prins în flagrant în timp ce primea şpagă suma de 6.000 de euro.


Deputatul ialomiţean Mario Ernest Caloianu, vizat de DIICOT într-o anchetă privind infracţiuni economice

Deputatul UNPR din colegul I Feteşti – Ţăndărei, din judeţul Ialomiţa, Mario Ernest Caloianu este urmărit penal într-o anchetă privind infracţiuni economice, demarată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. De asemenea, procurorii îl acuză pe parlamentar de faptul că şi-a completat ilegal declaraţia de avere.


Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite