Toată lumea se gândeşte la episodul Cioloş. Şi atunci, PSD a trecut în opoziţie cu un an înaintea alegerilor şi a profitat din plin. Va avea altă soartă cabinetul Orban?

Pentru Ludovic Orban este esenţial să nu se considere deja învingător în război, a câştigat o bătălie, importantă, într-adevăr. Dar urmează o serie de alegeri, prezidenţiale în această lună, locale şi parlamentare în lunile care vin. Situaţia economică e fragilă, deficitele mari, aşteptările uriaşe. Mai mult, premierul se află într-o poziţie minoritară. Majoritatea de la învestitură nu garantează nimic pe viitor şi fiecare proiect trebuie negociat om cu om, unele poate vor trece, altele nu.

Guvernul liberal poate supravieţui dacă se limitează la câteva prioritaţi şi judecă totul prin prisma faptului că are la dispoziţie, în cel mai fericit caz, un mandat de un an de zile.

Rectificarea bugetară este problema tehnică care are nevoie de rezolvare urgentă în câteva zile, altfel instituţiile publice intră în blocaj financiar.

Proiectul de buget pentru anul viitor ar fi trebuit să se afle pe masa Parlamentului în acest moment. Evident, nu din vina lui Ludovic Orban nu s-a întâmplat aşa ceva, dar întârzierile vor fi aruncate în seama noului cabinet, fără nicio îndoială.

Reparaţiile în domeniul Justiţiei şi revenirea la parcursul recomandat în Raportul MCV pentru redeschiderea discuţiei privind renunţarea la acest Mecanism reprezintă, deasemenea, o prioritate.

Nu în ultimul rând, pornirea unui proces de reprofesionalizare a statului, afectat grav de politica PSD prin care meritocraţia a fost anulată şi incompetenţa considerată criteriu suprem de promovare în funcţii.

Readucerea încrederii în mediul de afaceri românesc, anularea prevederilor nocive din Ordonanţa 114, redeschiderea discuţiilor privind investiţiile strategice în domeniul energetic, sunt urgenţe. Companiile nu mai pot aştepta şi România este pe cale să piardă investiţii de miliarde.

Pot părea doar câteva obiective modeste, faţă de ceea ce înseamnă un program de guvernare în care, de obicei, se vorbeşte despre tot şi nu se face nimic.

Politic vorbind, va fi extrem de dificil să ţii la un loc chiar şi o majoritate de lucru, formată din partidele care au votat moţiunea, plus parlamentari Pro România, PSD şi independenţi. Parlamentul va deveni o scenă în care toată lumea va încerca să tragă foloase, într-un haos total.

Pentru PSD, trecerea în opoziţie nu este, în sine, o catastrofă. Pe ultimii metri a pus în posturi cheie, fideli şi rude. Administraţia rămâne pe mâna acestor oameni, ceea ce va face din noua guvernare un coşmar.

În această realitate, şansele unei guvernări coerente sunt minimale.

Există şi câteva avantaje ce pot face diferenţa faţă de Cabinetul Cioloş.

În primul rând, PSD are de gestionat o criză internă de leadership. Viorica Dăncilă va încerca să păstreze puterea în partid, însă, în cazul unui eşec usturător la prezidenţiale, în partid se va deschide o luptă fără milă pentru succesiune. Taberele aşteaptă şi nervozitatea creşte. PSD nu s-a mai aflat într-o asemenea situaţie, să piardă peste noapte întreaga putere şi nici într-o atât de gravă criză de management politic nu s-a mai aflat.

Un alt mare perdant, tot peste noapte, este Victor Ponta. Părea că liderul Pro România este într-o zodie fastă şi îi ies toate combinaţiile. Iată că Ponta s-a încurcat în propriile maşinaţiuni şi a pierdut un partid pe care l-a construit, dar nu a ştiut ce să facă mai departe cu el. Acest grup disident, va furniza în continuare voturi utile pentru noua guvernare.

Nu în ultimul rând, USR. După ezitări costisitoare USR a dat votul pentru plecarea Guvernului Dăncilă şi instalarea Cabinetului Orban. Dar pentru Dan Barna nu guvernarea este o prioritate, ci să se relanseze, în următoarele zile până duminică, drept candidatul cu şanse să intre în finala prezidenţială.