Ce spune Florin Cîţu şi ce spune legislaţia

Florin Cîţu invocă art 35^1, introdus în Legea Finanţelor publice prin OUG 47/1 sept 2012:

Art. 35^1 În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul: a) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituţia României, republicată; b) după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data de 31 decembrie a anului în curs.

Anul acesta, alegerile vor avea loc pe 6 decembrie, mandatele actualilor parlamentari expiră pe 21 decembrie, investirea noului guvern se va face, probabil, pe 23 sau 24 decembrie. Aşa că noul buget ar putea fi dezbătut şi aprobat între Crăciun şi Revelion. N-ar fi prima dată când se întâmplă o astfel de procedură. Dacă dezbaterea parlamentară pe buget ar fi serioasă, în comisii şi în plen, nu ar avea cum să se desfăşoare în 5-6 zile.

Florin Cîţu confundă procedurile parlamentare cu dezbaterea publică. Proiectul bugetului de stat pentru următorul an trebuie pus în dezbatere publică cu cel puţin 30 de zile înaintea acestor proceduri, conform legii transparenţei decizionale. Pentru ca specialiştii să-şi spună opiniile asupra proiectului, iar guvernul, parlamentul, să ia act de aceste opinii, iar pe cele pertinente şi necesare să le introducă în proiectul legii bugetului. Această obligaţie nu este legată de faptul că se schimbă guvernul la sfârşitul anului. Guvernul viitor poate ţine cont, sau nu, de acest proiect. Premierul Dacian Cioloş a aplicat, în 2016, bugetul lăsat de premierul Victor Ponta.

Mai mult, avem şi Legea responsabilităţii fiscale, Legea 69/16 aprilie 2010.

Articolul 48. Cu cel puţin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situaţia economică şi bugetară.

Articolul 49. Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificaţie economică şi pe bugete componente ale bugetului general consolidat;

b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a);

c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restanţe ale companiilor cu capital majoritar de stat;

60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare ar fi însemnat 6 octombrie. A văzut cineva acest raport? Cine nu respectă legea, dle ministru Florin Cîţu?

În 2021 urmează austeritatea, care nu poate fi discutată înaintea alegerilor

Aceasta este logica pentru care proiectul de buget pentru 2021 nu poate fi supus dezbaterii publice, contrar legii transparenţei decizionale.

Anul 2021 va fi un an greu, din cauza pandemiei şi a situaţiei economice dificile, din România şi din alte ţări, inclusiv din UE. Toată lumea ştie acest lucru. Să ascunzi acest fapt evident, care nu prezintă un secret pentru nimeni, este o lipsă de sinceritate şi încredere în cetăţeni. Pe care Florin Cîţu îi consideră „proşti”. PNL vrea să păcălească cetăţenii, să prezinte austeritatea ce ne aşteaptă inevitabil doar după ce ar câştiga alegerile. Teamă îmi este că va obţine efectul contrar. Cetăţenii se vor simţi păcăliţi, consideraţi „proşti” incapabili să înţeleagă austeritatea ce ne aşteaptă. Şi vor privi, la rândul lor, cu suspiciune la un guvern care a încercat să-i păcălească.

Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului, a fost mai sincer la un moment dat.

Numărul celor angajaţi în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la acelaşi nivel”. „Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar şi al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut. Având în vedere necesarul de cheltuieli bugetare are a crescut enorm ca urmare a cheltuielilor făcute cu criza sanitară şi a cheltuielilor făcute pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, veniturile, toate măsurile de sprijin pe care le-am adoptat în această perioadă, vor reclama în perioada următoare, pentru anul următor, o ajustare a deficitului bugetar care trebuie făcută inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar”.

Sigur că acesta este obiectivul din planurile guvernului, numai că îl ţine ascuns, iar publicarea proiectului de buget l-ar face vizibil. Iar cetăţenii sunt consideraţi prea „proşti” ca să-l înţeleagă!

Ponderea datoriei în PIB a României a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019 la 42,8% din PIB în august 2020. Datoria guvernamentală a depăşit 450 de miliarde de lei. Plus 85 miliarde de lei adăgaţi în doar 11 luni la datorie.

Ridicarea restricţiei de limitare a deficitului la 3% nu înseamnă că sumele împrumutate nu trebuie restituite. Deficitul bugetar pe 2020 se va ridica, potrivit guvernului, la 8,6% din PIB, iar conform specialiştilor la 10-11% din PIB. Ce vor spune agenţiile de rating când vor vedea un astfel de deficit? Oricum au plasat România la „perspectiva negativă”. Plasarea României în categoria „junk” ar avea efecte dezastruoase asupra capacităţii României de a se împrumuta la costuri rezonabile. Repetăm scenariul din 2010, când guvernarea Băsescu-Boc a tăiat salariile bugetare cu 25%, pentru a primi un împrumut masiv de la FMI? 

Toate aceste probleme sunt importante pentru toţi cetăţenii, şi ascunderea lor, pentru a câştiga alegerile, nu serveşte cu nimic. Credinţa că alegătorii sunt „proşti”, şi nu trebuie să le spui ce se va întâmpla în 2021 este greşită.

Prezentarea în dezbatere publică a proiectului de buget pe 2021 este şi imperios cerută de lege, şi necesară pentru instaurarea încrederii dintre cetăţeni şi guvernanţi. Pentru evitarea concluziei că guvernanţii i-au păcălit, ca să câştige alegerile.