Guvernul tehnocrat a schimbat programul de gura partidelor

Liviu Dragnea (preşedinte PSD)  şi Dacian Cioloş. FOTO Andreea Alexandru / Mediafax

Premierul Dacian Cioloş a scos din programul de guvernare obiectivul de a organiza alegeri locale în două tururi de scrutin, la presiunea celor două mari partide – PSD şi PNL – care sunt net avantajate de sistemul cu un singut tur de scrutin.

Înainte de a primi votul de încredere al Parlamentului, premierul Dacian Cioloş a mai adăugat încă şapte pagini la programul de guvernare. Deşi mai stufos, noul document nu mai conţine exact reforma legislaţiei electorale, o solicitare strigată în stradă, dar care contravine intereselor de partid. Luni, înainte de audierea miniştrilor în comisiile de specialitate, în programul de guvernare era stipulat, ca obiectiv imediat, modificarea legislaţiei electorale, astfel încât alegerile locale să fie organizate în două tururi de scrutin, nu într-unul singur, cum prevede acum legea. A doua zi însă, acest punct a dispărut din document. Potrivit unor surse politice, decizia a fost luată la presiunea PSD şi PNL. Deşi pare că sunt pe poziţii divergente, social-democraţii şi liberalii fac front comun când vine vorba de alegeri locale în două tururi de scrutin. Motivele sunt strict electorale. PSD are cei mai mulţi primari din ţară, o parte câştigându-şi mandatele în urma alegerilor din 2012, alţii, oportunişti, veniţi anul trecut cu ordonanţa traseismului (promovată de Liviu Dragnea). Iar alegerile într-un singur tur de scrutin avantajează în mod clar primarul în funcţie, care, în campanie, îşi poate momi electoratul cu cadouri sociale finanţate de la bugetul de stat.

Exact în aceeaşi situaţie avantajoasă se găseşte şi PNL. Cum în 2012 PSD şi PNL şi-au împărţit funcţiile paritar, liberalii au reuşit să obţină cel mai mare număr de primari de după Revoluţie. După ce USL s-a rupt, liberalii au rămas cu un număr de aleşi locali sensibil egal cu cel al social-democraţilor. Au mai pierdut din ei cu ordonanţa traseismului, dar au compensat imediat prin venirea aleşilor PDL, în urma fuziunii. Aşadar, PNL merge pe aceeaşi tactică a conservării mandatelor actuale. Blatul dintre PNL şi PSD pe legislaţia electorală s-a văzut clar în primăvară, când cele două mari partide au votat cot la cot ca noua lege să prevadă alegeri într-un singur tur de scrutin. Atunci, PNL s-a apărat spunând că nu are majoritate, însă nici măcar nu s-a sinchisit să depună un amendament prin care să ceară scrutin în două tururi. 

Ipocrizia partidelor

Totuşi, conştienţi că strada a cerut alegeri locale în două tururi, „pentru întărirea democraţiei“, partidele şi-au

pregătit şi varianta de rezervă. „Sper că vom fi parteneri în promovarea legislaţiei pentru organizarea unor alegeri locale în două tururi, idee cerută de toată opinia publică pentru legitimitatea aleşilor“, i-a transmis liderul PNL, Alina Gorghiu, noului premier Dacian Cioloş. Astfel, dacă în preajma alegerilor oamenii vor coborî din nou în stradă, liderii politici îi vor cere premierului Cioloş să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice legea electorală, sub pretextul că timpul este prea scurt să se adopte o nouă lege. În acest fel, partidele vor pasa responsabilitatea în cârca Guvernului tehnocrat, care oricum nu plăteşte politic. Asta arată încă o dată că noul Guvern, deşi apolitic, va reuşi cu greu să impună decizii împotriva intereselor de partid, iar premierul Dacian Cioloş va exersa continuu acest mers politic pe sârmă. „Democraţia nu este posibilă fără partide şi fără oameni politici. Noi nu putem guverna fără sprijinul Parlamentului“, a spus Cioloş, în plen, într-o încercare de a tempera situaţia.  

Promisiuni pentru diaspora

„Facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare“, se spune în programul de guvernare. 

Astfel, Dacian Cioloş arată că a învăţat din exemplele altora, în condiţiile în care Victor Ponta a pierdurt alegerile prezidenţiale după ce a refuzat să le faciliteze românilor din străinătate dreptul la vot, în condiţiile în care deschiderea de noi secţii de vot este exclusiv atributul Guvernului. 

Garantarea siguranţei în şcoli

Asigurarea siguranţei în şcoli prin avize de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, autorizaţii sanitare şi prevenţia prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă sunt câteva dintre priorităţile reformei educaţionale trecute în programul de guvernare propus de Dacian Cioloş. 

Noul Guvern îşi propune şi „continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvată a cadrelor didactice“, inclusiv prin „restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master“. De asemenea, Dacian Cioloş şi echipa sa îşi mai doresc şi „dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar“. Corelarea educaţiei cu piaţa muncii este un alt obiectiv al Guvernului, dar şi internaţionalizarea învăţământului superior (promovarea învăţământului, procesul de recunoaştere a diplomelor), acesta fiind, de altfel, şi una dintre solicitările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la educaţie. Totodată, programul de guvernare mai include la Educaţie mutarea accentului pe transmiterea de informaţii pentru a-i pregăti pe copii pentru viaţă în funcţie de nevoile de dezvoltare personală şi umană, cultivarea toleranţei şi nediscriminării şi crearea unui conţinut educaţional care să corespundă pieţei muncii actuale. Concret, cabinetul lui Cioloş propune o reformă curriculară pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.

În programul viitorului ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, mai este inclusă redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate şi reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional. De asemenea, mai este trecută şi creşterea performanţei programelor de formare, cercetare şi inovare universitară în clustere integrate (învăţământ-cercetare-producţie). (Ioana Nicolescu)

Cioloş vine cu noi obiective economice

Varianta îmbunătăţită a programului de guvernare transmis Parlamentului de premierul desemnat Dacian Cioloş include noi măsuri pentru transporturi, economie şi turism. Pentru sectorul transporturilor, noul program prevede elaborarea planului de reformă instituţională pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră şi îmbunătăţirea performanţei acestor societăţi prin consolidarea sistemului de guvernanţă corporativă. De asemenea, Cioloş propune ca ministerul ce urmează să fie condus de Dan Costescu să continue implementarea proiectelor de infrastructură de transport din domeniul feroviar şi rutier cu finanţare din fonduri europene pentru a finaliza fostul coridor IV de transport rutier şi coridorul IV de transport feroviar. În plus, să atragă fonduri europene şi împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale pentru a dezvolta proiectele din Master Planul General de Transport, să dezvolte infrastructura Aeroportului Bucureşti şi a celorlalte aeroporturi din ţară. Totodată, Cioloş propune elaborarea unui Cod de Transport al României, cu reglementări clare în domenii de interes pentru politica de transport.  

Atragerea românilor din diaspora 

După ce Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), condus de Florin Jianu, fostul ministru pentru IMM, mediu de afaceri şi turism, a acuzat lipsa obiectivelor privind IMM-urile, turismul sau tineretul din programul de guvernare, Cioloş a introdus în documentul trimis marţi Parlamentului noi obiective ce vizează aceste domenii. Astfel, Cioloş îşi propune să creeze o bancă naţională de dezvoltare (EximBank), să crească piaţa de capital şi să exploateze resursele naturale într-o manieră profitabilă şi sustenabilă. De asemenea, vrea să formuleze un pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, să stimuleze atragerea şi reintegrarea românilor din diaspora şi să instituie un mecanism de consultare regulată cu mediul de afaceri. În plus, noul premier vizează creşterea numărului de vizitatori străini în România.    

MTO nu se renegociază

Pe de altă parte, varianta îmbunătăţită a programului de guvernare nu mai include punctul referitor la renegocierea MTO (obiectivele pe termen mediu – Medium Term Objectives), care prevede o ţintă de deficit bugetar negociată de 1,1% din PIB în 2016. În varianta iniţială a programului era prevăzută „renegocierea MTO cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB“. Şi Anca Paliu Dragu, ministrul Finanţelor, a susţinut ieri că acest punct nu este inclus în program, „cred că aţi văzut acest punct în draft“.  (Adina Vlad)