Reacţia comisarului european Corina Creţu, de departe şi cea mai violentă

Corina Creţu, comisar european din partea României, propusă de către PSD, a avut următoarea reacţie ieri, la adresa guvernului României:

„Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac“. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte“. „Trebuie să îmi fac datoria şi să spun că atunci când o ţară riscă să-şi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi“. „Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri“.

Este prima dată când auzim astfel de cuvinte la adresa guvernului României, şi încă de la un comisar român. Ceea ce înseamnă că situaţia e „groasă“ rău. Este de presupus că Rovana Plumb sau Viorica Dăncilă, instruite de Liviu Dragnea, s-au „luat“ grosolan de Corina Creţu, cu ameninţări şi insulte, că nu ajută România să obţină fonduri europene cu proiecte făcute pe genunchi sau direct fără proiecte. Ca la Bucureşti. Numai că Bruxelles nu este Bucureşti. Iar reacţia Corinei Creţu este un reflex la modul în care se discută în CE despre guvernul României. Posibil vor urma şi alte palme date guvernului României.

Maros Sefcovic, comisar european pentru Uniunea Energetică, vicepreşedintele CE, ne avertizează

Maros Sefcovic este vicepreşedinte al Comisiei Europene, care încearcă să devină candidatul forţelor de centru-stânga la succesiunea în funcţie a lui Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei. Iată ce declară dl Maros Sevcovic:

Dacă doriţi să cheltuiţi banii contribuabililor europeni, trebuie să existe garanţia 100% că aceştia sunt supravegheaţi corespunzător – să aveţi instanţe independente, să aveţi auditori independenţi şi să aveţi un sistem judiciar independent care controlează modul în care sunt cheltuiţi banii“.

Sefcovic propune că alocarea fondurilor europene să fie condiţionată de acceptarea autorităţii noului Parchet European. Este de aşteptat că statele mai bogate să impună o legătură strânsă între finanţare şi respectarea standardelor Uniunii Europene.

Avertismentul este cât se poate de clar. De la mijlocul lui mai 2018 este în lucru în cadrul CE un document care explică şi normează accesul la banii europeni în următorul exerciţiu financiar. Şi pentru 2018 au fost prinşi în bugetul de stat bani europeni, într-un procent semnificativ. Cum nu sunt absorbiţi, este de aşteptat ca deficitul bugetar să sară de 3%, o altă problemă gravă în relaţia României cu UE.

Frans Timmermans a dat „to do list“ premierului Dăncilă, cu 18 puncte

Frans Timmermans nu este un fitecine. Este primvicepresedintele CE şi a primit, se pare, sarcina de a monitoriza Romania. A avut discuţii dure cu premierul Dăncilă, în câteva rânduri, dar şi cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Timmermans a dat un ultimatum premierul Dăncilă, până la 1 noiembrie să răspundă cât se poate de clar şi explicit la 18 întrebări privind situaţia din justiţie după aprobarea legilor de modificare privind justiţia şi codurile penale. Nu se mai poate spune că CE nu cunoaşte situaţia din România, că este dezinformată de europarlamentari „duşmani“ ai României. Este foarte bine informata, dacă la recentele dezbateri din Parlamentul European a declarat:

„Acum vorbim despre România, vorbim despre lucruri foarte exacte din România şi am spus unde sunt problemele“. „Ei spun că dacă criticăm legile, criticăm ţara, criticăm poporul. Nu, criticăm propuneri foarte precise de schimbări legislative despre care credem că ar fi un pas înapoi faţă de unde suntem în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi puterea sistemului judiciar. Asta pur şi simplu nu funcţionează cu mine. De fiecare dată când există critici, «ooh, e un atac asupra ţării, a poporului». Sunt prostii. Nu faceţi aşa ceva, este un semn de slăbiciune. Înseamnă că nu aveţi argumente pentru a respinge criticile noastre şi vă ascundeţi în spatele ţării sau al poporului. Am văzut prim-ministrul făcând asta în plenară, nu cu foarte mult timp în urmă, şi văd acest lucru din nou astăzi. Nu funcţionează cu mine“, a insistat înaltul oficial european.

CE a dat ultimatum şi lui Tudorel Toader să modifice prin OUG legile justiţiei, în conformitate cu observaţiile Comisiei de la Veneţia

Tudorel Toader, ca şi Tăriceanu de altfel, a înţeles că nu te mai poţi juca cu CE. Şi se dă de ceasul morţii să modifice prin OUG legile justiţiei, 2 abia promulgate şi una aşteptată să fie promulgată. Ce i-o fi auzit urechile la Bruxelles e lesne să pricepem, dacă acum nu ştie cum să modifice mai repede nişte legi abia emise de parlament. Ministrul Toader aşteaptă să fie promulgată şi a treia lege, pentru a le modifica imediat după promulgare. Aşa se întâmplă când vrei să te afli în clubul ţărilor democrate, dar cu năravuri dâmboviţene. Termenul de 1 noiembrie pentru aceste cerinţe ne arată că România nu va primi preşedinţia rotativă a UE dacă nu răspunde pozitiv la cerinţele UE.

Concluzii

Deşi Dragnea susţine că în ţara noastră facem ce vrem noi, nu ce ne dictează alţii, lucrurile sunt clare. Ori ne comportăm conform tratatelor semnate cu UE, ori ne luăm jucăriile şi plecăm acasă. Dar atunci pierdem fonduri nerambursabile, 4 milioane de locuri de muncă ocupate acum de români, libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor. Între această realitate, şi salvarea lui Dragnea de justiţie, ce alegem? Românii şi-au spus părerea la referendumul din 6-7 august, când doar 10% l-au sprijinit pe Dragnea.