Guvernul face tot ce poate pentru votul diasporei. Cum influenţează Fiscul votul românilor din străinătate

Guvernul face tot ce
poate pentru votul diasporei. Cum influenţează Fiscul votul românilor din străinătate

Români aflaţi la coadă pentru a vota. la prezidenţialele din 2014FOTO Inquam Photos

Ministerul de Externe va deschide secţii de vot şi pentru comunităţile de români care trăiesc în localităţi unde nu există ambasade sau consulate. Practic, Guvernul Cioloş face ce n-a făcut Guvernul Ponta la alegerile prezidenţiale din 2014.

Ştiri pe aceeaşi temă

Maria Ligor, ministrul pentru diaspora, a prezentat ieri, la o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai românilor din Europa şi din Japonia, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile, măsurile concrete pe care le va adopta Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă, pentru a facilita dreptul de vot al românilor din diaspora. „Am ajuns la concluzia că pot apărea probleme serioase în exercitarea dreptului de a alege, dacă nu sunt îndepărtate din lege două obstacole. Primul: ar fi existat un număr considerabil mai mic, drastic aş spune, de secţii de votare. Doi: îngrădirea posibilităţii dreptului de a vota pe liste suplimentare”, a spus Maria Ligor.

Concret, când vorbeşte despre un număr de secţii de votare „drastic mai mic” decât la precedentele alegeri, Maria Ligor se referă la prevederile actuale care obligă Guvernul să deschidă secţii de vot numai în amabasade, consulate, institute culturale şi în comunităţile de români înscrişi în Registrul Electoral care au strâns cel puţin 100 de solicitări pentru deschiderea unei secţii speciale. Potrivit unor surse oficiale, există un singur caz în toată diaspora une s-au strîns 100 de asemenea cereri. Practic, Guvernul ar fi trebuit să deschisă doar o secţie de vot în plus. „S-ar fi votat numai la consulate şi ambasade. Spre exemplu, faţă de alegerile precedente, în Italia, de la 51 de secţii, ar fi trebuit să deschidem doar 11. În Spania, de la 40 ar fi trebuit să deschidem doar 10”, a spus Maria Ligor.

Modificând Legea votului prin corespondenţă (negociată de PSD şi PNL), Guvernul va putea deschide secţii de vot şi pentru românii care trăiesc departe de consulate şi de ambasade, adică departe de secţiile de vot tradiţionale. Important este ca Guvernul Cioloş să nu urmeze modelul Guvernului Ponta. La alegerile prezidenţiale din 2014, ştiind că diaspsora este în mod tradiţional ostilă PSD-ului, Victor Ponta şi Titus Corlăţean – minisitru de Externe la acea dată - au mutat secţiile de vot din comunităţile mari de români în locuri unde românii puteau fi număraţi pe degete, tocmai ca ponderea votului din străinătate să nu influenţeze decisiv rezultatul alegerilor.

Criteriile de care va ţine cont Guvernul

Maria Ligor spune că Guvernul va acţiona acum cu bună-credinţă şi în interesul oamenilor. „Vom deschide secţii de vot pe baza mai multor criterii. Vom ţine cont de secţiile de votare deschise în 2008, 2012 şi 2014, pentru că nu putem lăsa oamenii să nu aiba secti de vot acolo unde au avut din 2008 încoace. Avem lista cu secţiile de votare deschise în trecut, cu prezenţa la vot, dar avem şi informaţii cu privire la interesul pe care românii îl manifestă faţă de aceste alegeri”, a mai spus ministrul pentru diaspora.

Reprezentanta românilor din Nurnberg a intervenit  spunînd că numărul secţiilor de vot din 2014 nu este relevant, tocmai pentru faptul că oamenii au fost nevoiţi să stea la cozi în alte oraşe pentru a vota, întrucât Guvernul Ponta s-a făcut că nu vede comunităţile mari de români. „Statistica din 2014 nu este relevantă“, a spus reprezentanta diasporei din Nurnberg. „Nu doar prezenţa fizică la votul din 2014 va conta. Vom avea criterii care să asigure o facilitare reală a dreptului la vot”, a dat asigurări ministrul.

Registrul Electoral nu e o problemă“ 

La alegerile parlamentare, vor putea vota şi românii din străinătate care nu s-au înscris în Registrul Electoral. „Înscrierea în Registrul Electoral nu este o obligatie, ci creează posibilitatea de a participa la scrutin pentru cei care preferă sa voteze fizic. Mai exact, să voteze în localitatea unde se află, nu să fie trimişi la consulate sau ambasade”, a spus Maria Ligor. Practic, înscrierea în Registrul Electoral nu a condiţionat niciodată dreptul la vot. În momentul în care se înscriau în Registrul Electoral, românii din diaspora trebuiau să aleagă dacă vor să voteze prin corespondenţă sau dacă vor să solicite deschiderea unei secţii de vot în localitatea unde domiciliau, iar la 100 de cereri, Guvernul deschidea automat o secţie. În cazul în care nu se înscriau în Registrul Electoral, trebuiau, coform legii, să bată drumul până la consulate, amabasade sau institute culturale – secţiile tardiţionale de vot. Dar odată cu ordonanţa de urgenţă, românii care nu s-au înscris în Registrul Electoral, însă au în apropiere o secţie specială  de vot deschisă de Guvern, pot merge acolo să voteze, pe liste suplimentare.

„Nu s-au înscris de frica ANAF“

Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Românilor din Diaspora, spune că românii au fugit de Registrul Electoral de frica Fiscului. „Au circulat zvonuri cum că se face transfer de date şi ANAF le va verifica situatia financiară. Ştiţi cum e românul, se teme”, a spus Ţecu. „A fost o legendă urbană. Nu este nimci mai neadevărat. Datele sunt folosite in mod exclusiv pentru alegeri”, a explicat Maria Ligor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările