Dacă aşa aţi crezut, sunteţi de o prostie monumentală. Pe care o veţi plăti cu vârf şi îndesat! Gazarea, bătaia, fugărirea a câteva zeci de mii de manifestanţi nu pot rămâne nepedepsite în România sec. XXI, membru UE şi NATO.

Autorii morali ai represiunii din 10 august s-au ascuns ca şobolanii

Le-a pierit vivacitatea cu care ne ameţeau pe la televiziunile prietene. Au dispărut ascunşi care pe unde a apucat. Mai sunt în funcţii timp de câteva zile, sau chiar ore. Nu au nicio şansă să mai aburească poporul. Şi nici să mai apară public undeva, fără să fie huiduiţi şi scuipaţi. 

Parchetul militar îi execută fără milă. Să nu uităm cu câtă determinare voiau să subjuge justiţia politicului, cu câtă ură vorbeau despre procurori şi judecători, despre serviciile de informaţii. Toate instituţiile care nu ascultau de Dragnea şi Tăriceanu erau plasate în „statul paralel”. Acum le-a venit rândul să dea socoteală.

Nu mai merge cu gogoşi. În noaptea de 10-11 august, ministrul Carmen Dan a condus personal Direcţia Generală de Management Operaţional, DGMO, din Ministerul de Interne. Direcţie care a şi conceput planul pus în operă în 10 august, şi care a condus operativ  (aşa-i spune şi numele) operaţiile Jandarmeriei şi Poliţiei. Când vor fi luaţi la întrebări de către procurorii militari, ştiind că-i paşte puşcăria, câţi o vor acoperi pe Carmen Dan? Iar Carmen Dan de unde a primit directivele de acţiune?  Că doar n-a acţionat de capul ei! Şi uite aşa se destramă poveştile exotice cu programul de guvernare, cu regimul Dragnea-Tăriceanu-Dăncilă, care aduce fericire, lapte şi miere în casele românilor. „Statul paralel”, SRI, STS, SPP, cărora tocmai le-a fost amputate bugetele, Parchetul Militar, ICCJ au primit o ocazie nesperată de a-şi arăta „muşchii” celor care le-au denigrat şi înjurat copios. Cum se întoarce roata, domle!

PSD este în degringoladă. Dna Andronescu este doar partea vizibilă a cutremurului intern din PSD. Întrebată dacă a discutat cu colegii săi, a răspuns că a primit sute de mesaje de la liderii din teritoriu. Doar 5 organizaţii judeţene ale PSD s-au conformat ordinului lui Dragnea de a o ataca pe dna Andronescu. Dacă punem la socoteală şi sondajul, confirmat de dna Andronescu, care spune că  PSD a ajuns la 25%, înainte de tabloul complet al represiunii, avem imaginea unui partid din care scapă cine poate.

ALDE trebuie să se disocieze rapid de Dragnea, dacă mai vrea o şansă la viitoarele alegeri. Presupun că nu toţi liderii ALDE sunt abulici, precum Tăriceanu. Dacă nu se disociază rapid de Dragnea, riscă să fie atraşi în tsunami-ul declanşat de Parchetul Militar. A fost la curent Tăriceanu cu ce se pregătea? A fost participant la deciziile luate de Dragnea? Oricum va trebui să răspundă la Parchetul Militar.

Preşedinţia UE nu va mai fi acordată României, dacă nu se schimbă rapid guvernarea. Semnalele sunt clare. Aberaţiile premierului Dăncilă, că s-ar fi încercat schimbarea prin forţă a guvernării, nu sunt crezute nici de către elevii de gimnaziu. Darămite de către oficialii de la Bruxelles!

Ce urmează?

O întrebare dificilă. Cel mai probabil demisia sau demiterea premierului Dăncilă şi deci a întregului guvern. Într-o ultimă încercare a lui Dragnea de a mai salva ceva. Şi mai probabil, Dragnea şi membrii din actuala conducere vor fi „devoraţi” de către activul de partid, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut, împreună cu guvernul  de analfabeţi. Dacă nu, ajungem după 1 septembrie la moţiunea de cenzură. Nu pot să cred că vor mai fi mulţi parlamentari PSD care îl vor susţine în continuare pe Dragnea, urmând ca la alegerile viitoare  să se uite în ochii românilor oripilaţi de ce au văzut la televizor în ultima săptămână, şi vor mai vedea luni bune de acum înainte. Chiar sinucigaşi nu sunt cu toţii.

Plecarea premierului Dăncilă mută jocul la Cotroceni. După toate cele întâmplate, văd exclusă posibilitatea ca preşedintele Iohannis să mai dea o şansă coaliţiei PSD-ALDE. Ar însemna să se sinucidă politic şi dânsul.

Este opoziţia pregătită să asume guvernarea ţării?

Aici e aici. N-am văzut nicio tentativă de apropiere, de negociere, între PNL, cel mai mare partid de opoziţie şi celelalte partide mai mici: USR, PMP, RO+ a lui Cioloş. Acum era momentul oportun să vină cu un nume de premier credibil şi cu un program de guvernare sustenabil şi mulat pe realităţile României, nu pe visele exotice ale lui Vâlcov. PNL trebuie să lase morga şi orgoliul de cel mai mare partid de opoziţie şi să convoace urgent, chiar azi, celelalte forţe politice pentru a schiţa, măcar, alternativa la actualul regim politic. Le-a cerut-o şi preşedintele Iohannis.

Dacă aş fi conducerea PNL, aş lăsa această operaţiune de coagulare a forţelor de dreapta, de discuţii cu aripi dizidente din PSD şi ALDE, lui Siegfried Mureşan. În vârstă de 37 de ani, cu o carieră fulminantă la Bruxelles, nelegat de etapele tulburi ale PNL (USL, guvernarea  Tăriceanu care a lăsat praf  România în 2008, episodul Dinu Patriciu, etc.), Siegfried Mureşan reprezintă un suflu nou în politica românească, care alături de politicieni tineri, de aceeaşi factură, din USR şi RO+, ar putea închega un guvern necesar actualei situaţii în care ne aflăm. Ar putea aduna în jurul său şi foşti miniştri performanţi (Mircea Miclea, Daniel Funeriu etc.). Nu se  poate ca societatea românească de azi să nu poate oferi o garnitură de miniştri capabili şi stăpâni pe domeniile lor de expertiză. Ludovic Orban are defectul major de a fi fost implicat în mai toate perioadele tulburi care au marcat istoria PNL. Din acest motiv nu prezintă credibilitatea necesară unui moment atât de dificil.

Concluzie

Nu mai este timp. Lucrurile se vor precipita, pe măsură ce Parchetul Militar va formula primele acuzaţii, dându-i posibilitatea preşedintelui să suspende premierul sau miniştri, odată puşi sub anchetă penală în personam. Sarcina opoziţiei devine esenţială acum, dacă nu vrea să se scufunde şi ea în ruşinea neputinţei. Din păcate nu aflăm nimic despre pregătirea viitoarei guvernări. Dacă nici în această conjunctură favorabilă opoziţia nu preia guvernarea, ne merităm soarta cu toţii. Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită.