Prima ar fi că marii învingători ai momentului se prefigurează a fi PSD şi celelalte partide componente ale coaliţiei aflată la guvernare până la demisia de săptămâna trecută a Cabinetului condus de Victor Ponta. O coaliţie care va rămâne pe mai departe la putere, cu schimbări, cu pierderi şi cu sacrificii nu foarte radicale. Fie şi numai pentru motivul că tot vechea coaliţie, cu UNPR cu tot şi cu un Gabriel Oprea probabil mai puţin vocal şi mai puţin vizibil, va fi cea care va oferi susţinerea parlamentară pentru guvernul ce va fi instalat în zilele viitoare. Cum dl. Iohannis nu s-a dovedit în aceste 300 de zile de când se află la cârma României un expert în surprize, cum vizita sa de duminică seara printre manifestanţi l-a arătat a fi adeptul rezolvărilor formale şi al acţiunilor bifate, e aproape sigur că, în lipsă de altceva mai bun, va accepta propunerea PSD şi îi va încredinţa sarcina formării noului guvern d-lui Liviu Voinea, la ora actuală viceguvernator al BNR. Cu atât mai mult cu cât, chiar şi dacă şi-ar dori o schimbare mai profundă, actuala majoritate parlamentară nu i-o îngăduie. Iar de acte de şantaj pe lângă Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea, pe care îi aşteaptă în zilele viitoare, întâlnire neplăcute cu justiţia, întâlniri cu final deschis, nu îl văd în stare.

Vom avea, aşadar, un prim-ministru care, chiar dacă nu are carnet de partid, numai tehnocrat nu e, oricât ar susţine dl. Liviu Dragnea altceva. Tinctura politică a d-lui Voinea e evidentă. Aşa că e foarte posibil ca principalii săi colaboratori să fie tot la fel de falşi tehnocraţi precum domnia-sa. Poate că doar doi-trei componenţi ai posibilului viitor guvern Voinea să îndeplinească, aşa, de ochii lumii, această condiţie. Şi nici ei 100%  Dl. Marius Nica, da, dl. Sorin Câmpeanu, parţial, dl. Dudu Ionescu, trecut prin vreo patru partide din 1990 încoace, încă şi mai parţial. Mi-e greu să cred că îi vom vedea în viitorul guvern pe d-nul Călin Georgescu, pe dl. Mândruţescu sau pe d-na Laura Ştefan. Surpriza ar fi prea mare.

Dl. Liviu Voinea, economist cu o pregătire profesională peste medie, conferenţiar universitar, cunoscut într-o oarecare măsură şi în cercurile de specialitate şi academice din afara ţării, e, orice s-ar spune, un  produs politic al defunctei USL. Ale cărei interese le-a susţinut şi apărat încă din vremea regimului Băsescu-Boc, în apariţii televizate nu din cale afară de charismatice, consumate cu precădere la Antena 3. Dl. Voinea a fost impus în primăvara anului 2012 în prima echipă guvernamentală a respectivei alianţe de însuşi noul prim-ministru Victor Ponta. Care a creat special pentru tânărul economist un Minister al Bugetului.

În clipa în care fostul premier nu a mai putut face presiunilor exercitate de baronii PSD din teritoriu, nemulţumiţi de faptul că dl. Voinea nu este chiar atât de dispus precum şi-ar fi dorit ei să construiască un buget de natură să le servească interesele politice şi electorale, fostului ministru i s-a oferit postul de la BNR.

Acum, „Tom Bugeţel” e chemat să joace rolul tehnocratului pur, PSD sperând că astfel va putea lăsa impresia că istoria din anul 2000, atunci când tehnocratul adevărat Mugur Isărescu fost solicitat să joace exact acelaşi rol, se repetă.

E foarte posibil ca dl. Klaus Iohannis să nu fie, în sinea sa, deloc mulţumit de soluţia reprezentată de dl. Liviu Voinea. Şi să ştie că îşi asumă riscuri ce l-ar putea costa scump în viitor. Însă respingerea d-lui Voinea i-ar impune momentan preşedintelui plata unui  preţ prea mare pe care dl. Iohannis nu se arată deloc dornic să îl achite. Preţul alegerilor anticipate, al căror deznodământ nimeni nu îl poate aproxima.   

A doua concluzie ce s-ar putea trage după consultările de aseară ar fi aceea că PNL a înţeles că a pierdut pentru moment partida. Că visul său de a prelua puterea printr-o ipotetică victorie în alegerile anticipate pe care dna Alina Gorghiu şi dl. Vasile Blaga le-ar fi dorit a avea loc în primăvara anului viitor s-a spulberat. PNL a înţeles de asemenea că nu are rost să forţeze mâna preşedintelui ori să rişte o fisură în relaţiile dintre vârfurile partidului şi numărul 1 în Stat.

Putem deduce uşor că ieşirea din visul în care s-a complăcut în ultimele zile PNL s-a produs mai puţin dureros decât ne puteam aştepta tot datorită d-lui Iohannis. Care se pare că a izbutit să îi convingă pe liderii PNL că anticipatele nici nu sunt fezabile, nici nu reprezintă o garanţie în favoarea victoriei partidului domniei sale. Dovadă fiind faptul că nici la începutul protestului care a dus la înlăturarea echipei Victor Ponta-Gabriel Oprea şi nici după aceea nimeni din stradă nu a cerut un guvern PNL. E limpede că, oricât ar spune dna Gorghiu altceva, pentru majoritatea românilor vârfurile clasei politice sunt la fel de compromise şi de corupte şi că o simplă alternanţă la putere nu mai înseamnă nimic. Nici măcar o minimă speranţă de mai bine.

Contând pe liniştirea din ultimele zile a străzii, pe scăderea anvergurii protestelor, pe alterarea substanţei acestora se prea poate ca preşedintele Klaus Iohannis să accepte propunerea de premier înaintată de PSD. O propunere care ar da PNL-lui şansa de a mai beneficia de un an de graţie în care să se primenească, să renunţe la figurile compromise atât din vechiul PNL cât şi din fostul PDL care încă zburdă în voie şi fac pe mai departe agenda partidului. Din felul relativ resemnat în care s-au exprimat aseară la ieşirea de la consultările de la Cotroceni, dna Gorghiu şi dl. Iohannis par să fi înţeles mesajul primit din partea preşedinţiei şi şansa oferită de aceasta. Rămâne de văzut dacă vor şti să şi profite de ea.