Guvern PNL din prima rundă
0
Guvernul liberal a trecut de votul plenului Camerelor reunite ale Parlamentului din prima încercare, ieri, 04.11.2019, cumulând 240 de voturi pentru, deşi ar fi fost suficiente doar 233 de voturi. Voturile în plus pentru investirea Guvernului Orban au venit din partea a şapte parlamentari, deşi partidele din care fac parte au declarat că nu vor asigura cvorumul de şedinţă.
Astfel, parlamentari de la PSD, Pro România şi chiar unii neafiliaţi au votat investirea noului Guvern, aflându-se în contradicţie cu direcţiile stabilite de organizaţiile politice, cel puţin la nivel oficial. Unii membri ai acestor partide, precum Sorin Cîmpeanu şi Daniel Constantin, au declarat că votează investirea guvernului pentru interesul naţional.
Partidele politice care au susţinut moţiunea de cenzură au fost cele care au votat guvernul monocolor PNL. Moţiunea de cenzură a fost votată, iar guvernul Dăncilă a picat în urma votului de neîncredere al opoziţiei.
10 octombrie 2019 reprezintă chiar ziua începerii campaniei electorale, iar 04.11.2019 reprezintă ziua în care campania electorală s-a încheiat, deşi oficial se va termina vinerea aceasta.
La Cotroceni s-a negociat atât viitorul guvern politic de tranziţie, cât şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Rezultatul votului a fost posibil după îndelungate negocieri, promisiuni şi acorduri politice între PNL şi partidele politice. Astfel, noul guvern de tranziţie trebuie să pună în aplicare programul de guvernare pentru care Parlamentul şi-a dat acordul, cum ar fi, printre multe altele, şi reprofesionalizarea administraţiei. Guvernarea PNL va fi una de natură politică, deoarece trebuie să pregătească alegerile prezidenţiale din această duminică şi un posibil al doilea tur, în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu va obţine 50%+1.
Actuala variantă a Constituţiei, revizuită în 2003, prin referendum, la Capitolul II, art. 81, descrie modalitatea de alegere a Preşedintelui ţării, din care rezultă că prezidenţiabilul care a întrunit 50%+1 din voturile alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este declarat câştigător. Majoritatea voturile reprezintă condiţia pentru ca un candidat să câştige alegerile prezidenţiale. Scrutinul prezidenţial, în două tururi, de alegere a şefului de stat, este definit de legea fundamentală astfel:
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Investirea guvernului liberal, cu doar ar putea avea ca rezultat câştigarea alegerilor din primul tur de către candidatul Klaus Iohannis, susţinut de PNL. Astfel, invitarea Preşedintelui ţării la prima şedinţă de guvern, după investirea Executivului de către Parlament, de către premierul Ludovic Orban, după ce miniştrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni, pune în lumină dualitatea executivului şi a sistemului constituţional românesc. Prin urmare, sistemul semi-prezidenţial divide puterea executivă, deoarece Preşedintele trebuie să o împartă cu Premierul, iar primul ministru trebuie să obţină sprijin parlamentar continuu. Având în vedere că atât Preşedintele Republicii, cât şi Premierul fac parte din acelaşi partid politic, şeful statului nu trebuie să mai împartă puterea cu acesta. Totuşi, o separare a puterilor în stat trebuie să existe. Conform, Constituţiei României, Titlul I, Principii generale art. 1(4) „Statul român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”.
Investirea noului Guvern de către Parlament şi trecerea PSD-ului în opoziţie încheie campania electorală prezidenţială. Repoziţionarea electoratului PSD în primul tur al alegerilor prezidenţiale ar putea conduce la neintrarea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a candidatului Viorica Dăncilă, iar independentul Mircea Diaconu ar putea atrage voturile celor din PSD, evident, dacă va mai fi necesară organizarea celui de-al doilea tur.
Se încarcă comentariile...
