La Cotroceni se negocieză atât un viitor guvern politic, cât şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Având în vedere informaţiile apărute în presă despre Dan Barna şi autosesizarea DNA în cazul candidatului USR, un al doilea tur între Iohannis şi Dăncilă sau Iohannis şi Diaconu ar fi mai uşor şi de dorit pentru preşedintele în funcţie. Voturile USR-PLUS, dacă Barna nu intră în turul al doilea al prezidenţialelor, vor fi redirecţionate fie către Iohannis, fie către Mircea Diaconu, având în vedere că electoratul usr-rist nu ar vota un candidat al stângii. Astfel, probabilitatea ca preşedintele în funcţie să fie reales pentru un nou mandat de 5 ani este destul de mare, deoarece Dăncilă nu mai are de unde să strangă voturi, nici de la USR-PLUS, nici de la ALDE sau Pro-România, chiar dacă ar ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, fie şi în calitate de Premier interimar.

Partidele politice implicate în demiterea guvernului Dăncilă au interese divergente în cea ce priveşte susţinerea politică a viitorului Guvern. În lipsa unei voinţe politice comune, probabilitatea ca guvernul demis prin moţiune să fie menţinut în continuare la Palatul Victoria este destul de mare.

Facerea executivului se realizează în urma negocierilor, existând însă un mare potenţialul de şantaj din partea organizaţiilor politice, deoarece fără votul lor formarea majorităţii parlamentare, care ar putea vota viitorul guvern, minoritar sau de coaliţie, este foarte mică. De accea, partidele au făcut front comun şi s-au cartelizat, în sensul în care, pentru voturile pe care le vor da, vor să obţină avantaje de natură politică sau economică. Ajunse la guvernare, partidele sunt cele care îşi atribuie resursele bugetare, în sensul lui Richard Katz şi Peter Mair.

Într-un articol anterior am precizat faptul că „probabilitatea ca actualul guvern să fie menţinut în continuare pe perfuzii este destul de mare, având în vedere faptul că niciun partid nu are intenţia de a guverna, până la aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale. Astfel, un guvern PSD de tranziţie, cu atribuţiuni restrânse, ar putea funcţiona”.

În zece zile de la data desemnării, Ludovic Orban trebuie să formeze guvernul în jurul PNL, prin obţinerea votului de investitură în Parlament, însă adunarea legiuitoare poate respinge odată sau de două ori noul cabinet şi programul de guvernare, iar efectul va consta în dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate, care nu sunt dorite de parlamentari, deoarece probabilitatea să mai fie realeşi ar fi destul de mică. USR-PLUS, deşi a votat moţiunea, a propus alegeri anticipate, decât să se formeze un guvern fără susţinere parlamentară.

Dacă guvernul Ludovic Orban nu trece la vot din prima încercare, probabilitatea ca PSD să propună un alt premier, dacă va avea sprijinul politic al majorităţii parlamentare, ar deveni realitate şi astfel PSD ar putea rămânere la guvernare şi după încheierea alegerilor prezidenţiale.

Jocul fabricării noului Executiv reprezintă fundamentul campaniei electorale prezidenţiale, care a început odată cu picarea guvernului PSD în parlament. Jocul va avea un singur câştigător.