Greu de demis. Câte filiale PSD sunt alături de Mihai Tudose. Ce şanse ar avea o nouă moţiune de cenzură

Liviu Dragnea are o misiune dificilă dacă va încerca să-l demită pe Mihai Tudose. FOTO Inquam Photos

PSD ar putea ajunge la mâna lui Klaus Iohannis în ceea ce priveşte un nou premier, dacă social-democraţii decid trântirea Guvernului în Parlament şi reuşesc acest lucru. Dar, spre deosebire de precedentul Grindeanu, trecerea unei noi moţiuni de cenzură va fi o misiune foarte dificilă, în condiţiile în care Mihai Tudose se bucură de sprijinul parlamentarilor din 10 organizaţii judeţene.

Conducerea PSD va decide în şedinţa CEx de luni dacă va continua sau nu cu Mihai Tudose, decizie care va duce la două posibile scenarii: fie premierul îşi dă de bună voie demisia, fie acesta va fi demis după trecerea unei moţiuni de cenzură în Parlament. După cum arată în prezent lucrurile, demisia lui Mihai Tudose e puţin probabilă. În acest caz, Liviu Dragnea şi susţinătorii săi ar trebui să recurgă la o moţiune de cenzură, care pentru a trece are nevoie 233 de voturi. 

Strângerea celor 233 de voturi devine o misiune dificilă pentru Livu Dragnea din moment ce Mihai Tudose s-ar baza pe sprijinul a cel puţin zece organizaţii judeţene, acestea fiind filiale cu un număr mare de parlamentari, potrivit unor surse politice. Alături de Tudose sunt parlamentari din filiale ca Iaşi, Dâmboviţa, Constanţa, Iaşi, Buzău sau Vrancea. Mai mult, Liviu Dragnea şi PSD au cunoscut pe propria piele ce înseamnă să demiţi un premier din partid în luna iunie, atunci de partea lui Grindeanu fiind doar parlamentari din două filiale, adică cei din Timiş şi Caraş-Severin. 241 de parlamentari au votat la acea vreme pentru demiterea lui Grindeanu. Aşadar, doar opt voturi au fost peste numărul necesar pentru a trântirea Guvernului Grindeanu. 

În cazul în care Tudose va fi demis, PSD şi ALDE vor ajunge din nou la mâna preşedintelui Klaus Iohannis. Potrivit Constituţiei, acesta are principalul rol în ceea ce priveşte desemnarea noului prim-ministru. „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“, arată alineatul 1 al articolului 103 din Constituţie. Practic, Iohannis poate face orice propunere vrea, din moment ce în Parlament nu există niciun partid care să aibă 50% + 1 dintre mandate. 

În iarnă trecută, PSD şi ALDE au tot afirmat în spaţiul public faptul că ţine doar de ei alegerea noului premier deoarece erau o coaliţie cu peste 50% din mandate, dar interpretarea lor era falsă. Nici argumentul folosit de Tăriceanu, adică faptul că e o „decizie a Curţii care nu dă preşedintelui posibilitatea să facă astfel de jocuri“ nu e unul valid. Mai precis, Tăriceanu întorcea în favoarea sa  decizia CCR numărul 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative USL privind revizuirea Constituţiei României. 

PSD ar fi vrut atunci următorul lucru: premierul să fie candidatul propus de partidul sau alianţa care a obţinut cel mai mare număr de mandate, reducând astfel rolul preşedintelui în desemnarea premierului. Propunerea acestora a picat la CCR. 

Social-democraţii pot avea emoţii şi din cauza faptului că Iohannis i-a anunţat că dacă demit şi Guvernul Tudose s-ar putea să aibă probleme instituţionale. 

Cum se rezolvă conflictul din PSD? Riscă social democraţii să îşi demită premierul?

Te-ar putea interesa şi:

Zi decisivă în PSD. Surse: Dragnea are majoritate în CEx şi ia în calcul trântirea Guvernului dacă Tudose nu renunţă la funcţie. Cum se împart taberele în partid