FOTO Liberali până la moarte. Cine sunt primarii devotaţi PNL, care nu s-au lăsat momiţi de Ordonanţa lui Dragnea

FOTO Liberali până la moarte. Cine sunt primarii devotaţi PNL, care nu s-au lăsat momiţi de Ordonanţa lui Dragnea

Sunt zeci de primari care s-au declarat de-a lungul timpului PNL-işti convinşi FOTO Adevărul

De-a lungul vremii, pe scena politică românească s-au prezentat oameni influenţi care s-au folosit de numele unor partide politice pentru a se face remarcaţi. Cu toate acestea, au existat câţiva politicieni care indiferent de culoarea politică ce s-a aflat la guvernare nu au renunţat la prima dragoste: PNL.

Ştiri pe aceeaşi temă

SLOBOZIA. Zece ani de administraţie PNL în comuna Mihail Kogălniceanu din Ialomiţa. Primarul: „sunt mândru că sunt liberal”

La Mihail Kogălniceanu, în Ialomiţa, primarul Alexandru Dinu este unul dintre puţinii liberali autentici pe care judeţul îi are. Membru al organizaţiei judeţene a PNL de peste două decenii, a reuşit să pună în practică doctrina liberală şi-n administraţie. Şi-a dezvoltat comunitatea cu fonduri europene şi vrea să facă din localitatea sa o comună cu facilităţi urbane.

Partidul Naţional Liberal din Ialomiţa s-a înfiinţat, ca în toată ţara de altfel, în anu 1992. Şi tot de atunci Alexandru Dinu este membru al acestei organizaţii politice. A ales să intre în politică reprezentând un partid care nu era agreat de principala forţă a acelor vremuri, transformată astăzi în Partidul Social Democrat.
 
„Am intrat în acest partid într-o vreme în care ţi-era frică să recunoşti că eşti liberal, pentru că se punea foarte multă presiune. Mi-amintesc că la început lipeam afişe cu chipurile deputaţilor noştri, făcute în creion”, rememorează Alexandru Dinu, unul dintre puţinii liberali autentici care au mai rămas astăzi în Ialomiţa.
 
 
Rareş Mănescu s-a născut şi a crescut în Caitală, mai exact în Sectorul 6.
 
A absolvit şcoala primară în Drumul Taberei şi apoi a intrat la Liceul Economic. Rareş Mănesc a decis să meargă pe drumul pe care l-a urmat şi tatăl lui, Virgil Mănescu, un fruntaş liberal din perioada interbelică şi de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
 
Apoi, Rareş Mănescu a obţinut o diplă de licenţă în management financiar contabil şi administrativ şi în administraţie publică, după care a absolvit şi un master în „Administraţie Publică şi Integrare Europeană”.  De asemenea, potrivit CV-ului de pe site-ul Primăriei Sectorului 6, Mănescu a obţinut şi titlul de Doctor în Economie cu tema „Politici bugetare în dezvoltarea economică. România în perioada post-aderare”.
 
 
 
Primarul Ion Năfliu şi viceprimarul Florea Udrea se numără printre cei mai longevivi aleşi locali din judeţul Vâlcea. Cei doi liberali care conduc primăria Galicea au fost „curtaţi” intens după aprobarea ordonanţei care reglementează traseismul politic, dar care au refuzat să trădeze.
 
Ion Năfliu şi Florea Udrea fac echipă în Galicea de un deceniu. Primarul Năfliu (foto stanga) spune  că obţinerea primului mandat pe lista PNL, în 2004, a fost o surpriză pentru toată lumea, mai ales că nici el, nici viceprimarul, nu aveau studii superioare.   
 
„Eu am candidat şi în 2000, dar atunci am fost singur, fără o echipă, şi am ieşit doar consilier. În 2004 mi-am găsit un partener pe măsură, pe viceprimarul Florea Udrea, şi de atrunci facem echipă. În 2004, în campanie electorală,  cei de la PSD se lăudau că sunt o echipă de ingineri. Noi eram mai aşa..., fără studii superioare. Bunul Dumnezeu ne-a ajutat atunci şi am ajuns  primar, iar Florea Udrea a ajuns viceprimar, am luat şi opt consilieri. Am dovedit că se poate, am făcut ceva pentru localitatea Galicea, iar oamenii ne-au dat votul şi în 2008, şi în 2012”, declară primarul Ion Năfliu. 
 
 
Ordonanţa „traseiştilor”, care a permis primarilor migraţia de la un partid la altul fără riscul de a-şi pierde mandatul a schimbat totalmente culoarea politică a primarilor din judeţul Mehedinţi.
 
După ce s-a tras linie, PSD-ul a adus în ograda sa marea majoritate a primarilor, iar PNL-ul a mai rămas doar cu patru edili, la Devesel, Tâmna, Izvorul Bârzii şi Strehaia.
 
Ca la un semn, aproape toţi primarii din Mehedinţi s-au încolonat şi rând pe rând s-au înscris luna trecută în Partidul Social Democrat, cu puţin înainte de alegerile prezidenţiale. Concret 39 de primari, 11 de la PNL şi 28 de la PDL au ales partidul lui Ponta şi acest lucru s-a văzut la alegeri fiindcă în toate localităţile din Mehedinţi, PSD-ul a reuşit performanţa de a bate la scor ACL-ul.
 
Totuşi, la Devesel, primarul liberal Fabian Drocan, aflat la primul mandat de edil, a reuşit să dea peste cap socotelile celor de la PSD, atingând un scor de aproape 50 la sută, mai exact de 49,7 la sută, cel mai mare procent obţinut de ACL într-o localitate din Mehedinţi.
 
 
Edilul se află la al patrulea mandat consecutiv în fruntea uneia dintre cele mai mari comunităţi din Vrancea, care numără peste 7000 de locuitori, conform ultimului recensământ.
 
Valerică Zamfirescu, în vârstă de 64 de ani, este primar de 14 ani în comuna vrânceană Slobozia Bradului. Păstoreşte o comunitate de peste 7000 de locuitori, din care aproximativ 70% din locuitori sunt romi.
 
Prin urmare, o comună greu de condus, însă priceperea sa în actul de administraţie a fost hotărâtoare în alegerea sa de patru ori consecutiv în funcţia de primar, candidând de fiecare dată sub sigla Partidului Naţional Liberal, partid pe care nu l-a trădat niciodată.
 
Militar de carieră, Valerică Zamfirescu a aderat la PNL odată cu pensionarea din sistemul militar şi a obţinut din prima încrederea oamenilor din Slobozia Bradului atunci când a candidat.
 
 
Om dintr-o „bucată”, muncitor şi prea pătimaş, primarul modelenilor nu s-ar vedea niciodată în alt partid. „Mai bine închei cu politica, decât să bat la alte uşi. Ce, sunt cangur să sar dintr-o parte în alta?”, e de părere Gheorghe Dobre, primarul celei mai mari comune din judeţul Călăraşi.
 
Pe Gheorghe Dobre îl ştie tot judeţul, nu numai oamenii din Modelu care l-au ales pentru al treilea mandat să-i conducă. Om cu frică de Dumnezeu, autoritar şi mereu pus pe muncă, Dobre crede că a pornit din start cu un avantaj. „Nu sunt adeptul pomenilor. Am mişcat lucrurile, am construit, iar asta a prins la oameni. Trebuie să le dai fapte şi mai puţine vorbe. Eu când am zis sa facem un lucru, păi, n-am mai dormit până nu l-am realizat”, povesteşte Gheorghe Dobre.
 
Născut, crescut, în comuna Modelu, din judeţul Călăraşi, Dobre spune că de când a intrat în politică n-a mai ştiut ce înseamnă liniştea. „Nici concediu n-am mai avut, sunt şi sâmbătă, şi duminica, la Primărie.
 
 
Victor Popa, primarul comunei vasluiene Dodeşti, este unul din puţinii edili din judeţ care a intrat în politică alături de liberali şi a rămas fidel convingerilor de dreapta
 
Doar şapte comune în tot judeţul Vaslui mai au primari de la PNL, faţă de 22 câţi erau înainte de ordonanţa lui Dragnea. Toţi au fost curtaţi de liderii PSD.
 
Din rândul celor care au rămas liberali cu state, Victor Popa, primarul de la Dodeşti, e singurul care se mândreşte să spună că e “liberal până la moarte”. Ceilalţi par să fi refuzat propunerea social-democraţilor de a trece de partea lor sătui să se tot plimbe pe la diferite partide sau neîncrezători că ar mai putea schimba ceva pentru comunitate.
 
Comuna Dodeşti are în componenţă doar două sate (Dodeşti şi Urdeşti) şi are 1890 de locuitori. Dodeştiul este satul copilăriei dramaturgului Victor Ion Popa, cel care la 1936 a făcut pentru satul bunicilor mai multe decât au făcut toţi primarii comunei din ultimii 25 de ani (o fermă agricolă modernă,  cămin cultural, baia publică, halta Dodeşti). Întâmplător, autorul piesei de teatru “Take, Ianke şi Cadîr” are acelaşi nume cu al primarului din zilele noastre.
 
 
Să reuşeşti să fii reales primar al unei localităţi din partea altui partid decât PSD în judeţul Olt înseamnă ori curaj extrem, ori o dovadă de nebunie şi inconştienţă. Oltul este dominat de “partidul-roşu” din 1990 încoace, dar există şi excepţii. Primarii liberali Ion Ciocan (Osica de Sus) şi Ion Spiridon (Urzica) se numără printre cei care continuă să sfideze tentaţiile şi ameninţările din partea altor partide.
 
Ion Ciocan este primar al comunei Osica de Sus din anul 2004, an în care a şi intrat în politică înscriindu-se în PNL. Deşi recunoaşte că au fost unele încercări venite din partea altor partide pentru a schimba “tabăra”, acesta spune că nu ar fi fost niciodată interesat de ofertele altora. Deşi este primar în funcţie de peste zece ani, edilul “doarme” liniştit, nu este implicat în niciun dosar penal şi nici nu este urmărit de A.N.I. Seriozitatea acestuia atât la locul de muncă, dar şi în politică, i-a fost răsplătită de localnici cu votul lor constant.
 
“Sunt dintotdeauna la PNL şi, deşi am trecut şi prin momente dificile pentru că eram membru al acestui partid, nu am dat niciodată înapoi, nu am făcut altă politică decât cea a oamenilor şi, automat, cea a PNL. Am fost ales primar pe listele acestui partid şi aici am rămas – acesta e crezul meu. Niciodată nu m-a interesat un alt partid”, spune Ion Ciocan.
 
 
Adrian Veştea este la al treilea mandat de primar la Râşnov. A câştigat de fiecare dată cu o majoritate zdrobitoare şi a reuşit în ultimii zece ani să trasnforme Râşnovul într-o veritabilă staţiune turistică.
 
Adrian Veştea este memebru PNL din 1996,  de când avea 22 ani. A devenit consilier local în anul 2000, iar acum la doar 40 de ani este la al treilea mandate de primar. La prima candidatură pentru postul de edil şef al Râşnovului, în 2004, a câştigat în turul doi  cu 70% dintre voturi. În 2008 şi în 2012 a fost ales încă din primul tur cu 75%, respective 68% dintre voturi.
 
Spune că doctrina de dreapta i se potriveşte cel mai bine. „ Am intrat în Partidul Naţional Liberal pe când acesta nu era un pardid atât de puternic cum este acum. Doctrina liberal de dreapta s-a potrivit cel mai bine cu convingerile mele. 
 
 
Nu toţi primarii PNL din judeţul Dolj au ales să treacă în barca PSD folosindu-se de ordonanţa dată de Liviu Dragnea. Edilul comunei Drănic, Marian Dănuţ Andrei, recunoaşte că s-au făcut presiuni asupra sa pentru a trece înainte de alegerile prezindenţiale la PSD, însă a refuzat categoric.

Marian Dănuţ Andrei este primarul comunei Drănic din anul 2008 şi are o comunitate de 3000 de locuitori. Edilul mărturiseşte că nu a fost tentat să facă pasul la PSD şi a decis să meargă mai departe alături de liberali. „Libertatea de exprimare şi de vot sunt valorile în care liberalii cred cu tărie. Presiuni asupra mea să trec la PSD au fost tot timpul până s-a închis ordonaţa.
 
După aceea mi-au spus că mă ajută să trec în partidul lui Tăriceanu. Eu am plecat pe acest drum alături de PNL şi nu vreau să dau înapoi. În primul rând am o datorie faţă de oamenii din localitate şi vreau să o duc la bun sfârşit“, a spus edilul comunei Drănic.
 
 
Primarul comunei arădene Seleuş, Cristian Branc, este unul dintre primarii liberali din judeţul Arad cu rezultate remarcabile din punct de vedere politic şi administrativ. Ultimul mandat l-a câştigat după ce a obţinut aproape 95% din voturile localnicilor.
 
Înscris în Partidul Naţional Liberal în anul 2007, Cristian Branc povesteşte că a crezut şi crede în valorile liberale. Ordonanţa Dragnea, dată înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale de anul acesta, nu i-a dat tentaţia de a trece în barca puterii.
 
 „M-am înscris în Partidul Naţional Liberal pentru că respect şi cred în valorile pe care le promovează. Sunt un om de dreapta, nicidecum unul de stânga. Cred că doar prin iniţiativă şi implicare putem obţine rezultatele pe care le dorin, ci nu prin politica mâinii întinse”, afirmă Cristian Branc.
 
 
 
Nu toţi primarii din Maramureş au trecut în barca PSD-istă folosindu-se de acea Ordonanţă Dragnea care a făcut la nivel de Maramureş ca PNL-ul şi PDL-ul să piardă în total 14 primari. Doi dintre primarii din Maramureş, cel de la Repedea şi Ruscova recunosc că discuţii cu cei de la PSD au fost, însă nu au fost convingătoare. Şi nu aveau cum să fie pentru că „cei cu coloană vertebrală nu trădează partidul“.

Întrebaţi fiind care sunt valorile liberale în care cred cu adevărat, ambii primari au răspuns că libertatea de exprimare şi de vot. Ce îi face să fie primari iubţi de comunitate? În primul rând bunul simţ şi apoi nevoia de a face lucruri pentru oamenii care îşi pun speranţe în primul gospodar al localităţii. 
 
“Nu ştiu cum să vă spun, dare u de când am intrat în politică în anul 1992 am intrat în PNL până în 1994. După moartea lui Coposu am intrat în PNŢ până în 2000 şi din 2000 am reintrat în PNL şi în PNL stau până când mor. Am declarat şi cu Ordonanţa aceea 55 când am fost întrebat c ear însemna să mă duc la PSD am întrebat de unde a avea bani să îmi dea Primul Ministru mie? De unde atâţia bani la toţi primarii? Nu neapărat că mă iubeşte lumea, eu am muncit, muncesc pentru oamenii din Repedea. Trebuie să ştii să vorbeşti cu oamenii, indiferent dacă are şcoală sau nu, trebuie să ştii să dai după el. Dacă vezi o femeie mai în vârstă să o întrebi ce necazuri are, cu ce să te ajut“, a declarat Pavel Ţiudic. 
 
 
Înainte de ”Ordonanţa traseiştilor”, PNL avea în Sălaj 11 primari. 10 a rămas în partid şi după campania de racolare dusă în baza acelei ordonanţe, unii dintre cei 10 mizând pe statornicie, în detrimentul iluziei unui câştig imediat.
 
Printre cei care au decis să română ”liberal până la moarte” se numără primarul comunei sălăjene Benesat, Sorin Romocea. Chiar dacă, la cei 47 de ani ai săi, face parte din generaţia tânără de edili, Sorin Romocea se află deja la al treilea mandat de primar, conducând destinele comunei, neîntrerupt, din 2004.
 
Sorin Romocea se recomandă ca fiind unul dintre cei mai vechi liberali din judeţ şi spune că, la primele alegeri democratice din România, cele din 1990, el reprezenta PNL-ul în secţia de votare din comună. Avea atunci doar 22 de ani.
 
 
Fidel PNL-ului, primarul Câmpulungului, Andrei Călin, a fost printre primii liberali argeşeni care au spus un nu hotărât ordonanţei lui Dragnea şi i-a criticat aspru pe colegii săi de partid care au migrat către social-democraţi.
 
Primarul Câmpulungului, liberalul Andrei Călin are patru mandate la conducerea municipalităţii, toate sub sigla PNL şi este unul dintre edilii pentru care preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal, Ion Popa, a garantat că nu va părăsi  tabăra liberală, indiferent de ofertele PSD.
 
Aşa s-a şi întâmplat. Liberal până la capăt, Adrei Călin a criticat ordinanţa lui Dragnea şi i-a taxat, de câte ori a avut ocazia, pe foştii săi  colegi de partid care  s-au dat cu putearea, însă cele mai acide replici ale sale s-au îndreptat  către fostul ministru liberal Andrei Gerea, un înverşunat susţinător, pe Facebook, al lui Victor Ponta.
 
 
Odată cu victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale, PNL a devenit un partid la modă. În Alba, liberalii au o istorie importantă, fiind prezenţi în administraţia publică locală şi judeţeană încă de la primele alegeri de după 1989.
 
În judeţul Alba a şocat în sens pozitiv scorul electoral de peste 91% obţinut de Iohannis în comuna Şugag din Munţii Sebeşului. Comuna Şugag este administrată de 14 ani de primarul Constantin Jinar, reprezentant al PNL.
 
Acesta a fost ales de fiecare dată în funcţie cu procente de peste 60-70%, încă din primul tur. Este din acest punct de vedere unul dintre primarii cei mai reprezentativi pentru liberalii din Alba. Spune că nu a fost tentat niciodată să treacă la alt partid deşi a avut oferte în acest sens. Constantin Jinar a rămas fidel liberalismului şi principiilor care guvernează această doctrină. Rezultatul este vizibil şi în comuna pe care o conduce de atâţia ani.
 
 
Alin Nica, de la Dudeştii Noi, şi Vasile Bejera din Ştiuca, sunt doi primari liberali care nu şi-au trădat cauza, iar principiile lor au transformat complet localităţile pe care le conduc. În loc de sate asistate social, ei au făcut veritabile zone rezidenţiale.

Unul din primarii liberali care nu şi-au trădat cauza este Alin Nica, edilul-şef al comunei Dudeştii Noi. Când a fost ales prima dată, în 2004, Alin Nica devenea cel mai tânăr primar din România. Avea doar 23 de ani. Făcea parte din noua generaţie de politicieni, cu principia sănătoase, bazat pe principia liberaliste, pe dezvoltare şi progres, astfel că nici nu se punea problema ca Alin Nica să plece din PNL.
 
În urmă cu zece ani, Dudeşii Noi era un sat izolat lângă Timişoara, fără drum asfaltat şi în beznă. Venirea lui Alin Nica a adus schimbarea de mentalitatea şi de atitudine.
 
 
Edilul Gheorghe Baban (71 de ani) este liberal din 1990 iar din 2000 conduce comuna Onceşti. A fost ales primar de fiecare dată sub semnul săgeţii galbene iar în patru mandate se poate lăuda cu investiţii majore în comună.

A construit cinci şcoli noi, două cămine culturale, o primărie, a asfaltat drumuri iar pe restul le-a pietruit, a pus clopote la biserici şi a adus „lumina“ pe drumurile comunei.
 
Primarul Gheorghe Baban a îmbrăţişat liberalismul imediat după Revoluţia din decembrie 1989. Sătul de comunism, de totalitarism, a realizat că vine o altă perioadă în istoria României. Din simpatizant PNL a ajuns în câţiva ani să intre în organizaţia de partid. „Sunt liberal cu acte în regulă din 1996. Organizaţia era condusă atunci de Valeriu Gheorghe (n.r. acum ambasador în Qatar) iar din 2004, de Romeo Stavarache. Indiferent de schimbările produse la nivelul partidului sau de posibilele avantaje, am rămas liberal. Sunt primar la al patrulea mandat“, ne-a declarat Gheorghe Baban.
 
 
Primarul oraşului-staţiune Pucioasa, Dănuţ Bădău, se declară un liberal înrăit şi, spre deosebire de primarii traseişti care şi-au schimbat doctrina peste noapte el rămâne consecvent valorilor liberale. „Nu vedeţi că fiecare partid are o latură liberală?”, spune edilul şef care se află la al doilea mandat.
 
De ce crede în valorile liberale?
 
„Pentru că e singura modalitate prin care se poate asigura dezvoltare, progres, bunăstare, prin muncă şi nu prin ajutoare sociale. Sintagma asta de stat de drept trebuie respectată. Lucrurile trebuie să stea de o maniera în care oamenii să trăiască demn prin muncă, nu prin subterfugii. Libertatea în sensul larg al cuvântului înseamnă foarte mult şi liberalii au fost pionieri în dezvolatare şi în cercetare. Nu vedeţi că fiecare partid are o latură liberală? Omul e pregătit genetic să fie liberal”, conchide liberalul Dănuţ Bădău.
 
 
Petrică Rotaru Popa, primarul comunei Petricani, este la al doilea mandat în fruntea localităţii din zona Târgu Neamţ. Doar el şi primarul comunei Dochia au rezistat tentaţiei de a pleca din PNL din cei 12 primari liberali aleşi la alegerile din 2012.
 
Petrică Rotaru Popa (65 de ani), conduce primăria comunei Petricani din anul 2008. Comuna este recunoascută la nivel naţional mai ales prin satul Târpeşi, unde a trăit şi a creat muzeul popular artistul Neculai Popa. De altfel, actualul primar este chiar ginerele artistului popular care ne-a părăsit în urmă cu patru ani, la vârsta de 91 de ani.
 
„Iniţial am intrat în politică la PNŢ-CD, împreună cu socrul meu, care, după cum se ştie a fost un ţărănist autentic, orientare pentru care a şi fost întemniţat de comunişti între 1952-1957. După decepţia pe care am avut-o în perioada guvernării CDR, m-am concentrat mai mult pe activitatea profesională, şi n-am mai activat politic”, spune Petrică Rotaru Popa.
 
Actualul primar al comunei Petricani este de meserie profesor de istorie. Înainte de a candida la primărie, a fost director coordonator al şcolilor din comună.
 
 
Adrian Stan, primarul din Techirghiol, a rămas liberal într-un judeţ dominat de camarila PSD-istă. Adrian Stan, de 51 de ani, este liberal din anul 1993. Nu şi-a trădat partidul, deşi a fost curtat de mai toate formaţiunile politice: APR, PD şi PSD.
 
Adrian Stan este la al doilea mandat de primar. La primele alegeri a câştigat scaunul de primar la un vot diferenţă, însă la alegerile următoare a obţinut un scor zdrobitor, fiind ales de 80% dintre oameni. 
 
S-a născut la Iaşi, oraş în care a urmat şi cursurile Facultăţii de Medicină Veterinară. Din anul 1985 s-a mutat la Techirghiol, locul de unde este soţia sa. Nu a mai plecat de aici niciodată. Până să devină primar şi-a practicat meseria, aceea de medic veterinar la Constanţa şi Techirghiol, deţinând şi funcţia de vicepreşedinte la Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti.
 
 
Ales primarul municipiului Oradea în anul 2008 din primul tur cu 50,3% din voturi, iar în 2012 reales pentru al doilea mandat cu 66,02% din voturi, Ilie Bolojan este un liberal autentic, astfel că nu şi-a pus niciodată problema trecerii la alt partid, iar despre tentaţie nici nu poate fi vorba.
 
Ilie Bolojan, primarul liberal al Oradiei, este de meserie profesor şi inginer. S-a înscris în Partidul Naţional Liberal în anul 1992, iar de atunci a fost pe rând consilier local, consilier judeţean, prefect, Secretar General al Guvernului şi primar. A fost ales primarul municipiului Oradea în anul 2008 din primul tur cu 50,3% din voturi, iar în 2012 a fost reales pentru al doilea mandat cu 66,02% din voturi. Este şi preşedinte al filialei locale a Partidului Naţional Liberal.
 
În calitate de preşedinte al PNL Oradea, l-a susţinut în această campanie pe candidatul Alianţei Creştin-Liberale, Klaus Iohannis.
 
 
PSD a măturat judeţul Iaşi cu ordonanţa traseiştilor. PNL a pierdut 21 din cele 45 de comune deţinute cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, au fost şi primari dedicaţi liberalismului care spun că nici n-au fost tentaţi să schimbe tabăra.
 

Unul dintre aceştia este Paul Mursa (37 de ani), primarul comunei ieşene Plugari. Este o localitate situată în nordul judeţului, departe de capitala Iaşi, compusă din trei sate şi având o populaţie de aproximativ 3.600 de locuitori.

Mursa se află la primul mandat de primar, obţinut în 2012, iar oamenii din comună îl apreciază pentru că, de când a venit el, lucruri înţepenite ani în şir au început "să mişte". "Sunt PNL-ist din 1998. Mi-am dedicat jumătate de viaţă partidului şi sunt sigur că n-o să trec în altă tabără. Eu sunt stelist de felul meu. N-am cum să fiu şi suporter Dinamo, în acelaşi timp", spune primarul din Plugari.

La acest material au participat Cristina Răduţă, Mădălin Sofronie, Irina Rîpan, Corina Macavei, Borcea Ştefan, Ionela Stănilă, Sabina Ghiorghe, Mugurel Manea, Simona Suciu, Simona Suciu, Andreea Mitrache, Rareş Moise, Bogdan Iancu, Alina Pop, Cristina Stancu, Dorin Ţimonea, Ştefan Both, Mircea Merticariu, Ionuţ Dima, Florin Jbanca, Mariana Iancu, Claudia Bonchiş, Cezar Pădurariu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările