Şi premierul Orban voia o parte din bugetari în şomaj tehnic. Nimic. Ministrul Cîţu s-a opus la toate măsurile de austeritate, pentru că inteligenţa sa ţine loc de funcţionarea economiei.

Un rezumat al declaraţiilor dlui Cîţu, în nota „wishful thinking”

Aseară, la un post tv, dl Cîţu era supraoptimist:

„Economia va ieşi mult mai bine decât ne aşteptam din această criză. Ştiu că am spus că au scăzut încasările, dar acum companiile au revenit, plătesc la timp şi estimez că în aprilie vom încheia mai bine decât credeam”.

„Încasările sunt „puţin” sub nivelul de anul trecut”.

„90% dintre companiile româneşti sunt IMM-uri, s-au descurcat să-şi facă reconversie, au răspuns imediat la apelul nostru, s-au pliat pe situaţia de faţă şi au început să producă ventilatoare, materiale sanitare şi ce a mai fost nevoie”.

90% dintre IMM-uri fac ventilatoare, materiale sanitare? Dle Cîţu, pe ce lume trăiţi? Numai şi pentru această afirmaţie şi ar trebui să fiţi remaniat.

„Veţi vedea, eu am încredere că după ce ieşim din această criză vom avea o economie mult mai bună”

Toate statele lumii se întreabă pe unde vor scoate cămaşa în urma pandemiei şi a crizei economice ce urmează, numai dl Cîţu, plecat cu un deficit de 4,6% la început de an, ne spune că vom avea o economie muuuult mai bună! Ce să înţelegem de aici? Că avem şi la finanţe un „specialist” precum Streinu Cercel!

„După ce va trece vârful acestei crize, ne vom putea concentra pe economie şi vă asigur că avem instrumentele necesare pentru a o relansa”.

E clar! Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap cu dl Cîţu. Eu zic să fie păzit zi şi noapte, să nu ni-l fure vreun stat european!

Şi declaraţii mai vechi ale dlui Cîţu sunt în aceeaşi notă.

"Vom suplimenta fondurile pentru toate judeţele, oraşele, comunele, unde este nevoie. Acum ne uităm care este situaţia pe ministere, dar şi pe localităţi. Sunt două arii la care ne uităm. Vom avea rectificare bugetară şi fondurile vor fi prinse acolo, pentru ne asigura că toţi cei care au nevoie au resursele necesare”.

„Binenţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

Între primele economii din Europa! Alături de Germania, Franţa şi Marea Britanie!

înrăutăţirea perspectivei este un avertisment clar dat de agenţia de rating populiştilor din Parlament”. (este vorba de ultima evaluare a agenţiei de rating Fitch, care se adresează parlamentului, nu guvernului!)

„Este uşor să faci un deficit mare pe hârtie dar problemele pot apărea la finanţare dacă defiCîţul este crescut fară să se prezinte sursele de finanţare”. Un acces de sinceritate, dar destul de rar!

„În această rectificare bugetară nu s-a tăiat de nicăieri”. Chiar şi în cazul unei catastrofe naturale, ministrul Cîţu nu va tăia de nicăieri! Nu este nevoie!

Referitor la şomajul tehnic la bugetari, ministrul Cîţu declară: „Nu există aşa ceva în discuţie în Ministerul Finanţelor Publice şi nu este ceva ce eu aş susţine în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administraţia publică”.

Până şi Orlando Teodorovici vedea că 20% dintre bugetarii din administraţie taie frunze la câini. Nu şi dl Cîţu, care-i critică de zor pe PSD-isti. Rata datoriei a crescut brusc la aproape 45% din PIB în 2020, de la 35,2% în 2019, cel mai mare din 1995 încoace.

Dar Florin Cîţu are şi accente de sinceritate

„A fost destul de dificil, vineri, când trebuia să facem rost de bani pentru a putea achita în avans toate pensiile…. A fost o zi complicată, pentru că pieţele nu funcţionează ca într-un moment normal, ca să te finanţezi pe termen scurt, rapid, şi prin surprindere”.

Ce spun oamenii de afaceri şi specialiştii

Costurile la care se împrumută România acum sunt duble faţă de cele ale ţărilor din jur. Şi încă nu se vede efectul ridicării deficitului bugetar la 6,7%!

Valentin Lazea, economistul şef al BNR. Prin relaxarea fiscală pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1% din PIB la un deficit de 3 - 4% din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3% din PIB la un deficit de 7% din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor)”.

Dl Cîţu nu se uită la ce spune dl Lazea, care nu se ridică la nivelul său de inteligenţă!

Mai spune dl Lazea: „credibilitatea României atârnă de un fir de păr, ţara fiind situată pe ultima treaptă a investment grade şi orice retrogradare însemnând intrarea în categoria junk ("gunoi"). Pentru ca această retrogradare să nu se întâmple, agenţiile de rating vor vrea să vadă încă de anul acesta voinţa pentru reducerea în perspectivă a deficitului bugetar, nicidecum măsuri care să adauge la acesta în viitor”.

Noi nu suntem Germania, Franţa, Anglia sau America, să aruncăm în piaţă, de la buget, pentru susţinerea economiei, trilioane de dolari sau euro. Noi avem un buget pricăjit, care a plecat anul acesta de la un deficit de 4,6% din PIB.

Generaţia tânăra va fi afectată, crede dl Lazea. „Deja generaţia tânără este chemată să se sacrifice pentru a-i proteja pe vârstnici în contextul pandemiei; adăugaţi la aceasta costul uriaş al programelor de mediu care vor fi implementate în următoarele decenii şi, deasupra tuturor, adăugaţi costul dobânzilor la trilioanele de euro sau dolari care se vehiculează astăzi şi pe care tot generaţia tânără de acum va trebui să le achite: nu vi se pare cam mult?”

Explicaţii în Ziarul Financiar

Într-o discuţie cu CDR - Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia care reuneşte cele mai mari companii din România, din care majoritatea sunt multinaţionale – premierul Orban a admis că situaţia este pe muchie de cuţit. Situaţia cea mai tensionată este la nivelul bugetului, unde încasările s-au prăbuşit, chiar şi firmele care au bani preferând să îşi amâne plata taxelor şi impozitelor pentru a-şi păstra lichiditatea, în condiţiile în care nimeni nu ştie când se va reporni economia şi de la ce nivel.

Mare deosebire între ce vede dl Cîţu, şi ce aude dl Orban de la oamenii de afaceri. În privinţa unui eventual împrumut de la FMI, premierul Orban a precizat în discuţia cu marile companii că în acest moment România poate avea acces doar la o linie de finanţare de 1 mld. euro, având în vedere că poziţia externă, respectiv deficitul de cont curent este scăpat de sub control. Pentru acoperirea încasărilor de la buget, guvernul trebuie să ia bani din altă parte.

În privinţa şomajului, după terminarea stării de urgenţă, primele estimări indică între 800.0000 şi 1 milion de oameni care vor fi disponibilizaţi, pentru că firmele nu vor mai avea comenzi şi nici bani să îi plătească, la care se adaugă 800.000 - 1 milion de români care lucrau în afară şi care, cel puţin în următorul an, nu-şi vor mai găsi un job având în vedere criză economică care se va instaura în Europa, mai dură decât cea de acum 10 ani.

Iar dl Cîţu vede economia României zvâcnind în sus, în formă de „V”, lucru pe care nu-l vede nimeni altcineva în România!

Concluzie

Nu înţeleg cum preşedintele Iohannis şi premierul Orban nu văd diferenţa ca de la cer la pământ între viziunea dlui Cîţu privind viitorul economiei româneşti şi al finanţelor publice, şi aceea a specialiştilor români şi străini, care sunt îngroziţi de ce va urma în plan economic. Numai dl Cîţu vede economia României în viitor printre primele economii din Europa! Nu cred că ajută pe cineva basmele pe care ni le vinde dl Cîţu, şi mai ales că nu ia măsurile drastice pentru reducerea cheltuielilor publice acum, când în condiţii de criză majoră are toată justificarea să o facă.