Filosofie de politician: mai multe zile libere pe an

FOTO: Alexandru Dobre/ Mediafax

În Parlamentul României au răsărit mai multe proiecte legislative prin care senatorii şi deputaţii cer mai multe zile libere pe an, plătite, care să fie independente de concediul de odihnă. Una dintre iniţiative i-ar scuti de o zi de muncă pe românii care merg să voteze.

Mai mulţi deputaţi şi senatori ai Uniunii Salvaţi România (USR) au cerut, printr-un proiect de lege, zile libere de la stat pentru românii care votează. Parlamentarii susţin că demersul va creşte numărul celor care se prezintă la vot, astfel încât „să reprezinte cât mai fidel opţiunea populaţiei”. Concret, aleşii USR vor ca oamenii să primească o zi liberă, plătită, dacă votează, indiferent de tipul alegerilor. „Salariaţii cu drept de vot beneficiază, la cerere, de o zi liberă plătită, pentru fiecare tip de alegeri la care îşi exprimă votul (...) În situaţia în care două sau mai multe tipuri de alegeri se desfăşoară în acelaşi timp, salariaţii care au exercitat dreptul de vot beneficiază de o singură zi liberă plătită”, se arată în proiectul legislativ , unde parlamentarii precizează că, în cazul în care se organizează şi un tur 2 de alegeri, angajaţii vor beneficia de o singură zi liberă, condiţionată de participarea la ambele tururi.

Într-un an ca 2024, legea le-ar aduce românilor care votează nu mai puţin de patru zile libere în plus, pentru că se vor organiza tot atâtea rânduri de alegeri într-un singur an: locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare. 

„Având în vedere că de o asemenea zi liberă beneficiază deja salariaţii implicaţi în procesul de votare, considerăm oportun ca şi salariaţii care se prezintă la vot să beneficieze de această zi liberă având în vedere faptul că, în cazul alegerilor locale şi parlamentare, este necesar ca cetăţenii să se prezinte la secţiile de votare unde sunt arondaţi sau cel puţin la o secţie de votare din judeţul de domiciliu, iar cetăţenii care aleg să opteze pentru votul prin corespondenţă trebuie să întreprindă anumite demersuri în vederea exprimării opţiunii de vot, printre care şi depunerea la un ghişeu poştal sau curier al corespondenţei de vot”, se mai arată în expunerea de motive a iniţiativei, care a fost înaintată spre sfârşitul anului trecut, dar care încă se află pe masa Senatului.

Liber la împodobirea bradului

O altă iniţiativă legislativă vizează acordarea unei zile libere în Ajunul Crăciunului. Iniţiatorul proiectului, deputatul USR Lazăr Ion Marian, a invocat  împodobirea bradului pe 24 decembrie, împărţirea cadourilor sau primirea colindătorilor.

„Pentru români, Ajunul Crăciunului implică printre alte obiceiuri şi tradiţii: împodobirea bradului de Crăciun; împărţirea cadourilor de către Moş Crăciun; pregătirea bucatelor pentru masa din prima zi de Crăciun; primirea colindătorilor care vestesc Naşterea Domnului nostru lisus Hristos”, arată în expunerea de motive. Totodată, parlamentarul a subliniat mai multe tradiţii pe care le urmează românii în Ajunul Crăciunului, dar şi obiceiurile religioase.

„Codul Muncii prevede ca sărbători legale în care nu se lucrează un număr de 15 zile, dintre care două din aceste zile, respectiv prima zi de Paşti şi prima zi de Rusalii, se prăznuiesc întotdeauna într-o zi de duminică. Acest număr de sărbători legale este mai mic faţă de alte state membre ale Uniunii Europene”, a mai arătat deputatul.

Repaus pentru cei care se vaccinează

Pentru a încuraja imunizarea împotriva COVID-19, mai mulţi parlamentari ai USR au depus, în prima jumătate a anului trecut, o iniţiativă legislativă care prevede că persoanele care se vaccinează pot să beneficieze, la cerere, de o zi liberă. Proiectul, adoptat de Parlament în iunie 2021, propune ca, în ziua vaccinării, angajaţii să beneficieze de o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, iar elevii, studenţii şi militarii să primească o scutire pentru ziua respectivă.

De asemenea, de ziua liberă de pe urma imunizării beneficiază şi unul dintre părinţi în ziua vaccinării copilului cu vârsta de până la 14 ani sau a copilului cu dizabilităţi, cu vârsta de până la 26 de ani.