Festivalul ipocriziei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

România trece prin cea mai dificilă perioadă din toate punctele de vedere, economic, social, cultural, ba chiar şi naţional dacă avem în vedere că la graniţe se desfăşoară un război absurd, inutil şi criminal – ca orice război.

Cu toate acestea, unii se prefac că nu văd sau se mint pe ei şi pe cei pe care îi administrează. Am în vedere în special festivalul guvernanţilor, reuniţi recent, în dispreţ faţă de realitate (la fel cum făcea în septembrie 2021 premierul Cîţu) la BCU ca să serbeze 147 de ani de liberalism.

Sunt convins că nici un român nu contestă meritele liberalilor în istoria României moderne, dar distanţa dintre liberalii ce au format România modernă şi liberalii de azi este nu numai uriaşă, dar mă tem că este infinită.

De câteva luni, România nu numai că nu ia măsuri liberale în economie, dar nu ia măsuri deloc – lucru perfect explicabil dacă avem în vedere că guvernul e format din ageamii şi condus de un militar de carieră ce nu are nici pregătirea nici înţelegerea fenomenelor economice. Vedem zilnic urmarea dezastrului prin creşterile de preţuri, inflaţie, criza din energie etc. Datoria publică a României a ajuns la cote istorice, nemaiîntâlnite vreodată: 50 la sută din PIB, deşi România a beneficiat de sume uriaşe de la UE, venite prin PNRR.

Împrumuturile făcute de România au ajuns, şi ele, la o cotă istorică – având dobânzi record; cu alte cuvinte, actualul guvern aruncă povara pe cetăţean şi pe guvernanţii din anii următori. ,,După noi, potopul!” pare să fie deviza tandemului Ciucă-Ciolacu.

Lucrul cel mai bizar cu actuala coaliţie este că este o struţo-cămilă ce împinge România înspre două direcţii, dar direct în şanţ. Fie că împinge spre stânga (PSD), fie spre dreapta (PNL), este cert că o conduc direct în şanţ. De ce se întâmplă aşa? Care să fie explicaţia acestui comportament iresponsabil? Inclin să cred că răspunsul este că aceşti guvernanţi sunt complet dezinteresaţi de interesul general, de binele public (al cetăţenilor), şi sunt interesaţi exclusiv de binele propriu, fie cel de partid, fie cel individual. Ciolacu vrea să conserve hrăpăreţii proprii din posturile cheie, din toate instituţiile publice. După unele cifre, aproximativ 40-50 la sută din posturile publice sunt politice, adică ocupate de-a lungul timpului (din ultimii 20 de ani) cu oameni veniţi pe linie de partid. Mai mult, recent, în plină criză economică, acest guvern iresposnabil a angajat mii de oameni şi a amplificat numărul de posturi de conducere: 118 secretari de stat şi subsecretari – record absolut (guvernul Dăncilă a avut ,,numai”  110). Cu un salariu cu peste 16 000 lei, guvernul va plăti lunar aproape 2 milioane de lei numai pe salariile acestora – festival scabros al liberalismului. Dacă acesta este liberalism, Brătienii s-ar răsuci în mormânt.

În cazul lui Ciucă, lucrurile sunt clare: este strâns cu uşa din cauza plagiatului, astfel că el încearcă din răsputeri să evite o condamnare ruşinoasă şi dezonorantă pentru un militar – furt intelectual.

Ajuns aici nu pot să nu amintesc câteva aspecte uluitor de identice cu ce vedem în serialul ,,In slujba patriei”. Chiar şi numai câteva episoade văzăte, din cele 51, ar arăta multe din mecanismele vieţii politice şi economice ucrainene din anii 90 – destul de asemănătoare cu cele româneşti. Nu este deloc surprinzător că, în urma difuzării serialului, după Euromaidan, între 2015 şi 2019, preşedintele Zelenski, în serial, a ajuns preşedintele Ucrainei în mod real. Motivul – lupta cu corupţia, cu mecanisme feudale dintr-o societate ce are nevoie să se modernzeze, să se europenizeze (în film, Ucraina a aderat la UE; deci, lupta împotriva corupţiei a fost făcută din nevoia de aliniere cu restul ţărilor democratice din Europa, şi ieşirea de sub influenţa Rusiei). Faptul de a fi fost luptător neinfricat cu corupţia, deşi a fost nevoit să ia unele măsuri excepţionale (azi, le putem caracteriza drept nedemocratice), a făcut ca transpunerea lor în viaţa reală să dea o doză uriaşă de credibilitate acestui actor ajuns preşedinte.

Revenind acum la guvernanţii noştri, nu putem să nu obervăm că nu există nici măcar intenţia de a se lupta cu corupţia. Nici un cuvânt din discursul public al guvernanţilor, din ultimul an (după înlăturarea USR din guvern) nu a făcut vreo referire la corupţie, mită, trafic de influenţă, abuz în funcţie, incompatibilităţi, discriminare etc. Explicaţia este simplă şi evidentă (clară şi distinctă cum ar zice Descartes): chiar ei sunt cei care conduc (administrează) reţele interlope în toate domeniile economice.

Dacă liberalii nu au înţeles că circul făcut de Cîţu în 2020-2021 se va întoarce nu numai împotriva lui, dar şi împotriva PNL, şi că aduce deservicii uriaşe PNL, se pare că nici la ora prezentă, liberalii nu vor să vadă cum premierul liberal şi miniştrii liberali aduc uriaşe deservicii liberalismului. Festivalul ipocriziei atinge în 2022 un nivel istoric.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite