Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că tot scandalul din Teleorman a fost doar o diversiune care încerca să atragă atenţia de la faptul că Ponta, Dragnea şi Pană (doamna Pană) au fost plimbaţi ca moaştele pe uliţe, cu o bărcuţă pneumatică aproape neîncăpătoare, într-o apă înaltă de trei palme. De altfel, pompierii încălţaţi cu cizme de cauciuc aflaţi în jurul bărcii au avut, cred, nu doar rolul de a direcţiona, ci mai ales de a ridica barca, de a o menţine pe linia de plutire.

Sub privirile necăjite ale babelor din localitatea Beiu, s-au făcut şi mici glumiţe: „Ăsta e motorul din cinci subofiţeri“ (despre barca trasă de pompieri), „Stai că nu-s aşa fragil“ (premierul despre el însuşi), dar şi întrebarea adresată Doinei Pană (doamna Pană): „Aveai chef de nişte inundaţii?“. Răspunsul timid şi descurajator al ministrului delegat pentru Ape: „Păi, nu aveam chef, dar...“.

Eh, nu-i problemă, cred că nici oamenii din Teleorman nu au avut prea mare chef să dea inundaţia peste ei în ziua de Paşte, dar te pui cu natura? Chiar aşa, premierul a aflat abia la faţa locului data exactă când au venit apele, iar când un jurnalist l-a întrebat ce vor face până când se va construi un dig, i-a replicat: „Crezi că pot să opresc eu ploaia sau o opreşti tu?“. Unii mai paranoici decât prevede legea s-au uitat cu atenţie la imagine şi au văzut chiar cum Ponta împinge mâna purtătoare de microfon a jurnalistului indiscret, ba chiar îi şi şopteşte înainte „Du-te, băi!“ (sau „făi“, sau „uăi“, sau „hăi“). Cine mai ştie?

Până când se gândeşte cineva să facă o melodie cu refrenul „Ce faci, fă, Doina, ce faci, fă, Doina“ repetat la nesfârşit, vreau să le spun celor care au făcut expertize pe propria lor ureche că am ascultat şi eu de vreo 450 de ori replica şi tind să cred în existenţa unui „F“ acolo, undeva! Dar nu-i o problemă, oameni suntem. Politicienii trebuie să se întoarcă cu faţa spre popor şi, în fond, de ce ar fi o problemă dacă ar fi zis „fă“? Ce e degradant într-un mic „fă“ prietenos? În fond, toţi oamenii cu studii superioare făcute în ţară sau în străinătate ştiu că educaţia, cultura nu constau în folosirea corectă sau depreciativă a unor interjecţii, ci în lucruri mult mai profunde şi de fineţe.

Iar dacă Doinei Pană (doamna Pană) i s-ar părea normal să i se spună „mă, fă, bă, uăi, hăis, brrr, măi, lele, tu, fată, alo“ (asta dacă, prin absurd, i-ar fi zis cineva aşa într-o realitate paralelă), atunci de ce ar fi treaba noastră să comentăm? Eu zic mai bine să stăm în banca noastră şi să ne vedem de treabă, pentru că nu ştim noi din astea. Viaţa fiind scurtă şi provocatoare, ar fi bine să nu mai analizăm atât. Apropo, umblă vorba că prin judeţul lui Dragnea mai sunt nişte comune făcute praf de ape, mult mai praf decât Beiu (acest Macondo de Teleorman). De exemplu, în Ciolăneşti ar fi nevoie de o investiţie mult mai mare (nu un dig, ci decolmatarea unei ape). Pe acolo nu a ajuns încă nimeni în vizită şi nici nu s-au făcut promisiuni, dar nu-i nimic. Tot vine vara până la urmă şi, oricum, pământul se usucă şi singur. Uei!