Răspunsul lui Jean Claude Juncker la scrisoarea Vioricăi Dăncilă privind „Lista neagră de la Bruxelles”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Comisiei Europene a răspuns încă din 4 aprilie la scrisoarea pe care i-a adresat-o premierul Dăncilă, privitoare la aşa-numita „Listă neagră a demnitarilor condamnaţi de la Bruxelles”. Deşi propria scrisoare a distribuit-o presei imediat după ce a expediat-o la Bruxelles, Dăncilă nu a comunicat public cu aceeaşi promptitudine şi răspunsul pe care l-a primit. „Adevărul” a obţinut răspunsul preşedintelui Comisiei Europene.

Premierul Viorică Dăncilă i-a trimis pe 21 martie o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în care îi cere acestuia explicaţii privind o corespondenţă din toamna anului 2012, purtată între Bruxelles şi Bucureşti pe marginea raportului MCV.

În scrisoare, Viorica Dăncilă descria obiectul preocupărilor sale: „Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la MCV. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu”.

Scrisoarea formula şi o cerinţă expresă: „Vă adresez, domnule preşedinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză. Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat”.

Imediat ce a transmis scrisoarea către Comisia Europeană, Guvernul României a distribuit-o către mass-media, atât în limba engleză, cât şi în limba română. O parte a opiniei publice a considerat gestul Vioricăi Dăncilă drept un act de mare curaj şi de demnitate naţională, un pas important în recuperarea suveranităţii ţării faţă de autorităţile de la Bruxelles. Ulterior, avea să se dovedească faptul că versiunea în limba engleză, cea care a ajuns la Bruxelles, avea un ton semnificativ mai puţin agresiv decât cea în limba română.

La două zile de la trimiterea scrisorii, preşedintele Iohannis, aflat la Bruxelles, a declarat că scrisoarea premierului Dăncilă este un gest legitim şi că l-a rugat pe Jean Claude Juncker să ofere un răspuns complet şi lămuritor Guvernului României.

La mai bine de trei săptămâni de la acest episod, subiectul care stârnise atâta indignare la cel mai înalt nivel guvernamental părea să fi picat în uitare. „Adevărul” s-a interesat joi la Comisia Europeană spre a afla dacă Jean Claude Juncker a răspuns mesajului premierului român şi un purtător de cuvânt al Comisiei ne-a rsăspuns în felul următor: „Preşedintele Juncker a răspuns la 4 aprilie scrisorii trimise de premierul Dancila la 21 martie. Preşedintele Juncker explică în scrisoarea sa contextul corespondenţei vechi la care s-a referit premierul român, care a servit la strângerea de informaţii privind gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt - un important criteriu de referinţă al Mecanismului de Cooperare şi Verificare”. Pentru textul integral al răspunsului, am fost invitaţi să ne adresăm autorităţilor române.

La solicitarea „Adevărul”, Guvernul ne-a transmis răspunsul preşedintelui Comisiei Europene. Mesajul, redactat pe calculator, începe cu formula uzuală „Dear Prime Minister”, după care Jean Claude Juncker a adăugat olograf, cu pixul, „Dear Viorica”. Şi continuă:

Am citit cu atenţie scrisoarea dvs. din 21 martie 2018 în care aţi solicitat clarificări cu privire la o scrisoare din octombrie 2012 din partea Comisiei către ministrul de Justiţie al României.

Permiteţi-mi mai întâi să reiterez importanţa pe care o acord pentru a lucra împreună şi, în special, pentru a intensifica punerea în aplicare a celorlalte recomandări ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Sunt convins că acest mesaj a fost clar atât din întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita primului vicepreşedinte Timmermans la 1 martie 2018.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a implicat încă de la început contacte strânse şi, mai important, cooperarea dintre Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa de acum şase ani la care vă referiţi a fost parte a schimbului de informaţii dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul mecanismului în faza de monitorizare amănunţită în urma angajamentelor specifice ale guvernului român din iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012) . Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că Comisia nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor. Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale.

Unul dintre reperele specifice ale mecanismului este: "Consolidând progresele înregistrate deja, efectuarea de investigaţii profesioniste, nepartizane, asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt". Acest lucru a putut fi evaluat numai prin primirea genului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai exact, unul dintre domeniile de îngrijorare din acea perioadă fost fiabilitatea gestionării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi, mai ales, dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Întârzierile procedurale constituiau la acel moment o sursă de îngrijorare, în special când exista riscul să intervină ca termenele de prescripţie. Asdta explică de ce Comisia solicita informaţii privind stadiul dosarelor şi viitorii paşi procedurali, informaţii care în mod normal sunt oricum accesibile publicului.

În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea corespunzătoare a dosarelor de către instanţe. Întrucât Comisia a continuat să primească informaţiile necesare privind activitatea sistemului judiciar românesc, înclusiv privitor la gestionarea cazurilor de mare corupţie, în următoarele rapoarte managementul dosarelor nu a mai fost considerat un element central.

Profit de această ocazie pentru a reafirma că independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a lupta împotriva corupţiei sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Cred că trebuie să ne concentrăm pe problemele care mai sunt de rezolvat şi să asigurăm progresele necesare, astfel încât să ne atingem ombiectivul comun, şi anume închiderea Mecanismului prin îndeplinirea recomandărilor rămase.

Cu sinceritate, Jean Claude Juncker”.

Vezi răspunsul lui Jean Claude Juncker în original.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite