EXCLUSIV Primul interviu cu Victor Costache după demisie. Săgeţi către Orban şi Arafat. Ce hotel din Bucureşti a fost transformat în spital VIDEO
0
În primul interviu acordat după demisia de la Ministerul Sănătăţii, Victor Costache vorbeşte despre relaţia cu premierul Ludovic Orban şi cu secretarul de stat din MAI Raed Arafat. Câte teste are România în acest moment şi câte urmează să mai vină? Va face faţă sistemul sanitar în cazul în care vor apărea mii de cazuri pe zi? Cine e vinovat pentru dezastrul de la Suceava? Răspunsurile, în interviul de mai jos.
Adevărul: Sunt câteva ore de la demisia dvs din „motive personale”, după cum a explicat domnul Ludovic Orban. Care sunt acele motive personale care v-au făcut să renunţaţi la funcţia de ministru în plin război cu pandemia de coronavirus?
Victor Costache: Ştiţi foarte bine că miniştrii rareori demisionează şi ştiţi că sunt un luptător, un medic care a depus un jurământ. Niciodată nu am abandonat şi nu abandonez. Demisiile, nu vreau să intru în detaliu, demisiile miniştrilor sunt într-un anumit fel, o anumită procedură să spunem. Vreau să vă spun că am rămas în linia întâi. Voi ajuta echipa ministerului Sănătăţii deoarece suntem în plină criză. Voi rămâne lângă ei cât de mult vor dori cei care conduc în momentul de faţă ministerul Sănătăţii. Am reuşit săptămânile acestea să elaborăm un proiect complex, un plan foarte organizat şi foarte bine structurat de reacţii a spitalelor împotriva acestui flagel. Un centru de comandă care poate pentru prima oară în istoria ministerului Sănătăţii să gereze resursele şi logistica şi de asemeni rămân în prima linie şi alături de pacienţii mei. Deci voi rămâne în prima linie.
Deci să înţeleg că mai degrabă aţi fost împins spre demisie, că nu a fost un act de voinţă personală.
Da, cred că nu e momentul acum să dăm foarte multe detalii. Suntem în plină criză. Lucrurile vor ieşi la iveală în momentul potrivit. Acum trebuie să lucrăm cu toţii ca o echipă şi să ajutăm să scoatem ţara din acest impas.
Aţi dat o declaraţie controversată în urmă cu două zile în care aţi anunţat că toţi bucureştenii vor fi testaţi de coronavirus. Vedem că în ultimele două zile primarul Gabriale Firea dar şi profesorul Stărinu-Cercel întăresc această idee, vorbesc de un grup de vreo 10.000 de persoane care urmează să fie testate în Bucureşti, însă pe de altă parte premierul Ludovic Orban consideră acest lucru „o poveste”. Deci care e până la urmă adevărul?
Acea declaraţie a fost într-un interviu la PRO TV unde am prezentat contracronometru foarte multe proiecte concrete şi măsuri pe care le-am luat împotriva COVID-19. Revenind la acea testare, atât domnul profesor Străinu-Cercer cât şi noi, suntem cadre universitare superioare, oameni care au publicat multe articole ştiinţifice şi avem o experienţă în acest domeniu. E vorba de un eşantion foarte mare, care ca la sondajele de opinie, ca să înţelegeţi, reprezintă populaţia unei ţări. Vorbim despre populaţia unei ţări care va reprezenta toată populaţia Bucureştiului. Era un proiect pe care îl avizasem cu câteva ore înainte interviului. Şi după cum aţi văzut în strategia pe care am elaborat-o împotrica COVID-19 şi care deocamdată funcţionează bine dacă ne uităm la cifrele care sunt în Europa şi la cifrele care sunt în România. Consider că am adoptat o strategie bună. COVID-19 a început în acelaşi moment pentru toată lumea. Momentul zero a fost în Kubei la sfârşitul lunii decembrie. Toţi am avut acelaşi timp să ne pregătim, toate ţările din Europa au avut aceeaşi viteză de reacţie şi cifrele ne arată diferit de la o ţară la alta.
Până să vină cele 200.000 de teste de coronavirus din Coreea de Sud, care încă n-au ajuns, câte teste mai avem acum? Câte teste mai are ministerul Sănătăţii, România în general?
În momentul de faţă, în spitale sunt undeva de 8.000-9.000 de teste la nivelul spitalelor şi iar câteva mii de teste în testele care sunt în afara spitalelor. Au apărut şi foarte multe centre private care şi-au achiziţionat ele kiturile de testare. E foarte important să recapitulăm încă o dată planul alb, planul la nivel spitalicesc, pentru a fi uşor înţeles. Deci avem o primă linie în care avem 11 institute şi spitalele de boli infecţioase. Toţi pacienţii cu COVID-19 care au fost diagnosticaţi, în momentul de faţă au intrat în aceste spitale de boli infecţioase unde avem aproximativ 2000 de locuri. Deci avem 1.000 de pacienţi cu COVID-19 pozitiv şi 2.000 de locuri în spitalele de boli infecţioase. Urmează a doua line, pe care am pregătit-o cu atenţie şi vom interna pacienţi cu COVID-19 în a doua linie de spitale. Sunt reprezentate de spitale de pneumonologie, de boli respiratorii, deoarece una dintre caracteristicile acestui virus nou e că atacă plămânii şi creează în foarte multe cazuri edem pulmonar şi disfuncţie respiratorie. Deci în a doua linie avem spitalele de boli pulmonare care sunt întărite la fiecare judeţ de câte un spital care a putut fi golit în integralitate pentru a nu se amesteca pacienţii cu COVID-19 cu cei non-COVID. Luni se regrupează faza doi, se lucrează practic de câteva săptămâni şi astfel sper să avem undeva la 7000-8000 de locuri suplimentare la nivel naţional de spitale de faza a doua. Deci practic suntem pregătiţi, şi dacă combinăm această creştere a capacităţii de primire a pacienţilor cu COVID cu o curbă plată de îmbolnăvire a populaţiei cu măsurile luate, vom învinge acest flagel.
E important să ai un plan, o strategie, dar e foarte important ca el să fie şi aplicat în teritoriu şi să existe o disciplină. Pentru ca acest plan să funcţioneze, noi am luat acum câteva săptămâni măsuri pentu ca pacienţii cu COVID-19, pe cât este posibil, deci vorbim de o epidemie, de o boală foarte infecţioasă, evident nu totul poate fi controlat. Noi am luat măsuri ca aceşti pacienţi cu COVID-19 să nu ajungă în linia a treia, în spitalele judeţene, în spitalele de urgenţă în care sunt pacienţi critici, foarte bolnavi. Şi astfel am dispus şi am transmis indicaţii scrise în teritoriu ca fiecare spital, evident care nu era în liniile unu şi doi, să-şi reducă activitatea între minim 50 şi 80%. Sunt spitale care au respectat acest lucru şi sunt spitale care au continuat să opereze şi să funcţioneze normal. Şi astfel aţi văzut fenomenul Suceava.
Un spital în a treia linie în care a intrat COVID-19.
Exact. Un spital din a treia linie în care a intrat COVID-19 masiv. S-a întâmplat exact ce s-a întâmplat în Italia. Deci dacă până duminică când am reuşit să păstrăm liniile unu şi doi am avut undeva în jur de 600 de îmbolnăviri şi şase decese, deci o mortalitate undeva la 1%, un rezultat foarte bun faţă de ce se întâmplă la nivel european, aţi văzut, în Suceava s-a întâmplat exact ca în Italia, foarte multe decese, o mortalitate foarte mare.
Cine este de vină? Managerul spitalului sau oamenii care s-au întors din străinătate şi nu au respectat măsurile?
Este o anchetă în curs. Ştiţi foarte bine, am trimis echipe, se examinează minuţios ce s-a întâmplat şi vor veni concluziile în perioada următoare. Ştiţi foarte bine că noi am suspendat managerul spitalului dar cu siguranţă nu e singurul responsabili. E important de înţeles că e un plan bine structurat. Atunci când se respectă ad-literam se ating rezultate foarte bune, iar atunci când nu se respectă avem astfel de situaţii. Acest plan, evident, e coordonat cu o operaţiune logistică majoră. Practic acest virus îţi consumă permanent resurse, combinezoane, măşti, medicamente. Vedeţi, putem vorbi de o medicină pre-COVID şi o medicină post-COVID. Medicina s-a schimbat. Felul în care noi ca medici ne comportăm cu pacienţii noştri, felul în care îi învăţăm pe studenţi medicina s-a schimbat radical în această epocă. Înainte se intra în spital cu mai multă sau mai puţină atenţie, se făceau acele vizite la pacienţi cu foarte multe persoane, nu puta nimeni măşti. Se examina fără mănuşi. Măşti purtau doar chirurgii şi personalul de la Boli Infecţioase sau de la UPU când primeau pacienţi cu risc. Practic medicina s-a schimbat. Acum toată lumea trebuie să poarte măşti în spitale, iar în zonele cu risc trebuie purtate combinezoane.
Surse din Guvern susţin că dvs ca ministru al Sănătăţii nu aţi luat din timp acele măsuri şi nu i-aţi avertizat pe miniştri, pe colegii dvs, pe premier, încă de la finalul lunii ianuarie când aţi primit acea informare de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cum au stat lucrurile de fapt?
Noi am informat chiar de la începutul lui ianuarie şi avem document, am organizat comitet inter-ministerial. De ce nu am avut niciun caz în luna ianuarie? Păi nu am avut caz fiindcă ne-am întâlnit, sunt şedinţe inter-ministeriale, totul este scris, totul este înregistrat, în care am semnalat. Şi atunci s-au luat primele măsuri în care s-a suspendat traficul cu China. În ianuarie s-au făcut primele centre de carantină din România. În ianuarie am avut nu-ştiu-câte conferinţe de presă pe aceeaşi temă şi tot atunci am reuşit imediat să avem cinci centre de testare la nivel naţional. În ianuarie, împreună cu grupul de lucru de la Ministerul Afacerilor Interne s-a lucrat la calculul cantităţilor necesare la nivel naţional şi s-a elaborat tot necesarul care s-a trimis către ONAC. Organismul care s-a ocupat de achiziţii şi care ţine de ministerul de Finanţe. Şi de asemeni am înscris România la sistemul de achiziţii centralizate a Uniunii Europene. Deci de îndată ce am avut posibilitatea să înscriem România, ne-am înscris la achiziţia centralizată de măşti, combinezoane, ventilatoare, care între noi fie vorba, nici până acum nu au venit. Vorbim de cele contractate prin Comisia Europeană.
Şi când vor veni?
Cele prin Comisia Europeană n-aş putea să vă spun. Prin ONAC au început să vină de acum două săptămâni. Vestea bună e că am reuşit în urmă cu două săptămâni să primim şi noi, ministerul Sănătăţii fonduri la compania ministerului Sănătăţii care este Unifarm, şi care a reuşit printr-un efort supraomenesc, o muncă contracronometru, să aducă şi să înceapă să refacă stocul de măşti şi combinezoane. În plus, dacă ţineţi minte în ianuarie am dat o declaraţie la mai multe televiziuni în care am semnalat că Ministerul Sănătăţii nu are stocuri. Ministerul Sănătăţii, conform legii, trebuia să aibă o rezervă strategică. Nimeni din cei care fuseseră înainte la ministerul Sănătăţii nu umpluseră această rezervă strategică de măşti, combinezoane, biocide, care trebuia să existe conform legii.
Ziarul Libertatea scrie astăzi că v-aţi opus ca Romexpo să fie transformat în spital de campanie pentru COVID-19, aşa cum a cerut secretarul de stat Raed Arafat. E adevărat?
Sunt multe discuţii tehnice în grupurile de lucru. E important ca cei care se pricep la spitale să se ocupe de spitale şi cei care se pricep la transport şi situaţii de urgenţă să se ocupe de ceea ce fac ei mai bine. Avem acest plan structurat pe spitale, unde avem deocamdată mii de locuri disponibile pentru pacienţii cu COVID-19. Nu văd de ce am înghesui românii în nişte stadioane sau mall-uri, pe nişte brancarde când nu este nevoie. În plus am demarat împreună cu domnul profesor Streinu-Cercel în Bucureşti un proiect unic, şi îl anunţ la dvs în premieră. Mâine sau poimâine vor fi cazaţi primii pacienţi într-un astfel de sistem. Este vorba de hotelul Mercur din Bucureşti, care a fost golit, a fost pregătit, şi acolo Institutul „Matei Balş” va pune pacienţi tineri, asimptomatici, fără comorbidităţi, care vor fi cazaţi civilizat în camere de hotel. Fiecare pacient va avea un sistem de telemetrie, un sistem care va monitoriza temperatura şi funcţiile vitale, iar personalul de la Matei Balş va putea interveni şi transfera la Matei Balş oricare din aceşti pacienţi ce ar putea prezenta o complicaţie cu COVID-19. În felul acesta luăm presiunea de pe Matei Balş care a ajuns la un grad de ocupare de 80-90% şi aceşti tineri vor putea sta în condiţii civilizate.
Deci în spital vor fi internaţi doar cei în stare gravă.
Vor fi cei medii, formele grave şi cei mai vârstnici cu factori de risc, chiar dacă sunt asimptomatici. Am vrut să evităm una din greşelile pe care a făcut-o multe din ţările din Europa care i-au lăsat pe tinerii asimptomatici acasă. Le-au zis „nu aveţi nevoie de spital”. Problema este că aceşti tineri asimptomatici care nu pun probleme dar care au COVID-19 sunt foarte contagioşi, se duc în populaţie şi fără voia lor îşi îmbolnăvesc bunicii, mătuşile, familia, rudele, şi astfel creşte rata de îmbolnăvire şi a complicaţiilor în populaţie.
Sunt 263 de cazuri noi în România, aşadar, panta e ascendentă.
Este foarte important să se respecte măsurile pre-spital, măsurile din spital, să creştem capacitatea de testare pentru a găsi pacienţii asimptomatici, care pot duce boala pe picioare şi pot creşte rata de îmbolnăvire a populaţiei.
Va ajunge România să aibă mii de cazuri de îmbolnăviri pe zi, nu doar sute, ca în momentul de faţă?
Dacă nu suntem proactivi, dacă nu ne adaptăm strategia în timp real la ceea ce se întâmplă, e foarte posibil să carantinăm unele localităţi. E o boală deosebit de contagioasă, cu care omenirea nu s-a confruntat în prezent. E un challenge şi pentru noi, medicii, şi pentru guvernanţi şi pentru întreg poporul român. Trebuie să păstrăm regulile de disciplină, de distanţare socială.
Interviul integral poate fi urmărit în format video:
Se încarcă comentariile...
