„Exces de putere“. Ponta decuplează un milion de votanţi de Casa Poporului. Harta localităţilor fără parlamentari

„Exces
de putere“. Ponta decuplează un milion de votanţi de Casa Poporului. Harta
localităţilor fără parlamentari

Premierul Victor Ponta s-a scuzat spunând că n-a fost obligat să organizeze alegeri, dcât timp legea nu prevede sancţiuni dacă Guvernul o încalcă. Foto: David Muntean

Din interes politic, Guvernul ţine de mai multe luni blocate 14 colegii de senatori şi deputaţi, chiar dacă refuzul de a organiza noi alegeri a fost recent declarat ilegal de o instanţă din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Indecizia are o consecinţă simplă: 1.250.000 de cetăţeni nu mai sunt, în acest moment reprezentaţi în Parlament, senatorul sau deputatul ales de ei care a demisionat sau a fost condamnat la închisoare în ultimul an fiind singurul care câştigase colegiul în 2012. În 9 colegii din 14 s-a depăşit deja termenul de organizare a alegerilor.

“Harta” celor 11 colegii de deputat  şi trei colegii de senator rămase fără parlamentari - unele de acum 11 luni, altele mai recent – acoperă 8 municipii plus o parte din Capitală, 11 oraşe şi sute de comune. Unele dintre aceste mari oraşe cum sunt Târgovişte sau Sighişoara nu mai au nici primari, cei pe care i-au ales în urmă cu trei ani fiind între timp condamnaţi penal şi suspendaţi. La Hunedoara, nu lipseşte doar deputatul, ci şi preşedintele CJ. Nici în locul lor Guvernul nu va da şansa alegerii altora, scrutinele locale parţiale fiind blocate strategic până în 2016.

Lipsa banilor şi a pedepsei. Cum a picat apărarea Guvernului

Un “exces de putere”. Aşa a rezumat Curtea de Apel din Cluj lipsa unei decizii din partea Guvernului de a organiza alegeri locale parţiale în maximum 90 de zile de la vcantarea unei funcţii de preşedinte de consiliul judeţean. “Exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii, prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, este limbajul rigid în care judecătoarea Floarea Tămaş explică, în motivarea deciziei luate pe 3 aprilie, de ce a admis sesizarea prin care PNL a reclamat Guvernul şi pe premierul Victor Ponta pentru că nu a organizat la timp alegeri pentru Consiliul Judeţean din Cluj.

Aceeaşi regulă ar trebui, teoretic, aplicată şi acolo unde primarii sau parlamentarii au plecat din funcţii, fie din motive personale, fie pentru că erau incompatibili, fie condamnaţi pentru corupţie.

Argumentul Guvernului, acela că nu poate face alegeri din lipsă de bani, în faţa instanţei din Cluj nu a stat în picioare câtă vreme nu s-a depus nici un înscris care să arate că s-a făcut măcar un calcul. A doua scuză, aceea că, în lipsa unor sancţiuni prevăzute de lege, Guvernul Ponta nu s-a simţit obligat să facă noi alegeri, a picat şi ea. “Lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat”, arată, instanţa.

Motivarea Sentintei Civile în procesul dintre PNL Cluj şi Victor Ponta privind organizarea alegerilor parţi...

„S-a creat precedentul. Îl reclam pe premier la Procurorul General”

Hotărârea instanţei din Cluj, deşi defavorabilă Guvernului, a venit prea târziu pentru ca alegerile locale să se mai poată face. Pentru un astfel de scenariu, Guvernul ar fi trebuit să stabilească data scrutinelor în 48 de primării şi 5 judeţe până pe 4 mai. Nu a făcut-o.

Decizia Curţii de Apel trage însă pentru prima dată concluzia că şi indecizia poate fi o ilegalitate: “Din lege reiese că ori de câte ori un post devine vacant ca urmare a unei situaţii de excepţie şi/sau expres prevăzute, autoritatea este obligată să efectueze operaţiunile şi să adopte în termenul prevăzut actul corespunzător pentru alegerile parţiale”.

Autorul sesizării, consilierul judeţean Mihai Săplăcean (PNL) de la Cluj, ştie că pentru locale e, deja, prea târziu. Nu însă şi pentru parlamentare. „Dacă nu am putut oferi dreptul cetăţenilor din judeţul Cluj de a alege preşedintele Consiliului Judeţean, măcar să oferim dreptul altor cetăţeni de a-şi alege deputaţii sau senatorii. S-a creat precedentul. Acest demers nu a fost făcut pentru ca eu sau PNL să avem un preşedinte de Consiliu Judeţean la Cluj, ci pentru ca legea să fie respectată”, spune Săplăcean pentru „Adevărul”.

Aşteaptă decizia definitivă a Curţii Supreme şi, dacă Guvernul va pierde şi a doua oară, va cere procurorilor cercetarea premierului, fie pentru neglijenţă, fie pentru abuz în serviciu. „Eu oricum meg mai departe pe partea penală. Îl voi sesiza pe procurorul general, pe Tiberiu Niţu, pentru modul în care primul procuror a dat NUP la sesizarea mea, NUP motivat de lipsa banilor Guvernului şi de susţinerea premierului că nu a făcut-o cu rea-credinţă. Eu l-am avertizat cu 10 zile înainte de data la care ar fi trebuit declanşată organizarea alegerilor «Vedeţi că încălcaţi legea dacă nu respectaţi termenele». Apoi, dacă Tiberiu Niţu nu răspunde mă duc la CSM, la ministrul Justiţiei, oriunde. Cel puţin neglijenţa, dacă nu abuzul în serviciu, ar trebui sancţionată”, crede Seplecan.

Ce ţine PSD pe loc. Implicaţiile politice ale unei indecizii

Dacă pentru locale, Guvernul a tras de timp pnă când legea nu i-a mai permis să le organizeze, parlamentarele pot fi făcute până în martie 2016. Coaliţia de guvernare nu are însă niciun interes. A pierdut 8 parlamentari dintre cei 14, dar şi-a păstrat majoritatea, şi la Senat şi la Camera Deputaţilor.

Noile alegeri ar însemna intrarea în Parlament a primului clasat din primul tur. Dacă PSD-UNPR-PC ar pierde alegerile în numai jumătate din cele 14 colegii, semnalul pentru viitorul an electoral al ar fi riscant de perceput atât pentru electorat, cât şi pentru activul de partid.

În acest fel, rămân pe termen nedefinit fără reprezentanţi în Parlament 14 colegii, în timp ce altele precum Colegiul 3 din Iaşi sau 2 din Tulcea au câte trei parlamentari aleşi.

“Adevărul” a făcut “harta” colegiilor descoperite în acest moment în Parlament:  

CAMERA DEPUTAŢILOR

BUCUREŞTI. Colegiul 15, Sector 3. (eliberat de Alin Petrache care a demisionat pe 11 iunie 2014)

BUCUREŞTI. Colegiul 23, Sector 5  (eliberat de Oana Niculescu Mizil care a demisionat pe 12 martie 2015)

BACĂU. Colegiul 9 - Oraşul SLĂNIC-MOLDOVA, Oraşul TÂRGU OCNA, comunele Bârsăneşti, Bogdăneşti, Buciumi, Caşin, Dofteana, Mănăstirea Caşin, Oituz, Pârgăreşti, Ştefan Cel Mare, Târgu Trotuş (eliberat de Viorel Hrebenciuc care a demisionat pe 21 octombrie 2014)

BRAŞOV. Colegiul 6 - Municipiul BRAŞOV  (eliberat de Petre Roman, revocat pentru incompatibilitate pe 9 februarie 2015)

BRAŞOV. Colegiul 7 - Municipiul BRAŞOV (eliberat de Ion Diniţă, căruia Camera i-a dat aviz pentru arestare preventivă, pe 1 aprilie 2015)

COVASNA. Colegiul 1 - Municipiul SFÂNTU GHEORGHE (eliberat de Marko Attila, căruia Camera i-a dat aviz pentru arestare preventivă, pe 1 aprilie 2015)

BUZĂU. Colegiul 1 - Oraşul NEHOIU, Oraşul PĂTÂRLAGELE, comunele Berca, Calvini, Cătina, Chiojdu, Cislău, Măgura, Pănătău, Pârscov, Tisău, Unguriu, Vipereşti (eliberat de George Scutaru, care a demisionat pentru a devein consilier prezidenţial,  pe 19 decembrie 2014)

GALAŢI. Colegiul 5 - Oraşul BEREŞTI, Oraşul TÂRGU BUJOR, comunele Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni, Băneasa, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Cuca, Fârţăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Jorăşti, Măstăcani, Oancea, Rădeşti, Rediu, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti (eliberat de Dan Nica, demisonar pentru a intra în Parlamentul European, pe 23 iunie 2014)

HUNEDOARA. Colegiul 5 - Municipiul PETROŞANI, oraşele Aninoasa şi Petrila (eliberat de Monica Iacob Ridzi, condamnată într-un dosar de corupţie, pe 16 februarie 2015)

IAŞI. Colegiul 4 - Oraşul TÂRGU FRUMOS, comunele Balş, Belceşti, Cepleniţa, Costeşti, Cotnari, Cucuteni, Focuri, Hărmăneşti, Heleşteni, Ion Neculce, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Strunga (eliberat de Vasile Mocanu, demisionar din motive personale, pe 20 aprilie 2015)

VRANCEA. Colegiul 4 - Oraşul ODOBEŞTI, comunele Bârseşti, Boloteşti, Câmpineanca, Cârligele, Coteşti, Goleşti, Năruja, Negrileşti, Nereju, Nistoreşti, Paltin, Păuleşti, Spulber, Tulnici, Valea Sării, Vârteşcoiu, Vidra, Vizantea-Livezi, Vrâncioaia (eliberat de Miron Mitrea, demisionar înainte de a fi condamnat într-un dosar de corupţie,  pe 2 februarie 2015)

SENAT

BACĂU. Colegiul 1 - Municipiul BACĂU, comunele Bereşti-Bistriţa,Blăgeşti, Gârleni, Hemeiuş, Iteşti, Letea Veche, Prăjeşti, Săuceştiv (eliberat de Damian Drăghici, demisionar pentru a obţine o altă funcţie, pe 23 iunie 2014)

DÂMBOVIŢA. Colegiul 2 - Municipiile TÂRGOVIŞTE şi MORENI, comunele Băleni, Bucşani, Dărmăneşti, Gura Ocniţei, I. l. Caragiale, Ocniţa, Vlădeni (eliberat de Sorin Roşca Stănescu, condamnat într-un dosar de corupţie pe 7 octombrie 2014)

MUREŞ. Colegiul 3 - Municipiile TÂRNĂVENI, SIGHIŞOARA, oraşele IERNUT, LUDUŞ, comunele Adămuş, Aţintiş, Bichiş, Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Găneşti, Ogra, Tăureni, Albeşti, Apold, Bahnea, Băgaciu, Bălăuşeri, Coroisânmărtin, Daneş, Mica, Nadeş, Saschiz, Suplac, Vânători, Viişoara, Zagăr ( eliberat de Akos Mora, declarat incompatibil, pe 18 noiembrie 2014).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările