Etapele procedurale ale solicitării de revocare a lui Kovesi. Surse: PSD aşteaptă refuzul lui Iohannis ca să meargă la CCR

Klaus Iohannis a susţinut-o public pe Laura Codruţa Kovesi

Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că, în cazul – foarte probabil - în care preşedintele Iohannis va refuza revocarea şefei DNA, PSD a pregătit deja o sesizare către CCR. Secţia de procurori a CSM a trimis vineri la Cotroceni motivarea avizului negativ pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Şeful statului va trebuie să anunţe public dacă o revocă pe Kovesi, aşa cum a propus Ministrul Justiţiei, sau dacă o lasă în continuare în funcţie.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi pentru „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept“. Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ ( avizul este consultativ), iar vineri a publicat motivarea deciziei, apoi a trimis-o la Cotroceni. În continuare, preşedintele Klaus Iohannis, având pe masă propunerea lui Tudorel Toader şi avizul negativ dat de CSM, va trebui să decidă dacă o schimbă din funcţie pe şefa DNA. Legea nu-i impune preşedintelui un calendar în care să ia o decizie, însă e de aşteptat ca Iohannis să facă anunţul săptămâna viitoare.

Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că PSD se aşteaptă ca Iohannis să refuze demiterea şefei DNA, în consecinţă Ministerul Justiţiei lucrează deja o sesizare către CCR în care va invoca un conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern. Întrebat, în urmă cu câteva zile, daca este pregătit să sesizeze CCR în cazul în care preşedintele nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruta Kovesi, Toader a răspuns: „Da, eu sunt pregătit. Aşteptăm motivarea secţiei de procurori“. Iată că motivarea a venit. 

Poate PSD să o demită pe şefa DNA cu mâna CCR? Părerile sunt împărţite. Un fost preşedinte al CCR spune că Iohannis va avea câştig de cauză. Un alt fost preşedinte al CCR îl contrazice. 

Pe ce se bazează PSD? Pe o formulare imprecisă din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care detaliază procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetul General.

În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA.

Primele îndoieli au fost lansate de Ioan Vida, fost preşedinte al CCR la începutul anilor 2000.  „Atunci când un ministru propune ceva, preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa. Preşedintele trebuie să ţină seama de ce spune Guvernul, pentru că Guvernul este emanaţia poporului. Preşedintele doar confirmă numirea sau revocarea propusă de Parlament, de Guvern sau de ministru“, a spus Ioan Vida pentru Antena 3, întrebat dacă preşedintele este obligat să o revoce pe Kovesi.

„Legile trebuie citite cu bună-credinţă“
De cealaltă parte, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? În Constituţie nu scrie de revocare, scrie doar de numire: preşedintele numeşte procurori. În textul din legea 303 ce-ar fi trebuit să scrie? Că revocarea nu se face? Să înveţe să citească legile! Şi să le citească cu bună-credinţă. Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă”, a spus Zegrean pentru Mediafax.

Decizia CCR pe legile Justiţiei impulsionează PSD
Juriştii PSD se mai bazează şi pe ultima decizia dată de CCR privind legile Justiţiei. PNL a reclamat faptul că preşedintelui îi sunt restrânse atribuţiile de numire a procurorilor-şefi. CCR nu doar că a respins argumentele PNL, ci a statuat că şeful statului este obligat să accepte decizia minsitrului Justiţiei. „Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie ( privind numirea procurorilor-şefi – n.r)“, se arată în motivarea CCR.

Urmând acest raţionament, dacă nu are drept de veto în procedura de numire a şefei DNA, Klaus Iohannis nu are drept de veto nici în procedura de revocare a Codruţei Kovesi. Motivarea CCR nu influenţează direct cazul Kovesi, căci procedura de revocare a şefei DNA a fost declanşată pe legea aflată acum în vigoare, cu acel articol formulat ambiguu.

În cazul în care CCR va da dreptate PSD pe un conflict de natură constituţională, preşedintele Klaus Iohannis ar fi obligat să o revoce pe Kovesi. Sesizarea poate fi făcută de preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea  şi Călin Popescu Tăriceanu, sau de premierul Viorica Dăncilă.