Enigme care vor trebui elucidate

În luna decembrie a anului 2018, am publicat, la Editura Mii de Cărţi, cartea Miza politică a atentatului. Am analizat fenomenul atentatului, pornind din zorile istoriei şi mergând până în zilele noastre, precum şi miza politică pe care atentatele o au în general.

În cei doi ani trecuţi de la publicarea cărţii Miza politică a atentatului, am continuat să urmăresc evenimentele politice care se petrec în lume.  Am văzut că în ultimii doi ani atentatele au continuat să se producă,astfel încât mulţi dintre cititorii cărţii mi-au zis că o să am toate şansele şi informaţiile pentru a scrie al doilea volum. Le-am spus că exemplele descrise în carte au fost selectate dintre cele mai reprezentative pentru categoria în care au fost incluse şi au fost descrise după o îndelungă documentare.

De când a început pandemia de Coronavirus, apoi pe durata stării de urgenţă în care se află şi acum România, am început să mă documentez pentru mai multe proiecte editoriale şi, evident, să petrec mai mult timp la masa de scris, redactând informaţiile pe care le-am studiat şi le-am analizat.

Văzând faptul că reprezentanţi ai marilor puteri au început să ridice tot mai des, în cadru oficial, problema ca virusul Covid-19 să fi fost realizat într-un laborator şi apoi ”eliberat” în mulţime, m-am gândit să analizez întreaga serie de evenimente legate de epidemii izbucnite din senin care au fost interpretate ca fiind atentate cu arme biologice. Am scris pe blogurile Adevărul o serie de articole în care arătam anumite elemente legate de această pandemie, din dorinţa de a arăta posibilele căi de contracarare. Am văzut că, la ceva timp după cele scrise de mine, în lume, au apărut discuţii oficiale pe subiectul unor controverse legate de acţiunile faţă de prezenta pandemie şi interesele marilor puteri faţă de aceasta.

Ca în cazul oricărui eveniment istoric, este prematur acum să tragem o concluzie privind Pandemia de Covid-19. De regulă, se spune că un eveniment istoric este analizat obiectiv, la cel puţin o jumătate de secol de la încheierea lui, când documentele de arhivă devin publice. Totuşi, dacă scrii despre un eveniment pe care l-ai trăit, ai toate şansele să fii citit şi peste 50 de ani de istoricii care pot găsi în scrierile tale un izvor de informaţii, pe care să-l consemneze oficial în Bibliografia lucrării.

Voi folosi, ca şi în cartea publicată în 2018, un plan bazat pe analiză şi pe comparaţie. Voi observa ce anume au în comun şi prin ceea ce se diferenţiază atentatele cu armă biologică.

Deşi armele biologice au fost interzise oficial, prin „Convenţia privind interzicerea dezvoltãrii, producţiei şi stocãrii armelor bacteriologice şi cu toxine şi distrugerea acestora” intrată în vigoare la 26 martie 1975, acest fapt nu înseamnă că ele nu au fost folosite în anumite acţiuni. Se ştie că epidemiile, pandemiile produc o criză majoră pe toate planurile, în special, în economie şi societate. Cunoscând evenimentele de acest gen din trecut, putem să găsim soluţii salvatoare pe care unii fie le-au uitat, fie le consideră învechite.

Pandemia de Covid-19 a generat o serie de răsturnări de situaţie şi schimbări care converg spre ideea că nimic nu va mai fi ca înainte. Pandemia de Covid-19 este consecinţa unui anume curs al evoluţiei umanităţii, acela al globalizării. Sunt mulţi scriitori, oameni de ştiinţă care au vorbit de ”satul global”, prin care ei înţelegeau întreaga lume. Evident, nu se refereau la acelaşi nivel social, la aceeaşi zestre materială ci la un set de valori culturale aplicabile în întreaga lume. Evident, globalizarea era văzută tot mai aproape şi după ”Primăvara africană”, acel val de revoluţii pe care mulţi se grăbiseră să-l compare cu momentul european 1989, uitând că în lumea africană existau şi există multe chestiuni delicate, care în Europa îşi găsiseră, înr-un fel sau altul, o rezolvare.

Dacă în anul 2000, ne-am fi imaginat o pandemie, precum cea de Covid-19 (am ales acest an, fiindcă sfârşitul fiecărui mileniu a fost receptat într-un fel deosebit în ochii contemporanilor), cu siguranţă, am fi auzit oamenii spunând că ”ar trăi sfârşitul lumii”. Ar fi fost de necrezut pentru cei de acum două decenii să creadă că ar putea să stea închişi în case cel puţin două luni, că şcolile s-ar închide pe termen îndelungat, că va exista o distanţă socială de respectat, că nu vor mai exista vacanţe, deplasări la mare sau la munte, la grătar cu prietenii, la biserică etc.

Omenirea arată că s-a adaptat şi că este pregătită să o ia de la capăt. Totuşi, persită întrebările despre modul în care s-a declanşat infectarea, despre ce măsuri trebuiau luate pentru a o izola, despre ce măsuri s-au luat şi unde s-a greşit.

Persită întrebările care state vor ieşi întărite din această pandemie şi care state vor fi lovite de criza economică, fiindcă economiile multor state au fost serios avariate. Au apărut scurtcircuite şi chiar blocaje pe căile tradiţionale de circulaţie a bunurilor materiale între Europa şi Asia,între Europa şi America, între America, Asia, Africa Australia etc.

Ştim că au existat viziuni diferite despre lume, de-a lungul istoriei. Am avut oraşe-stat, regate, imperii, am avut fărâmiţare medievală, imperii multinaţionale şi coloniale, am avut un secol al naţiunilor, am avut revoluţii, războaie mondiale, blocuri politico-militare antagoniste, am avut propuneri de organizare continentală. Oare după această pandemie lumea se va reînscrie pe traiectoria globalizării? S-a produs această pandemie din cauze naturale sau a fost o acţiune intenţionată?

Voi încerca în cel de-al doilea volum al cărţii Miza politică a atentatului să găsesc răspunsuri la aceste întrebări.