Elena Udrea: „Monica Macovei, la Primăria Capitalei“

Elena Udrea

Şefa PDL Bucureşti i-a criticat, într-un interviu pentru „Adevărul", pe cei care s-au înscris deja în cursa pentru Primăria Capitalei -Silviu Prigoană, Theodor Paleologu şi Costică Canacheu -pentru că nu au ieşit la luptă împotriva actualului primar general, Sorin Oprescu, pe care îl vede însă învins de europarlamentarul Monica Macovei, cu mesajul ei anticorupţie.

În ceea ce priveşte activitatea Guvernului, ministrul Dezvoltării a spus că premierul Emil Boc ar trebui să vină cu evaluarea miniştrilor şi să-şi reîmprospăteze echipa, în condiţiile în care „sunt miniştri care trebuie să fie împinşi de la spate pentru a mişca lucrurile în domeniul pe care îl coordonează".

"Adevărul": Aţi participat la întâlnirea cu Traian Băsescu de la Cotroceni, ce v-a transmis preşedintele? Există semne de îngrijorare pentru România în actualul context economic internaţional?
Elena Udrea: Preşedintele Traian Băsescu a fost, ca de fiecare dată, cel care a tras semnalul de realism şi prudenţă pentru anul viitor, pe de o parte legat de modul cum vom gândi bugetul, în funcţie de nivelul deficitului, pe de altă parte, a fost un semnal şi o presiune făcute asupra miniştrilor pentru absorbţia fondurilor europene. A fost un apel şi la conştientizare în rândul funcţionarilor din ministere, pentru că degeaba vrea ministrul, dacă funcţionarii din interiorul ministerelor derulează procedurile cu întârziere.



Şeful statului spunea că gradul de absorbţie al fondurilor europene este de doar 14 %, în condiţiile în care s-a raportat mai mult. Consideraţi că aceasta este o critică la adresa dvs, ca şef al unui minister reprezentativ pentru absorbţia fondurilor europene?
Nu. A spus că este de 14%, în condiţiile în care avem 3,7% la Bruxelles raportat pentru că, de la momentul suspendării plăţilor până acum, din iunie până acum, au fost făcute multe alte cheltuieli pe lucrările finanţate din fondurile europene, dar care nu au mai fost decontate de Bruxelles, ci din bugetul naţional, urmând ca acum, în noiembrie, când ar trebui să se reia plăţile, cheltuielile să fie decontate României de Comisie Europeană. În realitate, procentul este mai mare decât cel raportat, diferenţa fiind suportată din bugetul de stat.



Şeful statului a atras atenţia că bugetul pe 2012 trebuie regândit cu un deficit sub 3%. Asta înseamnă că anul viitor, care este şi an electoral, va fi unul mai auster decât 2011?
Asta este diferenţa dintre o guvernare responsabilă şi una cu ochii la electorat. Probabil că, dacă nu ar fi fost această criză economică, nici Guvernul Boc nu ar fi rezistat tentaţiei de a câştiga electorat prin aprobarea unor măsuri care să fie bine primite de populaţie. În plus, dacă nu ar fi existat şi o poziţie constantă şi o presiune fermă din partea preşedintelui României, Guvernul nu ar fi avut curajul să ia singur măsurile pe care le-a luat. Preşedintele, în spiritul responsabil care îl caracterizează, a presat Guvernul, altfel politic şi tentat şi el să flateze electoratul, să facă ce trebuie. Preşedintele a presat şi Guvernul Tăriceanu, dar nu a fost ascultat. Deci are şi Guvernul Boc un merit, că a urmat ce preşedintele a cerut!

Fără intervenţia preşedintelui, credeţi că premierul ar fi căzut în plasa populismului?
Nu numai premierul, noi toţi. Suntem oameni care au în spate un partid, iar primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene aşteptau, după atâţia ani de marginalizare, să le fie şi lor finanţate proiectele.

UDMR a cerut recent cresşterea pensiilor şi a salariilor. Aţi discutat aceste cereri în coaliţie?
Este distractiv! Sigur, şi parlamentarii noştri pot să ceară, dar este evident că nu se poate vorbi acum despre măriri. Ştim sigur însă că nu vor fi tăieri, nici la pensii, nici la salarii.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a recunoscut că parlamentarii coaliţiei au primit garanţii că îşi vor lua partea leului la distribuirea banilor de la buget. S-a vehiculat suma de 75.000 de euro pe colegiu. Putem vorbi de o plată în avans pentru votul la buget?
Am auzit în presă, dar să ştiţi că şi ceilalţi parlamentari, ai Opoziţiei, primesc bani la amendamentele pe care le fac la buget. Este foarte rău dacă se consideră o plată în avans pentru vot pentru că este obligaţia fiecărui parlamentar să voteze bugetul, cu sau fără stimularea din partea Guvernului, Ne-ar distruge o criză politică, să nu poată trece bugetul, ar fi dezastruos pentru ţara noastră, iar responsabilitatea nu este numai a Puterii, ci şi a Opoziţiei. Ar trebui să voteze bugetul pentru România, nu pentru stimulentele primite de la Guvern. Pe de altă parte, nici ei nu iau banii acasă, sunt pentru şcoli, biserici, alte investiţii din colegiile lor.

Fostul dvs coleg de Cabinet Sebastian Lăzăroiu a declarat că este nevoie de o remaniere profundă pentru a creşte încrederea populaţiei în Guvern. Tema pare însă îngropată. Va avea loc, totuşi, o schimbare în echipa lui Boc? Când?
Nu este îngropată în partid, ci pentru dezbaterile din afara partidului. O astfel de acţiune a premierului se face pur şi simplu, nu se dezbate trei luni înainte în presă, să te compromiţi cu totul şi să afectezi şi partidul. Este decizia premierului când va face remanierea, îşi analizează echipa şi decide. Este o realitate că acest Guvern este supus unui proces de uzură pronunţat. În timp de criză, cu astfel de măsuri, este evident că nemulţumirea cetăţenilor se îndreaptă preponderent spre miniştri, cei care iau deciziile. Eu cred că premierul va veni curând cu evaluarea miniştrilor, toată vara ne-a pus pe jar şi fiecare a încercat să fie cât mai bun în ceea ce face, tocmai pentru a nu trece sub linia de pe lista premierului, să nu fim remaniaţi.
Pe de altă parte, este clar că în Guvern sunt lucruri care trebuie îmbunătăţite. La nivelul decidenţilor, există o mare reţinere de a lua decizii pentru că trebuie s-o explici apoi, iar de multe ori, o explici la DNA. Lucru care face ca decidenţii să nu dorească să-şi asume nimic, să-şi spună: "Lasă că trece şi mandatul ăsta, de ce să ne complicăm -sunt ministru, secretar de stat, am maşină, secretară, telefon, mi se adresează cu titlul funcţiei, de ce să mă complic să iau decizii!?" Sunt şi miniştri care trebuie împinşi din spate să facă lucrurile curajos şi repede, pentru că nu ai timp de pierdut, criza evoluează cu mare viteză. Dar asta este decizia premierului.

La ce miniştri vă referiţi?
Ei, asta nu trebuie să spun eu.

Îşi va asuma răspunderea Guvernul pentru reorganizarea administrativă? Ar merita să cadă Guvernul pentru înfăptuirea acestui proiect?
Poate fi o soluţie, dar nu cred că se va întâmpla să-şi asume responsabilitatea. Riscul de a pica Guvernul este de neluat în calcul, nu putem duce acum România într-o criză politică, ar fi dezastruos. De regionalizare avem însă nevoie, iar eu am încredere în acest proiect. Dar PDL singur n-o poate face, are nevoie de vot în Parlament, Şi, să fim serioşi, nici unii din PDL nu sunt ferm susţinători ai regionalizării în acest moment. Noi pregătim proiectul şi vom vedea. Probabil că se va face imediat după alegeri, în 2012, dar atunci pierzi un ciclu electoral şi posibilitatea de a gândi noul buget european din 2014 în funcţie de regiuni. Discuţiile se mai pot purta cu colegii de coaliţie, însă eu nu dau mari şanse acestor negocieri.

Mai reprezintă Mişcarea Populară o prioritate pentru PDL?
Am văzut că este aşa o efervescenţă, toată lumea iniţiază "mişcări", platforme, face declaraţii. Nu cred că ne face foarte bine că am lansat o temă pe care noi, în interiorul partidului, nu am discutat-o suficient. Mai mult a fost o provocare din partea presei. La orice microfon pus în faţă de presă, ne-am dat fiecare din PDL cu părerea, fără ca noi să fi decis exact ce este această mişcare. Dincolo de dezbaterile doctrinare, eu cred că astăzi, oamenii au nevoie de soluţii concrete la problemele cu care ne confruntăm.



PDL trebuie să atragă de partea lui întreaga societatea civilă, nu doar două ONG-uri. PDL are nevoie să obţină susţinerea electoratului care stătea în 2004 şi 2008 la cozi să-l voteze pe Traian Băsescu şi PDL şi care astăzi nu se mai duce la vot. Trebuie să-i aducem înapoi, demonstrându-le că suntem singurii cărora le pasă de ei în acest moment, care demonstrăm că avem soluţii la problemele economice şi sociale pe care le întâmpinăm. Cred că Mişcarea Populară trebuie să fie o platformă militantă, unde să se întâlnească toţi cei care simt responsabilitatea implicării în acest moment greu pentru România.

Cu cine ar putea să se asocieze democrat-liberalii pentru coagularea acestui proiect?
Dialog trebuie să avem cu oricine, chiar şi cu Opoziţia, pentru punerea în aplicare a măsurilor. Cât priveşte posibilitatea ca PDL să facă alianţe, fuziuni, nu s-a discutat aşa ceva şi nu cred că este timpul.

V-aţi simţi confortabil la masa discuţiilor cu Dan Diaconescu, cel care v-a acuzat că aţi fi în spatele arestării sale, sau cu Gigi Becali?
Cum pot fi eu în spatele arestării oricui din ţara asta, când eu am pierdut toate procesele pe care le-am intentat pentru afectarea imaginii?! Cum să fiu eu atât de influentă, dar să nu pot câştiga un proces simplu?! Este o aberaţie, dar Dan Diaconescu îşi face campanie, iar la unii alegători prinde. Dar nu ştiu, înainte de alegeri, în mod cert, nu este cazul. Dacă o formaţiune politică ajunge în Parlament şi este gată să susţină măsurile unui Guvern PDL, se poate face o înţelegere pentru a avea susţinerea în Legislativ a unui partid, inclusiv cum este cel al lui Dan Diaconescu sau Gigi Becali.

Dar cu Vadim Tudor?
Eu cu Vadim Tudor nu am cum să dialoghez, dar nu ţine de relaţia mea personală, ci de nevoia de a constitui o majoritate care să susţină anumite proiecte. Eu, personal, nu l-aş vedea asociat cu PDL, însă nu sunt singura care decide într-un partid.

Ce părere aveţi despre "Albă ca Zăpada", asociată cu proiectul "Noua Republică"? O vedeţi alături de PDL?
Sunt proiecte care nu sunt conturate, nu sunt bine gândite, ci doar aruncate pe piaţă şi, din punctul meu de vedere mai mult decredibilizează PDL decât să-l ajute. Ori demonstrăm că ştim ce avem de făcut, ori ne pierdem în discuţii sterile despre personaje de poveste şi alte dezbateri ideologice. Oricum, sunt lansate de foarte mult timp şi nu s-a întâmplat nimic concret. N-am o părere despre Albă ca Zăpada şi nu cred că este treaba PDL. După mine, dacă nu ne spune cineva ce este Albă ca Zăpada, este o utopie. Sunt atât de multe probleme de rezolvat, încât oamenii nu au nevoie de poveşti cu Albă ca Zăpada. Poate Albă ca Zapada reprezintă nevoia de integritate în politică, iar pentru asta, PDL tocmai a adoptat un Cod etic.

Credeţi că Sebastian Lăzăroiu ar putea avea un loc bun în PDL?
Da, el este apropiat de PDL, îl cunosc de foarte mult timp, ar fi util, un bun sociolog, l-am susţinut ca şi mulţi alţi colegi când a fost nominalizat pentru Ministerul Muncii, ar avea un loc în PDL, dar nu cred că este tentat.

Cum vedeţi cearta dintre vechea şi noua gardă, plecată de la ideea privind necesitatea înfiinţării unui nou partid exprimată de Monica Macovei, taxată drept "ipocrită" de Cezar Preda. Unde poate duce conflictul dintre vechea gardă şi nou-veniţii în partid? Ar putea contura o ruptură?
E loc pentru toată lumea, nu putem da la o parte experienţa şi munca pe care cei mai vechi au pus-o la dispoziţia partidului, cum la fel de important este să facă echipă cu noi şi cei din societatrea civilă, veniţi mai târziu în partid. Eu sunt la mijloc, nu sunt nici veche, nici nouă. Avem suficient spaţiu ca fiecare să se afirme şi să-şi facă propria carieră. Sunt oameni care simţeau nevoia unui dialog politic ca cel pe care îl propun Monica Macovei, Cristi Preda, Teodor Baconschi, dar nu poţi câştiga alegeri şi rezista în lupta politică numai cu idei, ai nevoie de oamenii din teritoriu, de structura locală. Frustrarea unora dintre cei vechi vine din faptul că partidul s-a mobilizat şi i-a ajutat şi pe cei noi în alegerile trecute. Altfel, nu s-a rupt partidul la alegerile din mai, cu atât mai puţin este în pericol din cauza unor  voci disparate.

Cum este PDL la aproape o jumătate de an de la alegerile interne? Plecarea greilor din conducerea partidului a făcut ca noul BPN să fie mai bun şi mai democratic?
Situaţia o văd roz. În urma competiţiei reale, au câştigat oameni noi, motivaţi, care vor să demonstreze, nu sunt blazaţi, muncesc mai mult, au o disponibilitate mai mare pentru munca de partid. Chiar dacă din conducerea partidului nu mai fac parte personaje importante ca Vasile Blaga sau Adriean Videanu, partidul nu s-a rupt.



Ce-ar putea face Blaga? Unii colegi de-ai dvs susţin că se simte lipsa vocii sale puternice în BPN.
BPN fiind format din oameni mai noi, s-ar putea să fie mai puţin autoritari în teritoriu, decât ar fi fost Vasile Blaga sau Adriean Videanu. Noua echipă trebuie să lucreze însă obligatoriu cu cei care nu mai sunt în BPN şi au făcut-o pe propria opţiune. Spre exemplu, Vasile Blaga a optat numai pentru funcţia de preşedinte, dacă ar fi candidat la cea de secretar general, ar fi fost în continuare.

A fost un secretar general mai bun decât Ioan Oltean?
Pe Ioan Oltean trebuie să-l mai evaluăm. E la început de drum. Se sperăm că pe măsură ce intrăm în ritmul de campanie, toată lumea este mai mobilizată şi mai implicată. Secretarul general este cel care trebuie să ţină un partid în mână în campanie, toată lumea trebuie să-i asculte ordinele. Trebuie să fie o mână forte, cu credibilitate, iar Ioan Oltean are vechimea necesară şi prestanţa în faţa colegilor, dar trebuie să se mobilizeze mai mult.



Se conturează deja un candidat care să se lupte cu Sorin Oprescu pentru Capitală?
Candidaţi ar fi, dacă ar vrea să se şi bată. Noi acum facem nişte evaluări şi încercăm să identificăm candidatul cu cele mai mari şanse dintre cei care s-au înscris sau dintre cei care nu au făcut-o încă, pentru că nu neapărat din rândurile celor înscrişi - Silviu Prigoană, Theodor Paleologu şi Costică Canacheu - va fi desemnat candidatul. Nu poţi să câştigi însă alegerile interne nefăcând nimic. Noi avem toate argumentele, facem mai multe pentru Capitală decât primarul general, care dă dovadă de o mare ipocrizie, susţinând fie că nu se bucură de sprijinul nostrum, fie că a făcut dovada că poţi fi şi independent şi să ai susţinerea consiliului politic, în funcţie de cum are nevoie să argumenteze.



I-am susţinut toate proiectele utile Bucureştiului, pentru că noi nu am vrut să-l victimizăm. Cunoscându-i apetenţa pentru teatralitate, nu am vrut să-l vedem ieşind şi povestind cum nu-l susţine pe el PDL. Avem o sumedenie de proiecte pentru bucureşteni, numai că cei care vor să se bată pentru Primărie trebuie să iasă şi să le susţină, trebuie să ducă o luptă, să intre în competiţie cu primarul general actual, pe care vor să îl înlocuiască, iar eu văd că nimeni nu este dispus la o astfel de competiţie. Am putea scrie o carte cu greşelile şi nerealizările lui Sorin Oprescu.

În aceste condiţii, vedeţi pe altcineva mai bun?
Sunt mulţi alţii care pot intra în această competiţie, iar la câtă corupţie este în Primăria Capitalei, un candidat cu un mesaj anticorupţie real, credibil, ar fi de mare succes. În Bucureşti, ar fi foarte util un primar care să ducă o reală luptă cu corupţia din administraţie şi care el însuşi să fie insensibil la corupţie. Pe primul loc cu un mesaj anticorupţie este, evident, Monica Macovei. Nu am discutat cu ea, dar cred că este posibil.

Dacă aţi avea o fată, aţi fi de acord să intre în politică?
Categoric, da. Dacă aş avea o fată, aş îndemna-o să intre în politică şi, dacă mi-ar semăna mie, ar face şi foarte multe lucruri bune şi ar avea şi tăria să stea în politică şi să-şi ducă până la capăt misiunea asumată.

Le sfătuiaţi pe femeile din PDL să fie independente financiar şi să nu ierte orice unui bărbat. Dvs ce i-aţi ierta şi ce nu soţului dvs?
Într-un cuplu treci peste foarte multe lucruri, dar există o limită a decenţei, a mândriei, la care cu toţii trebuie să fim foarte atenţi. Dar când există respect în cuplu, fiecare are grijă să nu ajungă la limita respectivă. Independenţa economică a femeilor este cea care le dă posibilitatea să depăşească mai repede discriminările. Prioritatea mea în acest moment este politica şi ceea ce fac aici, dar reuşesc să ţin un minim echilibru şi cu viaţa de familie. Dacă ar fi copii, dacă aş avea o familie mai numeroasă şi care să ceară prezenţa mea mai mult acasă, mi-ar fi mult mai greu. Soţul meu înţelege această situaţie, chiar dacă nu întotdeauna îl bucură. Dar când accepţi ca partenerul tău să o ia pe un astfel de drum, cum este cel al politicii, de la care nu ştii la ce să te aştepţi, înveţi pe parcurs. Dacă ai fost de acord la început, este mai greu să spui pe parcurs că nu mai vrei.