Elena Udrea şi Alina Bica, cârtiţe pentru Dan Andronic

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica i-ar fi spus Elenei Udrea că SRI îi ascultă telefonul lui Dan Andronic, patronul EVZ. Elena Udrea i-ar fi transmis mai departe preşedintelui Băsescu, care ar fi cerut SRI să oprească interceptările. Toate aceste informaţii au fost „culese“ de Ion Cristoiu din jurnalul Elenei Udrea. Dacă procurorii dovedesc faptul că Bica şi Udrea au dat informaţii dintr-o anchetă, cele două se pot alege cu ani grei de puşcărie

Jurnalistul Ion Cristoiu a publicat duminică, pe blog, un editorial cu titlul „Din Jurnalul Elenei Udrea: În 2011 Alina Bica a semnat mandat cerut de SRI pentru ascultarea telefonului lui Dan Andronic pe Siguranţă naţională!“. În text, Ion Cristoiu publică un fragment din jurnalul Elenei Udrea referitor la implicarea lui Dan Andronic în dosarul „Ferma Băneasa“, anchetă în care mai sunt vizaţi prinţul Paul şi milionarul Remus Truică, fostul şef de Cabinet al lui Adrian Năstase. „Cu el ( cu Dan Andronic n.n.) a fost o poveste mai demult. Acum vreun an am aflat de la Bica că a semnat mandat cerut de SRI pentru Andronic. El vorbea des cu Preşedintele la telefon. L-am întrebat pe Preşedinte (n.r.- Traian Băsescu) dacă ştie. Nu ştia. I-a chemat pe cei de la SRI, care nu au recunoscut iniţial. Apoi au spus că au retras mandatul. Am verificat, nu era adevărat. I-am transmis Preşedintelui. I-a chemat din nou. Până la urmă au oprit ascultările, care nu aveau niciun temei legal“, scria Elena Udrea în jurnal.

Când scria? „Jurnalul a fost scris în 2012. Cu un an în urmă, înseamnă 2011. Aşadar, Elena Udrea dezvăluie că Dan Andronic fusese ascultat în 2011 cu mandat cerut de SRI pe Siguranţă naţională şi nu de DNA pe Corupţie“, ne spune Ion Cristoiu în editorialul de duminică. Însă luni dimineaţă, Ion Cristoiu a publicat un alt text pe acest subiect, în care corectează două informaţii din editorialul publicat cu o zi înainte. Prima: „Bogdan Iacob (n.r. jurnalist) m-a sunat pentru a-mi atrage atenţia că am scris «Jurnalul a fost scris în 2012», în timp ce mai demult notasem c-a fost realizat în 2014“, a scris Ion Cristoiu în editorialul de luni. Rectificarea a fost întărită imediat de Elena Udrea. „Am scris jurnalul în 2014. Un an înainte era 2013“, a spus fostul ministru al Dezvoltării la ieşirea de la Curtea Supremă, acolo unde a fost ieri să conteste măsura controlului judiciar pe cauţiune în dosarul „Hidroelectrica“, în care este acuzată că ar fi primit mită de la milionarul Bogdan Buzăianu aproape 5 milioane de dolari, printre care şi o creanţă, cu ajutorul căreia a preluat ziarul „Evenimentul Zilei”, patronat în acte de Dan Andronic.

Erata care o salvează pe Bica

A doua erată publicată de Cristoiu în editorialul de luni este mult mai sensibilă. Iată ce scrie Ion Cristoiu. „Elena Udrea m-a sunat pentru a mă întreba dacă în Jurnal ea scrie «Acum vreun an am aflat de la Bica că a semnat mandat cerut de SRI pentru Andronic», deoarece ea nu mai găseşte originalul (eu am o copie a documentului). – «Da», i-am răspuns eu, ştiind aproape pe de rost pasajul cu pricina. – «Atunci m-am înşelat eu» – mi-a zis Elena Udrea. «Trebuia să scriu Am aflat că Alina Bica a semnat. Puteţi să daţi pe cristoiublog.ro o precizare?» – «Sigur că da», i-am răspuns, «în definitiv Jurnalul e al dumneavoastră şi nu al meu. Aveţi dreptul să faceţi corectări şi precizări ori de cîte ori credeţi»“, a povestit Ion Cristoiu discuţia cu Elena Udrea. Apoi a continuat. „La rugămintea autoarei, dau aici un soi de erată la Jurnalul Elenei Udrea: «La pagina 11 în loc de «Acum vreun an am aflat de la Bica că a semnat mandat cerut de SRI pentru Andronic» se va citi «Acum un an am aflat că Alina Bica a semnat mandat cerut de SRI pentru Andronic»“, a continuat Ion Cristoiu. Deşi pare doar o chestiune de nuanţă, Elena Udrea încearcă să o disculpe pe Alina Bica.

Dezvăluirea acestui pasaj din Jurnal arăta că Alina Bica ar fi putut fi susceptibilă de infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, infracţiune gravă care are maximum de pedeapsă 15 ani, iar Elena Udrea de complicitate la divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului. La începutul anului 2014 s-a aflat că Elena Udrea şi Alina Bica sunt bune prietene, fiind sursprinse împreună la cumpărături în Paris.

„Pentru Băsescu“

Ieri, la Curtea Supremă Elena Udrea a confirmat erata, dar a precizat că pe ea o interesa ca Traian Băsescu să nu fie interceptat. Astfel, avertizarea ei era doar pentru a-l fi protejat pe Băsescu de posibile intereceptări. „Nu conta în contextul acuzării lui Andronic, al lui X sau al lui Y. Preşedintele României în funcţie ar fi putut să fie ascultat. Eu nu cred că aţi văzut întregistrări cu George Bush, sau Sarkozy sau cu Obama. Nu o să comentez mai mult. Vă daţi seama că nu o să vă spun lucrul acesta. Important este, în această siuaţie, dacă preşedintele României în funcţie era ascultat chiar şi folosindu-se un intermediar“, a precizat Elena Udrea.

Însă în acest caz nu preşedintele Traian Băsescu era ascultat de SRI, aşa cum susţine binomul Ion Cristoiu - Elena Udrea, ci Dan Andronic. Ce relaţie era între Traian Băsescu şi  Dan Andronic în 2011? Răspunde Ion Cristoiu: „La vremea respectivă, Dan Andronic era un soi de consultant politic neoficial al lui Traian Băsescu“. Andronic era interceptat pe un mandat de siguranţă naţională, iar astfel de mandate se dau numai cu aprobarea unui judecător de la Curtea Supremă. „Procedura arată astfel: SRI cere un mandat pe securitate naţională. Mandatul se duce la procurorul-general care îl aprobă sau îl respinge. Iar dacă îl aprobă, mandatul ajunge apoi la un judecător de la Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, care, la rândul său,  îl poate aproba sau îl poate respinge.În cazul publicat de domnul Cristoiu este o neconcordanţă: mandatul nu trebuia semnat de Alina Bica, ci de Tiberiu Niţu, şeful doamnei Bica. Asta nu înseamnă că doamna Bica nu va fi întrebată de procurori dacă a avut sau nu o astfel de informaţie. Mă sperie aici implicarea fostului preşedinte Traian Băsescu, dacă e adevărat că a cerut stoparea unui mandat dat de Curtea Supremă“, au explicat pentru „Adevărul“ surse din sistemul judiciar.

Acelaşi sursele au mai declarat pentru „Adevărul“ că „din moment ce în dosarul lui Dan Andronic este implicat un om de afaceri aflat în vizorul FBI (n.r.- Benjamin Steinmetz), e posibil ca procurorii să fi cerut mandate pe securitate naţională“. Fostul preşedinte Traian Băsescu  a refuzat să spună dacă e adevărat ce a scris Elena Udrea în jurnal. „Nu mă întrebaţi pentru că nu pot să comentez nimic de cazul Andronic“, a spus Băsescu şi a închis telefonul.

Ce spune Codul Penal
Potrivit Articolului 169 din Codul Penal, divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Precedente cu ghinion
Fosta şefă a DIICOT Alina Bica ar fi putut fi acuzată de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, infracţiune gravă care se pedepseşte cu maximum 15 ani de închisoare cu executare.
De aceeaşi infracţiune a fost acuzată şi judecătoarea Georgeta Barbălată care în luna iunie a acestui an a fost condamnată de colegii ei de la Curtea Supremă la 4 ani de închisoare cu executare. Magistraţii au fost neiertători după ce au ajuns la concluzia că Barbălată se face vinovată de favorizarea infractorului şi de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului. Mai exact, aceasta a fost găsită vinovată că a avertizat trei persoane cercetate de procurorii DNA că domiciliile lor urmează să fie percheziţionate de anchetatori. De asemenea, DNA preciza că Georgeta Barbălată a divulgate date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare a structurilor informative, „date pe care le cunoştea în virtutea atribuţiilor de serviciu, acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului”.

„Cârtiţa“ lui Dragnea, 5 ani de închisoare
La rândul lui, Dan Emil Manolachi, fost ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost condamnat la cinci ani de detenţie, pentru divulgarea de informaţii secrete din anchete. Practic, Manolachi a fost trimis în judecată în două dosare penale, privind scurgeri de informaţii din DNA. Într-unul dintre dosare este acuzat că i-a spus unui comisar al Gărzii Financiare că este monitorizat de DNA, iar în celălalt că a prevenit un secretar de stat că i se pregăteşte un flagrant.