Electorale, lămâi şi portocale

Prima săptămână a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de pe 11 decembrie a trecut pe nesimţite. Practic, nimic notabil nu s-a întâmplat.

Campania pare, până în momentul de faţă, o amplă operaţiune mediatică din care unele televiziuni mai încearcă să scoată nişte bani de la acele partide ce nu beneficiază de acces gratuit, garantat prin lege, la timpii de antenă. Atât şi nimic mai mult.

Audienţele înregistrate de pretinsele dezbateri electorale televizate care, de fapt, nici nu sunt dezbateri, ci doar nişte monologuri, din când în când întrerupte de moderatori obraznici, care habar nu au de meserie, gen Denise Rifai, Emma Zeicescu sau Ionuţ Cristache, sunt catastrofale. Cei prezenţi la ele cam fără sare şi piper. Exceptându-i pe doamna Ecaterina Andronescu de la PSD, care e omniprezentă, pe dl. Gheorghe Falcă, de la PNL, care de atâta stat prin studiouri de televiziune cred că a şi uitat că e primarului Aradului, un oraş pe care l-a lăsat de izbelişte, sau pe Nicuşor Dan de la USR care repetă aria sărăciei, mai nici un greu politic care candidează nu a ieşit încă pe bune la atac. Turcescu e mereu nervos, iar dl. Meleşcanu afişează eternul său calm englezesc cu care a practicat un nesancţionat de nimeni aviatorism politic.

România tv, postul controlat de Sebastian Ghiţă, dezinformează, debitează prostii după prostii fără să fie deranjat, aşa cum s-ar cuveni, de CNA. De dimineaţa  până seara, iar noaptea, după miezul nopţii, în reluare, nu vedem şi nu auzim decât atacuri concertate la adresa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Dacian Ciolos, amândoi calificaţi drept nişte căpcăuni antiromâni.

Despre dl. Iohannis ni se spune că l-ar fi ameninţat telefonic pe blândul domn Dragnea, că ar fi ordonat Procuraturii să-l anihileze pe Traian Băsescu (devenit un jalnic, deplorabil amestec de C.V. Tudor şi Dan Diaconescu), că vrea să instaureze o dictatură, ce mai?, vorba lui Caragiale, o tiranie ca în Rusia, dacă nu încă mai ceva.

Despre dl. Cioloş aflăm, dacă îi băgăm în seamă pe servanţii lui Sebastian Ghiţă (Ciutacu, Creţulescu, Şincai, Drăgotescu, adusă cu ordin de chemare tocmai din SUA, Bogdan Chirieac şi alţii de aceeaşi teapă) că vrea să ne distrugă ca naţiune, să ne vândă vrac Bruxelles-ului, multinaţionalelor şi lui George Soros.

Primit cu ochi galeşi şi plecăciuni scârboase de Rareş Bogdan la Realitatea, vicepremierul Vasile Dîncu ne asigură că va fi tot aia dacă el ori Dacian Cioloş vor dobândi după alegeri postul de prim-ministru fiindcă împreună au pus la cale planuri măreţe care ne garantează europenizarea, modernizarea, cârnaţi şi colaci cum vrem şi câţi dorim.

În această primă săptămână de campanie, am circulat destul de mult prin ţară. Am călătorit cu trenul, cu microbuzul, cu taxiul, i-am auzit pe oameni vorbind. Oameni din România profundă, din ţara de dincolo de Chitila.

Care nu ştiu mai nimic despre USR ori dacă măcar i-au auzit numele habar nu au ce vrea acest nou partid. La drept vorbind, nici eu nu prea ştiu prea bine ce doresc, la urma urmei, Nicuşor Dan şi cei ce îi sunt alături câtă vreme îl fac cadou locul întâi pe lista de candidaţi la Senat d-lui Vlad Alexandrescu şi îl vor premier pe dl. Dan Cioloş, pe care primul numit pur şi simplu l-a trădat în clipa în care a fost poftit - et pour cause - să demisioneze din fruntea Ministerului Culturii. Acolo unde, vorba preşedintelui Iohannis, a făcut toate greşelile posibile.

Aceiaşi oameni nutresc o lehamite profundă faţă de PNL şi PSD. Nu are rost să detaliez chestiunea. Mă mulţumesc doar să le împărtăşesc dezgustul.

Primejdia imediată e ca din aceste motive însumate cei mai mulţi dintre cetăţeni să nu se prezinte la vot.

Sigur, ştim prea bine pe cine favorizează o astfel de atitudine, tot la fel cum ne e cunoscut faptul că neprezentarea nu este resimţită de nici unul dintre actorii electorali drept o palmă, aşa cum s-ar cuveni.

Nici una dintre căsuţe din buletinele de vot nu conţine inscripţionarea dezgust.

Tocmai de aceea cred că e mai bine să trecem încă de pe acum la o consistentă cură de citrice, să ne înfrângem greaţa şi să ne prezentăm la vot.

Mai departe face fiecare ce cred şi cum crede. Până şi un vot anulat are un plus de semnificaţie prin raportare la răul conţinut de neprezentare.