Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi – echilibrul unei societăţi sănătoase

Se spune că dacă vrei să dacă vrei să vezi gradul de maturizare sau dezvoltare a unei societăţi, este bine să te uiţi la cum sunt tratate femeile.

Desigur, o societate modernă, cu principii bune şi sănătoase de funcţionare, este o societate care are, în primul rând, grijă de familie ca pilon de rezistenţă şi trăinicie şi de femei ca simbol al dezvotării şi maturizării mentalităţilor.

O societate cu viitor este o societate care are capacitatea reală de a-şi trata indivizii în mod egal, fără discriminări sau stereotipuri. Uniunea Europeană a înţeles acest lucru şi una din preocupările principale ale Comisiei von der Leyen este ca până în 2025 orice distanţă între genuri să fie cât mai mică sau să dispară complet. De aceea, Comisia Europeană a aprobat Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020 – 2025, document pe care Parlamentul României l-a votat în unanimitate.

Orice decizie bună merită să fie salutată şi promovată, motiv pentru care, în calitate de activistă pentru egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi, le mulţumesc încă o dată tuturor colegilor mei deputaţi care spus un “Da” răspicat documentului şi care, înainte de toate, au înţeles nevoia unei strategii coerente pentru ca România să reducă orice decalaj social. De la cadrul instituţional până la implementarea efectivă mai sunt multe de făcut, însă fiecare pas, oricât de mic, este un pas înainte.

Cred cu tărie că totul ţine de mentalitatea individuală care, din păcate, este elementul cel mai greu de schimbat într-o societate. Educaţia timpurie ar fi o soluţie, exemplele de bune practici altă soluţie ambele prin promovarea modelelor pozitive. 

Cele 4 măsuri utile

Spuneam la început că o societate de viitor este cea în care indivizii sunt trataţi în mod egal. Principalul deziderat este că trebuie să valorificăm toate resursele de care dispunem, iar cea mai importantă dintre acestea este cea umană. Dacă nu implicăm oamenii în mod egal, riscăm să pierdem talente, să irosim vocaţii sau să nu fim capabil să utilizăm toată diversitatea de care dispunem. Din punct de vedere economic, egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi generează locuri de muncă, generează profit şi creşte productivitatea!

Documentul adoptat de Comisia Europeană prevede o serie de linii directoare care pot veni în întâmpinarea elaborării politicilor sociale din fiecare stat membru. Amintesc, mai jos, pe cele mai importante dintre acestea:

• Eliminarea violenţei şi a stereotipurilor prin combaterea stereotipurilor de gen. O societate cu preconcepţii este o societate căreia îi va fi imposibil să evolueze.
• Economie bazată pe egalitatea de gen prin eliminarea eliminarea disparităţilor de gen de pe piaţa forţei de muncă şi stimularea creşterii participării femeilor pe piaţa forţei de muncă. Cu alte cuvinte, promovarea femeilor către independenţa financiară pentru creşterea proporţională a economiei pe orizontală (şi) prin stimularea consumului şi serviciilor.
• Posturi de conducere ocupate în mod proporţional şi valoric de către femei şi bărbaţi, deopotrivă. Influenţa în carieră trebuie să pună accent pe meritocraţie, nu pe gen.
• Existenţa unui echilibru decizional în politică şi business. Prin echilibru decizional, mă refer la decizii discutate, dezbătute şi analizate (şi) de către femei şi bărbaţi. Diversitatea concluziilor echivalează cu opţiuni mai bune pentru toată lumea.

Situaţia economică şi statusul ţării noastre

Există numeroase motive pentru care femeile încă suferă din cauza din cauza stereotipiilor sau a preconcepţiilor existente la nivel de societate. România nu face excepţie de la caz şi, din păcate, de cele mai multe ori simplul fapt că o industrie anume este reprezentată cu precădere de către femei, automat acele locuri de muncă rămân etichete şi atât. Nu aş vrea să intru în detalii concrete, însă domenii precum cel al industriei textile, cel de îngrijire sau asistenţă sunt printre cele mai prost plătite şi sunt puternic reprezentate de femei.

Desigur, există şi împărţirea inegală a balanţei sarcini de birou – sarcini de gospodărie sau dubla zi de muncă, unde, iarăşi, România are nevoie de o schimbare de mentalitate. Odată cu schimbarea de paradigmă la nivelul societăţii noastre cauzată, în principal, de epidemie, societatea are oportunitatea unui reset la nivelul acestor mentalităţi. Să sperăm că o vom fructifica cu toţii.

Vestea bună este că la nivelul Uniunii Europene, România stă relativ bine în ceea ce priveşte decalajul remuneraţiilor în funcţie de gen. Prin relativ bine, mă refer la existenţa unui procent de aproximativ 8% între salarii, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene unde diferenţa este în jur de 20%. Trendul încă este este constant cu o uşoară descreştere.

Deşi retrograd în numeroase privinţe, aparatul bugetar al României este un exemplu pozitiv în ceea ce priveşte salarizarea în funcţie de gen. Practic, există diferenţe extrem de mici între salariul pe care un bărbat îl primeşte şi salariul pe care o femeie îl primeşte pentru aceeaşi funcţie ocupată. Aici, cu bucurie, România ocupă un loc fruntaş printre statele membre cu o diferenţă reală de sub 1%. Problema, pe acest segment, o găsim în mediul privat, unde diferenţa de remuneraţie este mai vizibilă. Avantajul, în acest caz, este că ponderea femeilor angajate este mult mai mare (cu accent pe posturile de conducere), comparativ cu posturile de la stat.

Concluzie

Dincolo de cifre şi de comparaţii, se află oameni, se află destine şi mai ales, se află situaţii diferite.

Vreau să închei articolul cu o notă optimist-realistă: România a făcut progrese mari în ceea ce priveşte egalitatea de şanse la nivelul salarizării, este în faţa multor state poate mai bine dezvoltate în alte privinţe, iar trendul ţării noastre este unul pozitiv. Cu toate acestea, mai este mult de muncă şi cred cu tărie că totul ţine de educaţia pe care fiecare om o primeşte în familie. Şi dacă vedem că familia are în centrul său elementul principal de echilibru – femeia, dar şi o relaţie femeie – bărbat bazată pe parteneriat, vedem cum cercul societăţii sănătoase şi trainice se închide la ambele capete.