Efectele neaşteptate ale pandemiei asupra europenilor

Cancelarul Angela Merkel a preluat preşedinţia rotatativă a UE îtr-un moment crucial pentru Europa

S-a discutat mult despre modul în care pandemia a afectat diferite diferite ţări şi continente. La nivelul europenilor situaţia de criză a adus schimbări pe care puţini le-au anticipat la debutul pandemiei, atunci când se părea că Uniunea Europeană este dezarmată şi nu are mijloace de răspuns.

Pe lângă criza sanitară şi cea economică, apar modificări în mentalul colectiv. Cercetările sociologice arată o schimbare de substanţă în opinia publică europeană. Iar una dintre concluzii este că ideea europeană este mai întărită acum, decât la începutul crizei. Ceea ce este uimitor, pentru că acum câteva luni se părea că întreg proiectul european va fi pus sub semnul întrebării de situaţia sanitară dramatică.

Ce s-a întâmplat? După luni de teamă şi nesiguranţă, europenii au tras concluzii importante.

În primul rând s-au convins că marile puteri au acţionat egoist, iar preşedintele Trump a pus şi mai multă presiune în realizarea acţiunilor sale de tip „America first”. Relaţiile cu China, discuţiile despre întârzierea transmiterii informaţiilor privind virusul, criza lanţurilor de aprovizionare cu medicamente şi echipamente medicale, acţiunile Rusiei, toate au dovedit europenilor că soluţia nu poate fi în altă parte decât în creşterea solidităţii Uniunii Europene şi nu în diminuarea ei. Deşi mulţi europeni au fost nemulţumiţi de felul în care au acţionat instituţiile UE, marea majoritate a cetăţenilor Uniunii vor mai multă coordonare şi mai multă implicare europeană, inclusiv în domenii care nu ţin de competenţele Bruxelles-ului, cum ar fi Sănătatea.

Europenii şi-au dat seama că sunt singuri şi că supravieţuirea în acestă lume mult mai complicată nu vine din altă parte, ci numai din ceea ce europenii pot face pentru ei înşişi. Ceea ce cu nu mult timp în urmă părea doar o discuţie teoretică, dacă Uniunea Europeană poate fi un actor global, astăzi a devenit o solicitare a cetăţenilor europeni adresată liderilor Uniunii. Egoismul statelor nu duce nicăieri, asta a devenit o certitudine. Acum se iveşte o şansă unică pentru leadership-ul european de a răspunde acestei necesităţi.

Nu întâmplător, cele două cuvinte pe care se bazează preşedinţia Germaniei la cârma Uniunii Europene sunt suveranitate şi solidaritate. Suveranitate a Uniunii Europene în jocul global, dar nu autonomie strategică, după cum au precizat Berlinul şi solidaritate în punerea în aplicare a planului financiar de ieşire din criză.

Percepţiile cetăţenilor europeni faţă de ceea ce se întâmplă în acest moment în lume şi pe Continent sunt dovedite de evoluţiile politice. Curentele anti-europene au pierdut teren cam peste tot. Preocupările s-au schimbat. Oamenii cer acţiuni unite ale Europei în combaterea crizelor şi a efectelor acestora. Deasemenea, prima preocupare a europenilor a devenit combaterea schimbărilor climatice, ceea ce s-a văzut chiar la votul din al doilea tur al alegerilor locale din Franţa, unde verzii şi aliaţii lor au înregistrat o victorie substanţială.

Pandemia a afectat viaţa, economia şi societăţile noastre. Au crescut temerile pentru viitor şi s-au schimbat obiceiuri. Dar pe lângă toate aceste pierderi, criza a produs şi un efect total neaşteptat. A crescut în mod substanţial numărul celor care consideră că Uniunea Europeană trebuie să iasă din criză ca un actor global puternic. Depinde de liderii eurpeni să folosească acestă oportunitate. Urmează întâlniri cruciale la vârf, în care şefii de stat şi de guvern au pe masă proiectul de mii de miliarde de euro pentru recuperare economică. Lucrurile sunt departe de a fi aprobate. Dar cei care doresc acum, nu „mai multă Europă”, ci o Uniune Europeană puternică şi solidară au în spate cerinţa exprimată în acest sens de o majoritate clară a cetăţenilor europeni.