Eduard Hellvig: Traversăm o etapă istorică al cărei cuvânt de ordine este criza. Renunţarea la edificarea Europei înseamnă revenirea la demonii trecutului
0
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit joi, cu ocazia deschiderii anului universitar al Şcolii Doctorale de Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate a Universităţii Babeş-Bolyai, despre crizele cu care se confuntă Europa în prezent, apărarea statului de drept, dar şi despre transparenţa instituţiei pe care o conduce.
Hellvig a precizat de la începutul discursului său că societatea contemporană se confruntă cu numeroase crize pe care trebuie să le gestioneze cu atenţie, vulnerabilităţile vizând mai ales cetăţeanul, nu statul, aşa cum se întâmpla în trecut.
„Traversăm o etapă istorică al cărei cuvânt de ordine este criza. Fie că e vorba de crize doar aparent abstracte, dar cu un grav impact pe termen mediu şi lung – cum sunt criza energetică ori demografică. Fie că e vorba de crizele stringente, care se succed într-un ritm tot mai dificil de gestionat: de la criza economică, la consecinţa ei cea mai dramatică, falimentul elen; de la criza ucraineană, la cea siriană; de la ameninţarea teroristă la exodul spre Europa. Această aglomerare de pusee critice propagă, la nivel global, o tensiune fără precedent în ultimele decenii.
Din perspectiva structurilor de informaţii constatăm o deplasare către cetăţean a vulnerabilităţilor care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetăţeanul devine o potenţială ţintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă şi individuală. Ne confruntăm cu o schimbare majoră de paradigmă a mediului de securitate, în condiţiile în care siguranţa naţională reprezintă, de acum, suma nivelurilor de siguranţă ale cetăţenilor“, a afirmat directorul SRI.
Hellvig a arătat în expunerea sa că instituţia pe care o conduce este pregătită noilor provocări, din ce în ce mai transparentă şi axată pe apărarea statului de drept. „Serviciul Român de Informaţii se află, deja, într-un amplu proces de adaptare la noile provocări asimetrice. În acest sens, consider vitală crearea unui parteneriat între comunitatea de informaţii şi societatea românească. Numai prin acest parteneriat între stat şi cetăţeni vom reuşi să gestionăm adecvat riscurile atipice cu care ne confruntăm.
În viziunea mea strategică, acest parteneriat pentru siguranţa cetăţeanului reprezintă un pas important, într-un proces, mai amplu şi necesar, de eficientizare a activităţii instituţiilor statului şi, totodată, de apărare a valorilor democratice specifice societăţii deschise şi democraţiei participative (...) Într-o societate deschisă, axată pe aceste coordonate, serviciu secret nu înseamnă secretos. Se impune o mai bună comunicare publică, drept bază a încrederii cetăţenilor în determinarea comunităţii de informaţii de a apăra, în cadrul inviolabil al valorilor democratice, securitatea cetăţeanului – ca o coordonată fundamentală a siguranţei naţionale.
Sunt ferm convins că, aşa cum, de pildă, nu se poate alege între mai multă ori mai puţină Europă – dezbatere la modă, azi – de asemenea nu poate exista opţiunea între mai multă sau mai puţină democraţie. Renunţarea la edificarea Europei Unite nu poate însemna decât revenirea la demonii trecutului. De asemenea, mai puţină democraţie, indiferent sub ce pretext, ar fi echivalentul unei dezolante căderi în timp. Este unul din imperativele de care vom ţine cont în procesul de redefinire a cadrului legislativ, în acord cu noile provocări.
SRI a cunoscut, în anii tranziţiei româneşti, o transformare instituţională care l-a adus la nivelul standardelor de performanţă ale serviciilor occidentale de informaţii. Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent şi mai eficient al resurselor de care dispunem.
Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparenţă, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte şi exercitării controlului democratic. Nu este un proces uşor, dar, pentru a reuşi cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ţinut să le evoc şi care ordonează o puternică opţiune democratică“, a mai spus şeful serviciului de informaţii.
În ultima parte a discursului său, Hellvig a vorbit despre parteneriatul strategic cu Statele Unite, cooperarea cu alte servicii de informaţii şi principalele direcţii de acţiune ale SRI pentru a a contracara ameninţările la adresa României.
„Una din priorităţile mandatului meu este consolidarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite şi cu aliaţii noştri din comunitatea euro-atlantică de informaţii. Ne preocupă mai buna coordonare a capacităţilor de anticipare şi prevenire, precum şi de reacţie şi analiză, în condiţiile în care ceea ce numim războiul hibrid înseamnă proeminenţa acţiunii actorilor non-militari asupra recursului la forţele convenţionale.
România este poziţionată, geostrategic, într-un spaţiu critic, marcat profund de tendinţa de deplasare a problematicii Orientului Mijlociu în zona Mării Negre şi spre porţile Uniunii Europene. Fragilitatea Republicii Moldova şi conflictul îngheţat din Transnistria, Crimeea anexată ilegal şi conflictul din estul Ucrainei, criza refugiaţilor, insurgenţa kurdă şi războiul din Siria, cu întreaga sa ramificaţie teroristă – toate acestea sunt provocări majore, care se întrepătrund în periculoasa evidenţiere a raporturilor de forţe la care asistăm în plan internaţional. Din păcate, având un ecou alarmant în planul securităţii naţionale.
În această perioadă, de la preluarea mandatului de director, am avut întâlniri cu toţi partenerii strategici ai României şi cu vecinii noştri. În zona de intelligence, valoarea supremă a unui parteneriat constă în lucrurile care se fac, nu în partea declarativă. Dar, dincolo de această componentă operativă fundamentală, aşa cum a reieşit şi din aceste dialoguri bilaterale, buna guvernare a devenit o obligaţie strategică în partea noastră de lume, care se confruntă cu o criză de securitate ce se manifestă atipic.
În acest sens, întărirea instituţiilor statului, contracararea spionajului, proliferării, a propagandei şi terorismului, migraţiei, lupta împotriva corupţiei, sunt elemente-cheie în asigurarea rezistenţei la ameninţările din jur. România a devenit o insulă de democraţie şi stabilitate în regiune, iar această reuşită trebuie apărată“, a fost concluzia directorului SRI.
Se încarcă comentariile...
