Eduard Hellvig, directorul SRI: 70% din persoanele interzise în România au legătură cu ISIS (Partea I)

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Marinescu (stânga), redactor-şef al cotidianului „Adevărul“, şi Eduard Hellvig (dreapta), director al SRI. FOTO Eduard Enea
Dan Marinescu (stânga), redactor-şef al cotidianului „Adevărul“, şi Eduard Hellvig (dreapta), director al SRI. FOTO Eduard Enea

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit, în exclusivitate pentru „Adevărul“, despre ameninţarea teroristă asupra României, despre ascultarea telefoanelor, despre relaţia cu prim-adjunctul său, Florian Coldea, dar şi despre relaţia cu serviciile de informaţii din alte ţări.

„Adevărul“: Domnule Hellvig, au trecut nouă luni de când v-aţi început mandatul de director al Serviciului Român de Informaţii (SRI). Cum vedeţi SRI după acest interval de timp ?

Eduard Hellvig: Aş prefera să vă împărtăşesc o perspectivă mai degrabă personală decât instituţională, pentru a evita unele clişee, care nu sunt de natură să răspundă, cred eu, interesului public pentru o instituţie discretă prin definiţie. Primul lucru pe care l-am sesizat în această perioadă a fost deschiderea externă remarcabilă: astăzi, Serviciul Român de Informaţii are peste 87 de relaţii bilaterale în 62 de ţări. E un fapt deosebit de important în actualul context internaţional. Astfel încât, de la preluarea mandatului am avut 18 întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai serviciilor partenere. M-am bucurat să constat că SRI este o instituţie respectată la nivel extern şi vă rog să aveţi în vedere faptul că, în zona de intelligence, statele se respectă nu pentru relaţiile din zona diplomatică, ci datorită acţiunilor concrete, de colaborare partenerială. Este un indicator încurajator al capacităţilor Serviciului de a lucra cu cei mai importanţi actori din zona de intelligence. E o primă concluzie, care îmi întăreşte constatarea că ceea ce s-a întreprins până acum în transformarea instituţională a SRI a fost bine făcut. De aceea, una dintre priorităţile mandatului meu este de a stimula şi crea excelenţă pe toate palierele, prin consolidarea şi îmbunătăţirea unor parametri esenţiali de activitate. De asemenea, mi-am propus de la bun început să păstrez Serviciul în afara oricărei imixtiuni a factorului politic. Soliditatea SRI şi transformarea sa internă au venit în special din deconectarea de la influenţe politice. Este un obiectiv strategic de a menţine SRI în afara oricărui joc politic intern.

„Adevărul“: Vorbiţi despre o deconectare de la influenţe politice. Asta înseamnă că a fost cândva conectat?

Eduard Hellvig: Eu vorbesc la nivel de percepţie, nu am date concrete, dar, după părerea mea, la începutul anilor ’90, tentaţia şi tendinţa politicienilor au fost de a avea un control cât mai mare asupra instituţiilor statului. Astăzi, acest lucru nu se întâmplă şi obiectivul meu este să nu mai poată fi posibilă influenţa politică. În acest sens, un rol semnificativ urmează să-l aibă schimbarea de paradigmă a activităţii Serviciului Român de Informaţii. În viziunea mea, cetăţeanul este esenţa devizei SRI - „Patria a priori”. Trăim într-o societate care nu este ocolită de fenomenele globale – terorismul şi acţiunile grupărilor de crimă organizată. Preocuparea noastră ca Serviciu trebuie să fie garantarea siguranţei cetăţeanului român. E o schimbare de paradigmă, pentru că abordăm lucrurile de la cetăţean către stat, şi nu de la stat către cetăţean. E un proces care ţine de mentalităţi şi care presupune o regândire a modului în care ne raportăm la societate.

„Adevărul“: Aţi ocupat, înainte de a fi directorul Serviciului Român de Informaţii, două funcţii importante: una de ministru, pentru puţin timp – 9 luni, la Ministerul Dezvoltării, şi alta de europarlamentar. Aţi avut, în acest an, o serie intensă de contacte cu omologii dumneavoastră de la conducerea unora din cele mai redutabile servicii de informaţii din lume. V-aţi simţit vreodată inconfortabil în întâlnirile cu omologi din alte state pentru faptul că veniţi din România?

Eduard Hellvig: Niciodată nu am avut vreun complex din cauza faptului că sunt român, din contră. Cred că noi, ca şi cetăţeni europeni, avem toate calităţile şi pregătirea să facem faţă oricărui tip de discuţie, de competiţie sau de relaţie. Iar dimensiunea internaţională atât de bine consolidată a SRI reflectă faptul că este un serviciu performant, cu oameni extrem de bine pregătiţi. Vă spun cu toată deschiderea că, de fiecare dată când am avut întâlniri bilaterale, nu am fost singur, ci am fost însoţit de colegi din Serviciu, profesionişti respectaţi de partenerii noştri pentru că şi-au dovedit competenţele şi abilităţile de a lucra la un asemenea nivel. Convingerea mea este că noi, românii, suntem o naţiune inteligentă, cu mulţi specialişti bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi care pot răspunde la orice tip de relaţionare externă.

„Adevărul“: Domnule director, dacă suntem atât de interconectaţi cu cele mai importante servicii secrete din lume, cum explicaţi faptul că în toată Europa se iau măsuri de ridicare a gradului de alertă teroristă, iar România rămâne la nivelul albastru precaut? Suntem noi mai feriţi de pericolul atacurilor teroriste?

Eduard Hellvig: Din păcate, nu suntem feriţi de potenţiale atacuri teroriste. De altfel, aţi putut constata că, de la începutul acestui an, la propunerea SRI, nu s-a permis intrarea în ţară pentru 246 de persoane despre care noi am obţinut date că erau conectate la fenomenul terrorist şi prezentau riscuri în acest domeniu. Mai mult, au fost declarate indezirabile şi expulzate de pe teritoriul naţional alte 9 persoane, din aceleaşi considerente. O altă cifră relevantă este cea de 9.000 de persoane, pe care le avem în bazele noastre de date ca fiind persoane care nu pot intra pe teritoriul României. Sunt persoane date în consemn la frontieră, ca să folosesc o expresie uzuală. În ceea ce priveşte profilul acestor persoane, ţin să subliniez faptul că aproximativ 70% din acestea sunt în conexiune sau au derulat activităţi în sprijinul reţelei teroriste Daesh (n.r. - Statul Islamic, ISIS). Aceşti indivizi provin în special din Iran, Irak, Siria şi Pakistan. Le cunoaştem trecutul şi intenţiile, iar această cunoaştere se datorează muncii informativ-operative a SRI şi parteneriatelor pe care noi le avem, atât cu serviciile româneşti, cât şi cu cele din străinătate. Toate aceste acţiuni ale SRI se încadrează în principala menire a acestei instituţii – prevenţia. Referitor la Sistemul Naţional de Alertă Teroristă, acesta a fost menţinut  la nivelul albastru-precaut tocmai datorită eforturilor conjugate ale tuturor instituţiilor din Sistemul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT), de a preveni orice acţiune care ar fi pus în pericol securitatea cetăţenilor români. Vă rog să reţineţi că, în actualul context european de securitate, Serviciul şi-a intensificat eforturile de culegere de informaţii relevante pentru prevenirea oricăror acţiuni care pot afecta climatul de siguranţă a României şi a aliaţilor săi. De asemenea, SRI şi-a accelerat  schimbul de informaţii în cadrul cooperării atât cu partenerii naţionali din SNPCT, cât şi cu serviciile partenere.  Colegii noştri de la Antitero lucrează la foc continuu încă de dinainte de atentatele de la Paris. Este un efort imens, la nivel personal şi instituţional, care contribuie la acest „albastru precaut”. În spatele normalităţii, vă asigur că există multă muncă şi, adesea, riscuri asumate atât de ofiţerii noştri, cât şi de colaboratorii noştri instituţionali.

„Adevărul“: Auzim tot mai multe voci autorizate care spun că nu mai este o problemă dacă, ci când ar putea avea loc un atentat. Pentru că România nu mai este o ţintă generală, ci a devenit o ţintă specifică. Am apărut pe harta celor din Daesh (ISIS) cu steagul României şi suntem prezenţi în toate teatrele de operaţiuni ale partenerilor euroatlantici. Cât de mare e riscul să ne confruntăm cu un atac terorist?

Eduard Hellvig: Ceea ce se întâmplă astăzi la nivel global în materie de terorism nu are cum să treacă pe langă noi. Ca să vorbim strict de problematica terorismului, aceasta a cunoscut în ultima perioadă o dinamică atipică. Astăzi vorbim de un terorism global, extins la un terorism de stradă, dacă vreţi. Ne confruntăm cu persoane care aderă la grupări teroriste de la distanţă, pe internet, vorbim de radicalizare şi autoradicalizare online, de acţiuni teroriste greu predictibile. Ţintele teroriştilor nu mai sunt doar statele, ca entităţi compacte, ci direct cetăţenii, ca entităţi individuale. Cu toţii încercăm să ne adaptăm exigenţelor unei lumi în continuă schimbare şi tot mai competitive, dar care adesea generează impredictibilitate şi insecuritate. Nu de puţine ori, riscăm să constatăm unele schimbări structurale abia după ce acestea îşi produc efectele. Din aceste considerente, nu văd deloc exagerate măsurile de prevenire ale oricăror acţiuni care ar putea pune în pericol securitatea naţională. Principalele noastre arme sunt informaţia şi legea. Însă atunci când viaţa unui singur cetăţean riscă să fie pusă în pericol, acţionăm cu duritate. Structura noastră de prevenire şi combatere a terorismului este una dintre cele mai bine pregătite din această regiune a lumii, iar acest lucru ni-l confirmă constant partenerii noştri internaţionali cu care avem protocoale de lucru şi parteneriate. Doar printr-o cooperare strânsă în comunitatea internaţională de informaţii, prin alianţe politice şi militare putem face faţă unui fenomen precum terorismul global. Ceea ce s-a întâmplat recent în Europa ne obligă la analize şi măsuri adecvate pentru a preveni situaţii similare pe viitor. 

„Am o colaborare extremde bună cu domnul Coldea“

„Adevărul“: Revenind la tema principală a discuţiei noastre – primele nouă luni ale mandatului dumneavoastră – în ce relaţii sunteţi cu domnul general-locotenent Florian Coldea? Uneori, în anii de mandat ai fostului preşedinte, Traian Băsescu, au fost voci care l-au  prezentat drept adevăratul conducător al SRI.

Eduard HellvigSigur că în spaţiul public lucrăm cu percepţii. Percepţiile sunt de foarte multe ori create, nu ţin neapărat de realităţi. Domnul general-locotenent Coldea a avut de două ori onoarea de a fi director interimar al acestei instituţii, dar ceea ce e important să se înţeleagă este că Serviciul Român de Informaţii este o structură militară în care oamenii îşi fac datoria acolo unde sunt şi îşi fac datoria cu responsabilitate pentru funcţia pe care o ocupă. Structura construită pe cei cinci piloni în cadrul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct care conduce zona operativă. Cred că este o decizie înţeleaptă. Din perspectiva mea, atât în ceea ce îl priveşte pe domnul Coldea, cât şi pe ceilalţi adjuncţi pe care îi am, avem o colaborare extrem de bună. Şi e important, cred eu, ca atunci când lucrurile funcţionează şi au eficienţă, aceste lucruri să nu fie stricate. Eu am apreciat întotdeauna şi voi rămâne un om care susţine lucrurile care s-au făcut bine, indiferent cine le-a făcut. Din fericire, în cazul Serviciului Român de Informaţii, lucrurile sunt într-o dinamică pozitivă şi, ca atare, ceea ce există astăzi la nivelul structurii de comandă strategică funcţionează foarte bine. Şi, ca să fiu foarte onest cu dumneavoastră, eu nu mă conduc după percepţii, ci după realităţi, iar eu cunosc realitatea din Serviciul Român de Informaţii. Aici există o echipă solidă şi lucrăm cu toţii în interesul cetăţeanului român şi al statului şi nu avem nici divergenţe, nici diferenţe de gândire la nivel strategic.

Cartele PrePay româneşti, folosite în zone cu activitate teroristă

„Adevărul“: Sunt suficiente instrumentele pe care le aveţi la dispoziţie pentru contracararea terorismului?

Eduard Hellvig: În mod regretabil, nu. Aşa cum se ştie, nu avem la dispoziţie câteva instrumente esenţiale din punct de vedere legislative: Nu avem încă o lege a securităţii cibernetice, nu avem o reglementare cu privire la cartelele PrePay şi ne lipsesc alte instrumente legale ce ar permite adaptarea capabilităţii serviciului la evoluţiile tehnologice. Evenimentele recente au reconfirmat faptul că teroriştii utilizează noile tehnologii, ceea ce le permite anonimizarea/criptarea comunicaţiilor pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor. Cu alte cuvinte, oricine poate comunica în România anonimizat, ceea ce, în unele situaţii, implică riscuri pentru securitatea naţională. Aşadar lipsa unor astfel de instrumente legale reprezintă o vulnerabilitate sistemică. 

Eduard Hellvig FOTO Eduard Enea


Eduard Hellvig. FOTO Eduard Enea

„Adevărul“: Dar nu e dreptul nostru, domnule Hellvig, de a comunica? Altfel spus, nu trebuie să găsim un echilibru între nevoia de securitate şi nevoia cetăţenilor de a fi liberi şi de a avea intimitate?

Eduard Hellvig: Sunt de acord cu perspectiva dumneavoastră, este o dilemă perfect legitimă. Am fost, sunt şi voi rămâne un om care susţine ferm libertăţile civile. Înţeleg bine ce înseamnă să fii liber şi să trăieşti într-o societate care şi-a câştigat greu libertatea. Întrebarea mea, ca răspuns la întrebarea dumneavoastră, este următoarea: Cum apăr libertatea cetăţeanului şi, simultan, să garantez ca libertăţile civile să existe şi pe mai departe? Oamenii care ţin la libertăţile civile trebuie să ştie că un cadru juridic adecvat pe care Serviciul Român de Informaţii l-ar avea la dispoziţie, nu ar fi altceva decât un instrument legal şi controlat prin care, de fapt, să putem prezerva aceste libertăţi civile ale cetăţeanului. Cu alte cuvinte, eu cred că cei care au bune intenţii – şi slavă Domnului că suntem majoritari ca pondere – până la urmă vor înţelege că o asemenea legislaţie nu ar face decât să ajute la prezervarea libertăţilor civile de care se bucură fiecare cetăţean. Cei care au intenţii de altă natură nu doresc şi nu vor face nimic niciodată pentru a apăra drepturile omului. 

„Adevărul“: Care este viziunea CSAT cu privire la aceste probleme?

Eduard Hellvig: CSAT susţine consecvent importanţa existenţei unui cadru legal adecvat care să ne susţină activitatea. Chiar la începutul acestei luni au fost aprobate atât Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, Planul Naţional de Priorităţi Informative, cât şi Strategia de Informaţii 2015-2019, documente programatice care vor permite adaptarea capabilităţilor noastre la noile tipuri de ameninţări, cu precădere la cele de tip terorist. În acelaşi context, s-a hotărât şi etapele de actualizare ale cadrului legal care să ne permită racordarea la reglementările europene şi internaţionale în domeniu. Vă spun însă foarte direct: convingerea mea e că, dacă nu facem tot ceea ce trebuie, în timp util, pentru a stopa acest val de recrudescenţă teroristă, care s-ar putea abate şi asupra României, ne-am putea confrunta cu situaţii pe care nu şi le-ar dori nimeni în această ţară.

„Adevărul“: E un avertisment grav. De aceea, insist asupra legăturii dintre legea cartelelor PrePay şi respectarea drepturilor cetăţenilor. Au existat terorişti care au folosit cartele PrePay din România?

Eduard Hellvig: Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că aceste cartele preplătite româneşti sunt folosite în diferite zone în care se desfăşoară activităţi de natură teroristă. Şi să nu uităm că nu este vorba numai despre terorism aici şi că avem de-a face şi cu criminalitatea organizată transfrontalieră. Aşadar, da, cei care vor să distrugă libertăţile civile ale cetăţenilor utilizează aceste cartele preplătite pentru a comunica între ei. 

„Nu cred că SRI este respectat din cauza fricii“

„Adevărul“: Domnule director, aţi vorbit de percepţii, care sunt determinate de realităţi aparente. Realităţile aparente sunt cauzate fie de necunoaştere, fie de unele acţiuni. Vorbeaţi de o mai mare transparenţă, dar, până la urmă, şi percepţiile cetăţenilor pe care Serviciul Român de Informaţii îi serveşte ar trebui schimbate. Ce face directorul Serviciului Român de Informaţii ca să modifice percepţiile despre SRI?

Eduard Hellvig: Sunt de acord că percepţiile se construiesc pe baza unor realităţi de suprafaţă, a unor reprezentări. Eu am mai spus că, personal, cred că Serviciul trebuie să devină mai transparent. Transparentizarea unui serviciu de informaţii nu este un lucru deloc uşor, şi asta nu pentru că SRI nu şi-ar dori, ci pentru că presupune un set de acţiuni şi de măsuri care intră oarecum în contradicţie cu ideea de serviciu secret. Un serviciu secret, după cum spunea un coleg olandez, nu înseamnă un serviciu secretos. Din această perspectivă, cred că Serviciul Român de Informaţii trebuie să continue procesul de transparentizare, atât cât îi poate permite tipul de activitate pe care îl are. Transparentizarea este un proces de durată, nu se poate realiza peste noapte. Este vorba de o schimbare de paradigmă, aşa cum este şi raportarea Serviciului la cetăţean: ţine de mentalităţi, de disponibilitate, de înţelegere, de o societate care să aibă încredere că ceea ce face SRI este în interesul cetăţeanului. Serviciul Român de Informaţii se bucură, astăzi, de o încredere foarte mare, dar ştim bine că această încredere poate fi pierdută uşor. 

„Adevărul“: Dar nu credeţi că, de fapt, această încredere se traduce prin teamă? 

Eduard Hellvig: Nu. Nu cred că Serviciul Român de Informaţii este respectat din cauza fricii. Eu am fost, până acum nouă luni, om politic, iar respectul meu faţă de Serviciul Român de Informaţii nu venea din teamă, ci din faptul că această instituţie a ales să facă lucrurile în aşa fel încât să consolideze democraţia, statul de drept şi să determine instituţiile statului român să funcţioneze în interesul cetăţeanului. Desigur, este un proces îndelungat şi transformarea unei societăţi nu se face doar cu o singură instituţie. Revenind la transparenţă, aceasta e necesară tocmai pentru a îndepărta anumite imagini care pot fi construite şi care au legătură cu trecutul tenebros al României. Se vorbeşte, de exemplu, foarte mult de faptul că Serviciul Român de Informaţii ascultă cetăţenii. Serviciul Român de Informaţii a înregistrat o diminuare semnificativă a ponderii mandatelor de siguranţă naţională din totalul măsurilor autorizate pentru interceptări. Concret, mandatele de siguranţă naţională au scăzut, ca pondere, la jumătate, de la aproximativ 10% la 5% din numărul total al actelor de  autorizare. Acesta este un lucru important şi demonstrează că Serviciul are capacitatea de a-şi îndeplini misiunea la fel de bine, utilizând şi alte instrumente legale, complementare, mult mai eficiente şi mai adecvate pentru a răspunde la realităţile cu care ne confruntăm. 

„Adevărul“: Şi acea creştere despre care se vorbea, că a crescut numărul de mandate de interceptare, la ce se referea?

Eduard Hellvig: Această creştere nu provine din mandate de siguranţă naţională, ci din actele de autorizare solicitate de organele de aplicare a legii. SRI primeşte astfel de solicitări de la instituţiile abilitate. Spre exemplu, intensificarea luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate este unul din factorii care au dat naştere la o creştere importantă a numărului autorizaţiilor de interceptare în dosarele instrumentate  de instituţii şi autorităţi precum DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Adevărul.ro va publica, luni seară, a doua parte a interviului cu Eduard Hellvig, în care directorul SRI va vorbi, printre altele, despre lupta anticorupţie şi despre relaţia instituţiei pe care o conduce cu Serviciul de Informaţii Externe.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite