Cum demontează politologii lovitura de stat reclamată de Victor Ponta

Cum demontează politologii lovitura de stat reclamată de Victor Ponta

Victor Ponta, strâns cu uşa de instituţiile statului

Premierul Victor Ponta , preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi alţi lideri ai PSD acuză că acţiunile procurorilor DNA sunt parte a unei lovituri de stat. Plecând de la definiţia academică a noţiunii, politologii îl contrazic total pe Victor Ponta

Ştiri pe aceeaşi temă

Imediat după ce a fost pus sub urmărire penală, premierul Victor Ponta şi-a construit apărarea pe ideea că DNA vrea să-l înlăture de la Palatul Victoria, deci asistăm la o lovitură de stat. „Acuzarea mea are ca scop schimbarea Guvernului actual şi a majorităţii actuale. Schimbarea unui guvern se face prin alegeri sau vot în Parlament. Altfel e lovitură de stat“, a spus premierul Victor Ponta, după ce a fost audiat de procurorii DNA. Mesajul a fost preluat şi rostogolit de toţi liderii coaliţiei de guvernare. 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a venit cu o explicaţie şi mai elaborată. „Credeţi că este normal ca într-o ţară democratică, cu regim parlamentar, un procuror poate a cărui pricepere profesională nu pot să o apreciez, dar pot să-mi pun nişte semne de întrebare, câtă experienţă are la 27 de ani şi câtă responsabilitate are să răstoarne două guverne într-o lună de zile? Sun doar câteva considerente ca teme de reflexie. Lucrurile acestea, până în final privite cu detaşare din exterior, pot să ducă pe mulţi la concluzia că este o încercare de lovitură de stat. Asta înseamnă înlăturarea unui regim democratic ales, prin instituţii de forţă ale statului“, a declarat Tăriceanu, încercând să definească conceptul de lovitură de stat.

Definiţia de manual a loviturii de stat este următoarea: „Răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofiţeri militari sau comandanţi paramilitari aparţinând aceluiaşi stat, folosind forţa“.

„Liderii PSD trăiesc într-un  univers propriu“
Ce legătură există între definiţia de mai sus şi problemele penale ale premierului Victor Ponta cu Justiţia? „Domnul Ponta nu stăpâneşte termenii şi dacă îi stăpâneşte îi utilizează în mod intenţionat eronat. O lovitură de stat se produce atunci când Guvernul este înlăturat de către forţe ilegitime. În cazul domnului Ponta, Justiţia nu atacă Guvernul şi nici nu este o putere ilegitimă, ci pur şi simplu îl cheamă pe cetăţeanul Victor-Viorel Ponta să dea seamă de ceea ce a făcut înainte să devină premier“, susţine politologul Sorin Bocancea, blogger adevarul.ro.

Alţi lideri ai PSD susţin că nu este doar o coincidenţă faptul că punerea sub urmărire penală a lui Victor Ponta  s-a petrecut în acceaşi zi în care PNL a depus o moţiune de cenzură în Parlament. Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional, răspunde: „Mi se pare că liderii PSD trăiesc într-un univers propriu, pe care intelectul nostru nu poate să-l perceapă. Conform oricărui dicţionar explicativ sau manual elementar de ştiinţă politică, ceea ce se întâmplă în aceste zile nu are nicio legătură cu o lovitură de stat, ci cu o punere sub urmărire penală a unui premier.  În acelaşi timp cu urmărirea penală a premierului, în Parlament a fost depusă o moţiune de cenzură. Nu există nicio corelaţie între cele două acţiuni“. 

„Discurs de dezvinovăţire“
Pentru analistul politic Dan Ionescu, premierul a recurs la o noţiune atât de dură pentru a se putea victimiza cât mai bine. „E o lovitură de stat în plină desfăşurare, dacă vorbeşti cu PSD şi cu Victor Ponta . În acelaşi timp, este pur şi simplu un dosar în care procurorii îşi fac treaba, dacă vorbeşti cu adversarii lui Ponta. Cert este că nu există elementele constitutive pentru a acoperi, cel puţin la nivel teoretic, noţiunea de lovitură de stat. Victor Ponta a ieşit cu un discurs care să-l ducă într-o zonă de dezvinovăţire şi de justificare a propriei alegeri, aceea de a nu demisiona. A găsit cea mai facilă modalitate de a-şi defini poziţia“, spune Dan Ionescu, blogger adevarul.ro.

Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a încercat o comparaţie cu vara anului 2012, atunci când s-a vorbit pentru prima dată de puci sau lovitură de stat. „Dacă susţineţi că în 2012 a fost lovitură de stat, trebuie să acceptaţi că şi acum este lovitură de stat“, a spus Nicolicea într-o emisune TV.  „În 2012, o fost un val de ordonanţe de urgenţă prin care au fost schimbate regulile jocului. Acum, nu. DNA funcţionează pe baza unor norme juridice acceptate de statulu român“, spune profesorul Ioan Stanomir.

În urmă cu trei ani, Guvernul Ponta 1 a dat o ordonanţă de urgenţă la miez de noapte prin care a încercat să taie din atribuţiile Curţii Constituţionale, în încercarea de  demitere a preşedintelui de atunci Traian Băsescu. În aceeaşi noapte, o altă ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern viza abrogarea cvorumului de participare exclusiv la referendumul pentru demiterea preşedintelui, dar nu şi la celelalte tipuri de referendum. Ambele ordonanţe au fost ulterior declarate neconstituţionale.

În acelaşi timp, în Parlament, conducerea celor două camere a fost schimbată la foc automat. „Dacă se leagă ceea ce se întâmplă acum cu ceea ce s-a întâmplat în 2012, iar nu este o abordare corectă, pentru că în 2012 a fost o încercare de puci parlamenar, prin luarea unor măsuri abuzive în mod repetat şi în scurt timp, aşa cum a constatat şi Comisia de la Veneţia. Atunci era vizată înlăturarea preşedintelui, iar acum Justiţia urmăreşte faptele cetăţeanului Victor Viorel Ponta. Sunt situaţii complet diferite“, spune politologul Sorin Bocancea.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările