Durerile facerii bugetului pe 2021. Cu „junk” zdrăngănind în urechile guvernanţilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi premierul Cîţu anunţa pentru luni seara o primă formă a bugetului pe 2021, aceasta nu a apărut. Şi nici nu va apărea prea curând pentru că divergenţele în interiorul guvernului sunt enorme. Fiecare ministru, pe post de „cloşcă”, se bate pentru ca domeniul lui de activitate să primească cât mai mulţi bani. Chiar şi în detrimentul unor domenii esenţiale, investiţiile, educaţia, sănătatea.

Ce va face premierul Cîţu, care va semna în final proiectul de buget? Va ceda şantajului, ameninţărilor, venite de la miniştrii coaliţiei? Sigur vor veni acuzaţii din partea tuturor miniştrilor că împărţirea banilor nu s-a făcut echitabil. Vor sări scântei din toate părţile, şi poate preşedintele Iohannis va fi în stare să calmeze spiritele. Dacă va reuşi şi domnia sa.

Contextul economic-social-politic

Cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB în 2019, 10% în 2020, şi 7,2% în 2021 (preconizat), România iese din categoria ţărilor cu acces lejer la finanţarea externă, adică la împrumuturi cu dobândă rezonabilă. Şi acum dobânzile plătite de România sunt cele mai mari din zonă, duble sau triple comparativ cu statele din jur. În anii ce vin, România va trebui să plătească toate sumele împrumutate în anii trecuţi, pentru a acoperi deficitele de mai sus, plus dobânzile. De unde bani să le plătească?

În evaluarea agenţiilor de rating România se află cu o categorie deasupra nivelului „junk”, dar oricum cu o perspectivă negativă.

Creditorii internaţionali şi agenţiile de rating stau cu ochii pe bugetul nostru pe 2021, să vadă dacă este echilibrat şi dacă mai merită să ne împrumute în continuare. Când agenţia S&P ne-a menţinut calificativul de ţară, cel imediat superior celui de „junk”, Florin Cîţu a respirat uşurat şi a declarat că a fost o misiune imposibilă pătrarea acelui calificativ.

Nu văd cum încasările la buget să fie mai mari anul acesta, comparativ cu anul trecut. Probabil vor fi mai mici, pentru că tot mai mulţi agenţi economici sunt afectaţi de pandemie şi închid porţile. Propuneri fanteziste, cu creşteri economice şi de venituri bugetare „formidabile”, vor fi luate in râs de cei care evoluează viitorul economiei româneşti.

Anul trecut, aproape toate veniturile bugetare s-au dus în pensii şi salarii bugetare. Anul acesta cum va fi?

Deşi au fost îngheţate creşterile salariale şi sporurile, miniştrii se fac că plouă şi îşi anunţă angajaţii că le vor creşte sporurile (Bode la Interne, Ghinea la Fondurile Europene). Ministrul Educaţiei are altă ameninţare, şi mai tranşantă. Dacă nu va primi prin buget 28,2 miliarde de lei, va demisiona.

Şi dacă România nu se va mai putea împrumuta, ca în 2010, ce poate face? Să meargă cu căciula în mână la FMI să ceară un împrumut major. Cu ce condiţii ar acorda FMI acest împrumut, se cam ştie. Le-a devoalat ministrul Cîţu într-o postare pe facebook. „Groaznice”, conform calificării făcute de Cîţu.

Ce este de făcut?

Soluţia corectă ar fi următoarea. După ce se asigură fonduri suficiente pentru investiţii şi sănătate, pentru plata ratelor şi dobânzilor la banii împrumutaţi până în prezent, premierul trebuie să le pună în braţe miniştrilor sumele rămase, cu menţiunea: descurcaţi-vă! Reduceţi cheltuielile de funcţionare ale statului până la limita sumelor acordate. Cum faceţi asta, vă priveşte, dacă tot aţi vrut să fiţi miniştri.

Mai trebuie păstrat un „buffer” pentru posibile evoluţii negative ale pandemiei, pentru cumpărarea de vaccinuri, pentru un posibil colaps al sistemului medical. Şi pentru situaţia, deloc neglijabilă, ca veniturile la buget nu vor fi cele scontate.

Este sigur că preşedintele Iohannis, guvernul şi miniştrii ştiu execuţia bugetară pe 2020. Preşedintele i-a şi chemat la Cotroceni pe responsabili să le traseze sarcini. Ce sarcini, vom vedea în momentul apariţiei proiectului bugetului pe 2021.

Soluţia optimă ar fi ca miniştrii să astupe găurile din bugetul propriu, prin care banii se scurg ca apa in nisip, fara să lase urme (aici). Să acorde salarii si stimulente funcţie de performanţa fiecărui salariat. Să desfiinţeze secţiile şi departamentele inutile, cum au făcut caţiva primari. Nu sper că se va ajunge prea curând la aceste soluţii. Deşi, absenţa banilor ar fi un motiv foarte bun pentru aceste măsuri.

Multe speranţe în banii europeni

Banii veniţi de la UE nu se pot duce în pensii şi salarii. Ori tocmai aici stă dificultatea României. Programul PNRR, trimis de România la UE, a fost respins, pentru imprecizie şi lipsa documentării. Mai durează până când va fi actualizat. Aşa că nu se ştie când vom primi banii promişi de UE, şi doar pentru investiţii, nu pentru pensii şi salarii. Sunt necesare proiecte solide, documentate, vechea noastră hibă, pentru care n-am absorbit banii europeni nici în trecut.

Va avea premierul Cîţu curaj le spună miniştrilor adevărul, verde în faţă?

Aceasta este întrebarea momentului. Câtă forţă şi credibilitate are premierul, să le spună miniştrilor, ăştia sunt banii pe care îi primiţi de la buget. Descurcaţi-vă! Personal nu cred că va avea acest curaj, având în vedere şi compoziţia coaliţiei de guvernare.

Ministrul Alexandru Nazare pare un om serios, care nu umblă cu nasul în vânt după „V”-uri. Nu cred că va semna un proiect de buget sortit să nu se realizeze.

Mai presus de orice, îi sfătuiesc pe miniştri şi pe premier să pronunţe de 100 de ori pe zi „junk”. Să nu uite.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite