Drapelul secuiesc: UDMR foloseşte „metoda Cuza”

Liderii maghiari au lăsat o breşă în noul program de guvernare, care permite arborarea steagului secuiesc ca drapel oficial al mai multor judeţe. Păstrând proporţiile, metoda seamănă cu tertipul găsit de Alexandru Ioan Cuza prin care a unit Principatele Române

Noul program de guvernare, negociat de USD şi UDMR,  reglementează şi posibilitatea de arborare a stindardelor locale. Astfel, noua coaliţie de guvernare îşi propune „stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii, si numai împreuna cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă“.

Aceasta formulare a readus în atenţia publică, evident, o mai veche întrebare sensibilă: se dă liber la arborarea steagului secuiesc? Dacă citim paragraful strict în litera legii, răspunsul este negativ. „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii“, spune articolul 3 din Constituţia României. Cuvântul „ţinut“ nu apare nicăieri, deci Ţinutul Secuiesc nu este unitate administrativ-teritorială, şi, în consecinţă, steagul secuiesc nu poate fi arborat.

Însă, noul program de guvernare lasă o portiţă legală, pe care liderii UDMR din teritoriu o cunosc deja, care deschide drumul către arborarea drapelului secuiesc în judeţele cu populaţie predominant maghiară.
Noul program de guvernare nu îngrădeşte în niciun fel dreptul autorităţilor locale  de a-şi alege drapelul. Şi nici nu interzice ca două judeţe să aibă acelaşi drapel. Primul pas a fost făcut, când Consiliul Judeţean Harghita a adoptat o hotărâre care stabileşte că Steagul Secuiesc este drapelul oficial al judeţului. La rândul său, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat, prin hotărâre, un stindard  local vopsit în aceleaşi culori cu ale steagului secuiesc (galben şi albastru), dar a adăugat în plus o stemă din secolul al XIV-lea. Prefectul judeţelui, Codrin Munteanu, a contestat hotărârea în instanţă, pe motiv că „nu există în legislaţia românească steag al unităţii administrativ teritoriale“.

În cazul în care noul program de guvernare va fi respectat, atunci sesizarea prefectului va rămâne fără obiect. „ În România, există foarte multe steaguri ale judeţelor, nu numai steagul secuiesc. Numai prefectul de Covasna s-a trezit să deschidă un proces. De ce vă tot legaţi de acest steag secuiesc şi de aceste două judeţe? Oamenii din Harghita şi Covasna se simt reprezentaţi de acest steag, de aceste culori“, a comentat deputatul UDMR Lazlo Borbely.

Harghita, Covasna, România, Ciad

Un alt deputat UDMR, Marton Arpad, spune că este doar o chestiune de aparenţă că cele două judeţe au ca drapel local steagul secuiesc. „Harghita şi Covasna au acelaşi steag, la fel cum România şi Ciad au acelaşi drapel. Adică au aceleaşi culori. Covasna are stema judeţeului pe steagul galben-albstru, iar steagul Harghitei are aceleaşi culori, dar nu are nicio stemă, ci soarele şi luna. În plus, cele două steaguri au alte dimensiuni “, ne-a explicat Marton Arpad, care crede că politicienii încearcă să profite politic căutând nod în papură steagului secuiesc. „Toată tevatura aceasta este doar o cale pe care au găsit-o unii de a ambala simţăminte naţionaliste. De exemplu, judeţul Braşov are arborat steagul local în faţa prefecturii şi nimeni nu reclamă asta“, a mai spus Arpad.

Legea, în biroul lui Dragnea
Aşa cum scrie în programul de guvernare, noul Cabinet Ponta se angajează să stabilească un cadru legal pentru arborarea steagurilor locale. În acest moment, există un proiect de lege, iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Liviu Dragnea, care a fost lansat în dezbatere publică pe 7 februarie, când USL încă exista. „Unităţile administrativ teritoriale pot arbora  steagurile proprii numai la sediile primăriilor, consillilor judeţene precum şi la instituţiile publice aflate  sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul  României şi drapelul Uniunii Europene“, spune articolul 3 din proiectul de lege, care a fost preluat integral şi în noul program de guvernare.
Legea urmează să fie trimisă în Parlament şi să fie suspusă la vot. „Va fi o lege cadru, să vedem cum va arăta la final, dar fiecare judeţ îşi va putea alege un steag local“, a subliniat Marton Arpad. Pentru a trece, noul proiect legislativ are nevoie de votul parlamentarilor USD, dar acest lucru este deja convenit. „Sigur că există o înţelegere, s-a discutat acest subiect, altfel nu mai era trecut în programul de guvernare“, a spus Laszlo Borbely.

CCR: Noul guvern, constituţional
Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea PDL şi PMP privind hotărârea Parlamentului de învestire a Guvernului Ponta 3. „S-a respins ca indamisibilă“, a anunţat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, imediat după finalul şedinţei. Surse juridice au declarat că decizia a fost luată cu o majoritate covârşitoare de  8 la 1.

Ce măsuri economice vizează noul Guvern

Noul program de guvernare al Cabinetului Ponta III, care a fost redactat miercuri noapte şi urmează să fie depus în Parlament marţi, reia o parte din măsurile propuse în vechiul program, dar aduce şi câteva noi nuanţe în ceea ce priveşte fiscalitatea, sistemul de pensii sau administrare a proprietăţii private a statului. „Adevărul“ vă prezintă pe scurt principalele măsuri economice avute în vedere de noul Guvern:  

** Sub sintagma „pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite“, Guvernul îşi propune readucerea TVA la un nivel de 19%, introcucerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial (8%, 12% şi 16%), scutirea de impozit a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. 

** Analizarea extinderii reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%, stimulând astfel producătorii interni şi reducând evaziunea fiscală din zona produselor alimentare.

** Reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislative. 

** Alinierea la media europeană redevenţele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului. 

FACILITĂŢI PE PIAŢA MUNCII 

** Suportarea de către stat, pe o perioadă de un an, a plăţii contribuţiilor sociale aferente datorate de firme care angajează pe o perioadă de minimum doi ani de tineri cu vârsta sub 25 de ani sau de persoane cu vârsta peste 45 ani.

** Derularea unui program de încurajare a tinerilor romi să intre „pe piaţa albă“ de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi, la final, consiliere pentru plasamentul pe piaţa muncii.

** Derularea unui program care să asigure consiliere, acces la internet şi alte surse de informaţii referitoare la locurile de muncă disponibile la agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă, în licee şi universităţi, iar accesarea acestor resurse să fie o condiţie pentru plătirea indemnizaţiei de şomaj şi pentru terminarea studiilor. 

PENSII 

** Dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. Asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică.

** Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV), bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Este menţionată şi creşterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. 

SPECIALIŞTI ÎN COMPANIILE DE STAT 

** Înfiinţarea unei noi structuri de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor.

** Introducerea unui un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie prin promovarea specialiştilor. „Va fi înlăturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai consiliilor de administraţie din societăţile comerciale, regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice“, se arată în noul program de guvernare. 

Mai puteţi citi: 

Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului.Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, potrivit programului de guvernare.

Guvernul vrea să acorde facilităţi firmelor care angajează pe minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau persoane cu vârsta peste 45 de ani. Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri cu vârstă sub 25 ani şi pesrsoane cu vârsta peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Guvernul vrea să introducă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibil. Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Liberalii au depus la Parlament proiectul pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. PNL a depus, miercuri, la Parlament proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, în sensul reducerii cu 5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii sociale şi a scutirii de la impozit a profitului reinvestit, măsurile urmând să intre în vigoare începând cu 1 iulie, dacă se adoptă actul normativ.

Ponta promite că reducerea CAS şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit nu se amână, obiectivele „nu sunt doar ale PNL“. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit rămân şi pe agenda noului Guvern, deoarece nu sunt obiective "doar ale PNL". Important este să poată fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, a afirmat premierul Victor Ponta.