Dragnea umblă iar cu moţiunea vopsită. Cum i-a inventat Guvernului Cioloş o privatizare
0
PSD inventează Guvernului Cioloş intenţii de privatizare, pentru care îl ameninţă cu trântirea în Parlament. Este a patra ameninţare cu moţiunea de cenzură care nu se va concretiza, dar care este folosită ca temă de campanie sau ca mesaj pentru activul de partid.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că social-democraţii vor convoca Parlamentul de urgenţă pentru a depune moţiune de cenzură, în cazul în care Guvernul Cioloş ar intenţiona să vândă una dintre companiile strategice de stat. „Guvernul Cioloş nu are niciun fel de legitimitate ca guvern interimar să vândă vreo bucăţică, vreo piatră din România. Asta este exclus. La noi în programul de guvernare spunem clar: mai uşor cu privatizările de dragul privatizării. Eu cred că dacă acest guvern încearcă să facă acest lucru atunci putem convoca Parlamentul într-o sesiune extraordinară pentru moţiune de cenzură“, a spus Dragnea, la România TV.
Liderul PSD Liviu Dragnea a vorbit despre depunerea unei moţiuni de cenzură, în contextul apariţiei unor informaţii eronate legate de intenţia Guvernului de „a privatiza câteva mine de sare“. Vicepremierul Costin Borc, ministrul Economiei, în subordinea căruia se află Societatea Naţională a Sării, Salrom, a avut chiar o discuţie cu Liviu Dragnea, la sediul central al PSD, în urma căreia Dragnea a spus că PSD renunţă, deocamdată, la ideea depunerii unei moţiuni de cenzură. „Apăruse un zvon despre sare. Mi-a zis că nu au de gând să facă privatizări. Din moment ce nu au de gând să facă, nu depunem moţiune de cenzură“, a spus Dragnea.
Ministerul Economiei nu a avut însă intenţia în niciun moment să privatizeze Salrom, ci este vorba de proiectul de listare a acţiunilor Salrom deţinute de către Fondul Proprietatea. Mai exact, Ministerul Economiei deţine 51% din acţiunile producătorului de sare, în vreme ce Fondul Proprietatea (FP) controlează restul 49%. FP a cerut de mai multe ori în ultimii ani listarea companiei pe Bursa de Valori Bucureşti, fiind interesată de vânzarea propriilor titluri. „Listarea unui pachet minoritar la Salrom se referă strict la listarea la bursă a participaţiei FP. Statul nu renunţă la pachetul majoritar“, arată sursele în cauză.
„Este o temă politicianistă“
În paralel, social-democraţii au iniţiat şi un proiect de lege, care prevede blocarea privatizărilor în domenii strategice şi restituirea integrală a activelor care, până în prezent, au fost privatizate fraudulos. Dacă ar intra în vigoare, legea ar bloca pentru cinci ani privatizările marilor companii de stat. Analistul politic Cristian Pârvulescu arată că privatizările sunt tema de campanie pe care o pregăteşte PSD pentru alegerile parlamentare.
„Este vorba de o linie de campanie pe care o lansează pentru a crea dispută politică în jurul unei teme foarte sensibile. E ca şi când privatizările nu ar fi o soluţie, ci o problemă. Stereotipul care s-a întipărit în ultimii ani, a privatizărilor frauduloase, funcţionează, iar PSD profită de acest lucru, deşi majoritatea privatizărilor discutabile au fost făcute în timpul guvernărilor PSD. Economia românească este în foarte mare proporţie privatizată. Tema nu este o temă de dezbatere politică, ci de dezbatere politicinistă“, a arătat analistul politic Cristian Pârvulescu.
Încă trei ameninţări
Liviu Dragnea ţine vie, de câteva luni, tema depunerii unei moţiuni de cenzură, deşi nu a avut niciun gând să dărâme Guvernul Cioloş. Prima dată când liderul PSD a vorbit de depunerea unei moţiuni de cenzură a fost în februarie, când a sărit în apărarea Antenei 3 în detrimentul ANAF. Dragnea a spus atunci că dacă acţiunea ANAF va merge până la capăt, iar cele cinci televiziuni ale trustului Intact vor fi evacuate, atunci Guvernul „nu mai poate rămâne în funcţie“ şi PSD va acţiona în consecinţă. Antenele au fost evacuate din sediu, însă PSD nu a depus nicio moţiune de cenzură.
PSD a readus în spaţiul public tema moţiunii de cenzură în momentul în care Guvernul Cioloş a schimbat prima serie de prefecţi. Atunci, social-democraţii au arătat că PSD va acţiona în Parlament împotriva Guvernului dacă va continua să schimbe prefecţii numiţi de Guvernul Ponta. Executivul nu numai că a continuat, dar i-a înlocuit pe aproape toţi oamenii numiţi de PSD până la alegerile locale. Social-democraţii nu au depus nici atunci nicio moţiune de cenzură în Parlament.
Trântirea Guvernului era o dorinţă a baronilor PSD, pe care Dragnea i-a dus de nas pe toată durata campanieie electorale, promiţându-le că oportunitatea depuneii unei moţiuni de cenzură se va analiza după alegeri. De ochii liderilor din teritoriu, Dragnea a simulat consultări cu ceilalţi parteneri, în urma căroa a decis să nu depună moţiune de cenzură.
Ce privatizări a făcut statul în ultimii ani
Din anul 2012 până acum statul a realizat mai multe privatizări şi listări în care a bătut recorduri peste recorduri în privinţa sumelor obţinute, însă a bifat şi tot soiul de amânări şi eşecuri, din motive foarte variate.
Astfel, statul a listat în 2013 pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) un pachet de 10% din producătorul de energie Nuclearelectrica, în acelaşi an fiind listat şi un pachet de 15% din cadrul producătorului de gaze naturale Romgaz. Statul a obţinut atunci 382 de milioane de euro pe pachetul de acţiuni la Romgaz, însă banii s-au dus la acoperirea deficitului. Suma obţinută a fost un record pentru o listare realizată de către statul român, însă acest record a fost depăşit în anul imediat următor. Astfel, în 2014, autorităţile au listat 51% din titlurile Electrica, iar compania a obţinut 444 de milioane de euro pentru investiţii şi dezvoltare.
Eşec după eşec
Statul mai avea în plan să listeze alte două „perle“ din energie: Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Hidroelectrica a intrat, însă, în insolvenţă în 2012 şi a ieşit abia de curând, după o redresare de patru ani, astfel că listarea a ieşit din discuţii. În privinţa Complexului Energetic Oltenia – al doilea producător de electricitate al ţării ca mărime – compania a acumulat pierderi masive, care totalizează 1,6 miliarde de lei în ultimii doi ani, astfel că nicio listare nu mai are sens. Compania se află acum în mijlocul unui proces de restructurare.
Pe lângă acestea, statul a mai anunţat listarea Cupru Min – producătorul de cupru care exploatează cariera de la Roşia Poieni, care acontează două treimi din rezervele de cupru ale României – însă nu a trecut mai departe de stadiul de intenţii. De asemenea, combinatul Oltchim – aflat în insolvenţă – a fost scos la licitaţie de mai multe ori, însă niciun cumpărător nu a depus ofertă.
Poşta Română, CFR Marfă
O altă privatizare eşuată a fost cea a Poştei Române, după ce belgienii de la Bpost au refuzat în 2013 să mai depună ofertă, ca urmare a datoriilor companiei de stat. Tot în 2013 a eşuat şi privatizarea CFR Marfă, după ce statul nu s-a mai înţeles cu investitorul selectat, omul de afaceri Gruia Stoica.
Autorităţile au agreat în 2013, cu grupul petrolier de stat KazMunaiGaz, din Kazahstan, scoaterea la licitaţie a unui pachet de 26,6% din acţiunile rafinăriei Petromidia. Licitaţia nu a fost demarată nici până acum.
Tot la stadiul de idei au rămas şi listările Portului Constanţa şi a companiei Aeroporturi Bucureşti, care operează aerogările Otopeni şi Băneasa.
În fine, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunţa în anul 2014 că a identificat împreună cu Ministerul Finanţelor mai multe companii care puteau fi listate pe bursă, între care se remarcau pachetele minoritare deţinute de către stat la Telekom (fostul Romtelecom – n.r.) sau fostele filiale Distrigaz şi Electrica privatizate deja, la care statul mai deţine acţiuni. Niciuna dintre aceste idei nu a fost implementată.
Se încarcă comentariile...
