Dragnea şi Tăriceanu au tras cortina de fier între România şi SUA. De ce s-au supărat americanii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În numele întregului Parlament, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au bătut obrazul diplomaţiei americane, după ce SUA au îndemnat ca în legile Justiţiei să nu fie incluse prevederi care afectează lupta împotriva corupţiei. PSD consideră că America a încălcat suveranitatea României. Opoziţia consideră că PSD a călcat în picioare Justiţia. Preşedintele Klaus Iohannis a tăcut.

Departamentul de Stat al SUA, echivalentul Ministerului de Externe în administraţia Trump, a criticat Parlamentul României pentru modificările aduse legilor Justiţiei, ceea ce duce la  subminarea luptei anticorupţie şi afectează independenţa sistemului judiciar. Mai mult, Departamentul de Stat al SUA a cerut Parlamentului să respingă propunerile care slăbesc statul de drept, adică să nu mutileze legile Justiţiei aflate în prezent la comisia specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache, autorul Ordonanţei de Urgenţă 13.

„Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României ia în considerare modificări legislative care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea slăbi independenţa Justiţiei în România. Această legislaţie, care a fost iniţial propusă de Ministerul Justiţiei,  ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani în construirea unor instituţii juridice puternice protejate de interferenţe politice. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta anticorupţie“, a fost mesajul integral apărut pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, luni seară,  declaraţia fiind semnată Heather Nauert, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

MINISTRUL „ALTĂ ÎNTREBARE“ ŞI AMERICANII
Primele reacţii din rândurile Puterii au venit de la doi lideri din PSD. În primul rând, o replică a venit de la ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. „Poate fi interesant care articol din legile Justiţiei deranjează“, a spus Vasilescu, precizând că România este un stat suveran. Pe de altă parte, Florin Iordache a negat luni noapte că în dezbaterile din comisia pe care o conduce ar fi luat vreo decizie controversată. „Ceea ce avem noi în dezbatere nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei. Eu v-am cerut dvs. (n.r.-moderatorului emisiunii) un singur articol care, în modul în care a fost propus către plen, afectează într-un fel sau altul independenţa justiţiei“, a declarat fostul ministru al Justiţiei, aflat în platoul televiziunii publice.

În schimb, alţi doi miniştri au fost mai rezervaţi. Tudorel Toader, deţinătorul portofoliului Justiţiei, a punctat faptul că Departamentul de Stat „se exprimă cât şi cum i se permite“, în timp ce şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a pasat responsabilitatea reacţiei la comunicatul SUA către Parlament, instituţia care se ocupă de legile Justiţiei.

ATACURILE LUI ŞERBAN NICOLAE
Însă, până la poziţia oficială a Parlamentului, liderul senatorilor PSD şi unul dintre juriştii importanţi ai formaţiunii, Şerban Nicolae, a tunat şi a fulgerat la adresa administraţiei americane. Comunicatul a fost catalogat „extrem de bizar“ şi „destul de ofensator“ şi a cerut ca reacţia oficială să vină din partea preşedintelui Klaus Iohannis, cu toate că şeful statului nu a fost deloc prins în circuitul redactării modificărilor la legile Justiţiei. În cele din urmă, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, au dat publicităţii un comunicat în care susţin că „Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei“.

image

Cei doi lideri au enumerat mai multe decizii ale Parlamentului care ţineau de relaţia cu SUA, printre care şi achiziţia de rachete Patriot. Ideea centrală a lor era că Parlamentul a fost bun când a votat alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sau trimiterea de trupe militare române pe teatrele de operaţiuni, dar acum nu mai e aşa, ceea ce ridică semne de întrebare. Nu în ultimul rând, poziţia celor doi a fost prezentată drept poziţia Parlamentului, ceea ce a dus la un lanţ de reacţii ale Opoziţiei care a subliniat că se delimitează de Dragnea şi Tăriceanu. 

„MIZERIILE“ DIN PARLAMENT
De exemplu, deputatul PMP Robert Turcescu le-a răspuns pe un ton dur celor doi preşedinţi ai Camerelor. „Am luat act cu furie şi cu greaţă de toate mizeriile pe care le puneţi la cale de atâta amar de timp“, a afirmat Turcescu. De asemenea, USR a anunţat  că refuză să accepte ca numele Parlamentului României să fie târât într-o luptă pentru apărarea intereselor personale ale lui Dragnea şi Tăriceanu. Şi PNL a reacţionat prin intervenţiile a mai multor senatori care au subliniat că Dragnea şi Tăriceanu nu vorbesc în numele lor. Întrebat dacă tonul SUA a fost prea dur, Ludovic Orban, preşedintele PNL, a spus: „Sub nicio formă“.

Am luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul SUA. Voturile din Parlament nu pot face obiectul niciunei forme de presiune. Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, liderii PSD-ALDE
Eu n-am luat act, măi, nemernicilor, cu «neplăcută surprindere» de  comunicatul SUA. Du-te, Dragnea, du-te învârtindu-te! Robert Turcescu, deputat PMP  

De ce s-au supărat americanii

Două modificări la legile Justiţiei operate de Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache pot afecta principiile statului de drept, invocate cu insistenţă de către Departamentul de Stat al SUA. În primul rând, decizia PSD-ALDE  prin care preşedintele ţării a fost scos din procedura de numire a şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).  Legea în vigoare îi lasă preşedintelui puterea de a respinge propunerile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, dar cu o condiţie: refuzul să fie unul motivat. Amendamentul adoptat de „Comisia Iordache“ îl transformă pe şeful statului în primar: Klaus Iohannis va fi obligat să accepte propunerile venite din partea CSM, fără drept de refuz. Deşi CSM este, teoretic, garantul independenţei Justiţiei, instituţia este măcinată de jocuri politice. „Lucrurile trebuie clarificate şi trebuie lămurite şi o să mă implic constituţional, corect, în acest parcurs”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, deposedat de puteri de către majoritatea PSD-ALDE.

Însă tot ce poate face preşedintele este să întoarcă legile înapoi la Parlament, însă n-ar face altceva decât să mai tragă de timp câteva zile, căci majoritatea PSD-ALDE va ignora criticile preşedintelui, va trimite legile înapoi la Cotroceni, iar şeful statului va mai rămâne cu un singur cartuş înainte să le promulge: sesizarea Curţii Constituţionale (CCR). Însă, potrivit specialiştilor în drept constituţional, deşi prevederile PSD pot fi considerate imorale, e greu de dovedit neconstituţionalitatea lor. Aşa că, foarte probabil, Iohannis va fi nevoit să promulge legile Justiţiei în forma adoptată de Parlament, adică de PSD-ALDE.

JUDECĂTORII PENALI ÎMPART DREPTATEA
Comisia prezidată de Florin Iordache, autorul celebrei Ordonanţe 13,  a mai luat o decizie revoltătoare: a adoptat un amendament referitor la suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. Forma actuală a legii prevede că un magistrat este automat suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în momentul în care este trimis în judecată. PSD a adăugat doar un cuvânt, dar care schimbă radical sensul legii. Noua formă precizează că judecătorul sau procurorul trimis în judecată „poate fi suspendat de CSM“. Deci suspendarea nu se mai aplică automat, ci în urma unui vot al CSM, o instituţie în care se dau adesea lupte politice.

Deputatul PNL Daniel Fenechiu, de profesie avocat, arată paradoxul modificării operate de majoritatea PSD-ALDE: un judecător cu probleme penale ar ajunge în situaţia de a ajudeca o altă persoană, evident, cu probleme penale. „Judecătorul sau procurorul, ţineţi-vă bine, trimis în judecată poate fi suspendat de CSM... poate... În vechea reglementare, suspendarea era de drept la punerea în mişcare a urmăririi penale (trimiterea în judecată- n.r.). Ăştia, ca să-l scape pe Dragnea, sunt în stare să facă complete de judecată şi cu judecători de la Rahova şi Jilava.  Vă daţi seama ce corect vor judeca judecătorii trimişi în judecată?“, a scris pe pagina de Facebook senatorul Daniel Fenechiu.

Dragnea a calculat că plăteşte rachetele Patriot şi va fi lăsat în pace. Greşit! Mesajul SUA este: «Nu avem încredere în tine, Dragnea!». Victor Ponta, deputat Pro România

Guvernul fuge de legile Justiţiei. PSD îşi asumă doar ce vrea

Când vine vorba despre paternitatea politică a pachetului de legi privind Justiţia, PSD şi Guvernul Tudose dau vina unul pe altul.  Spre exemplu, deputatul PSD Florin Iordache a susţinut că mesajul transmis de SUA se referă la pachetul iniţial de legi elaborat de Ministerul Justiţiei, dar care a fost ulterior modificat în Comisia parlamentară. „În comunicatul Departamentului de Stat se face referire la legile propuse de Guvern. Faţă de legile propuse de Guvern, eu şi colegii care am semnat iniţiativele legislative avem o serie de modificări importante, iar în dezbatere am ţinut cont de toate observaţiile pe care le-a făcut sistemul juridic“, a spus Iordache, în ideea că acum n-ar mai fi nicio problemă. Ba dimpotrivă. Tocmai modificările operate de Comisia Iordache aduc atingere statului de drept.

De partea cealaltă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că, în pofida faptului că el a elaborat pachetul legislativ, parlamentarii PSD sunt cei care l-au depus, tehnic, în Parlament, deci partidul e responsabil. „Comunicatul Departamentului de Stat vorbeşte despre proiectul de lege care se află în Comisia specială, proiect de lege care apare ca iniţiativă parlamentară a unui număr de 11 parlamentari, proiect de lege care se află în dezbatere la Comisie“, a explicat Toader.

Legile Justiţiei au fost preluate şi însuşite, forţat, de majoritatea PSD-ALDE, după ce premierul Mihai Tudose a refuzat să-şi asume „paternitatea“ politică a proiectului elaborat de Tudorel Toader. Întrebat dacă e de acord cu modificările operate de Comisia Iordache la legile Justiţiei, în condiţiile în care proiectul a pornit de la Ministerul Justiţiei, premierul a răspuns: „Nu sunt legile Ministerului Justiţiei. Dacă erau ale Ministerului Justiţiei, erau la guvern, plecau de la guvern ca proiect de lege iniţiat de  guvern“.

Te-ar putea interesa şi:

America dă lumii de ştire: în România se întâmplă lucruri îngrijorătoare cu Justiţia

Departamentul de Stat al SUA: Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile legislative care afectează statul de drept şi lupta anticorupţie

Tudorel Toader, după criticile SUA: Departamentul de Stat se exprimă cum şi cât i se permite

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite