Dragnea îl bârfeşte pe şeful STS. Pentru că şi şeful STS îl bârfeşte pe Dragnea

Liviu Dragnea s-a simţit ameninţat de şeful STS

Vicepremierul Liviu Dragnea l-a acuzat pe Marcel Opriş, şeful Serviciului de Telecomunicaţii speciale (STS), că a criticat, într-un cadru neoficial,  proiectul descentralizării administrative. Conflictele dintre Marcel Opriş şi actuala putere au rădăcini în vara fierbinte a anului 2012.

Vicepremierul Liviu Dragnea, responsabilul pentru proiectul regionalizării administrative, a avut, marţi, o ieşire surprinzătoare. „Este un şef de aşa-zis serviciu secret din România care umblă prin târg spunând că eu vreau să fac procesul de descentralizare ca să acopăr nu ştiu ce greşeli. Eu îl rog, ca să nu folosesc cuvântul «somez», să iasă public şi să spună pentru că, dacă nu, în două-trei zile ies eu şi spun despre cine este vorba“, a tunat Dragnea marţi. Două zile mai târziu, joi dimineaţă, vicepremierul îl demasca pe cârcotaş. „Este vorba de domnul Opriş de la Serviciului de Telecomunicaţii Speciale“, a sunat denunţul lui Dragnea.

Vicepremierul nu a spus însă, cu subiect şi predicat, în ce împrejurări a vorbit şeful STS, preferând să-l acuze că a bârfit pe la colţuri. „În condiţiile în care în continuare se foloseşte acest mod de sorginte comunistă de discuţii pe la colţuri, de şuşoteli, de intrigă, nu putem spera că ţara asta totuşi se însănătoşeşte. Dacă un şef de instituţie importantă procedează în felul ăsta, înseamnă că noi ne îndreptăm către un stil de viaţă, un stil de societate bizantin“, a spus, indignat, Dragnea.

Opriş, luat la ochi de Antonescu

Răbufnirea lui Dragnea, unlul dintre capii USL, nu este absolut întâmplătoare. În vara anului 2012, după ce a fost suspendat, Traian Băsescu a părăsit Palatul Cotroceni şi s-a mutat „la garaj“, în sediul de campanile din strada Comăniţa.

În ciuda faptului că nu mai avea atribuţii prezidenţiale, Băsescu a fost acuzat că deţine, la sediul de campanile, un telefon secretizat de la STS. În replică, preşedintele a explicat că are instalat doar un telefon operativ, cu care să poată comunica cu Serviciul de Protecţie şi Pază. Crin Antonescu, preşedinte interimar la acea vreme, nu a fost satisfăcut de explicaţie şi a încercat să-l revoce pe Marcel Opriş de la conducerea STS.

Antonescu a propus în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, insituţie responsabilă de STS, revocarea din funcţie a şefului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, generalul Marcel Opriş, dar decizia a fost blocată de consilierul prezidenţial Iulian Fota.

„După opinia pe care eu mi-am putut-o forma, în legătură cu toate legile şi regulamentele consultate, această instalare este în afara legii. Nu are acoperire legală. Eu am făcut astăzi în CSAT propunerea eliberării din funcţie, revocării din funcţie a domnului Opriş. Deciziile CSAT se iau prin consens, deci cu toate voturile, toţi membrii au votat această propunere. Domnul consilier prezidenţial al domnului Băsescu, Iulian Fota, care altfel este în concediu, s-a prezentat la şedinţă şi s-a opus. În felul acesta, nu am putut lua încă o decizie“, spunea Antonescu anul trecut.

Deşi nu a reuşit să-l decapiteze pe Opriş, Antonescu a dat dispoziţie directorului STS să întrerupă „de îndată“ linia specială de la sediul de campanie al preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, iar STS a tăiat firul direct din „garaj“.

Prins în războiul electoral al suspendării, Traian Băsescu vedea un interes în spatele încercării de revocare a lui Opriş. „Transmiterea datelor la BEC se face de către STS, o structură garantată a statului şi aveau nevoie ca să mai adauge două milioane, trei milioane de voturi în transmisie, că altă explicaţie nu am, de asta vroiau să-l schimbe pe directorul STS“, susţinea Băsescu.

Ce este STS?
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este organul central de specialitate, din România, care organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale. Instituţia este organizată după o structură militară şi face parte din sistemul naţional de apărare. STS se află în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Controlul asupra activităţii instituţiei se exercită de către Parlamentul României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere.